1ra-1951/21 — art. 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin 1 pct. 6, 10, art. 432 alin 1, 2 pct. 2, 4 CPP
1ra-1951/21 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1951/21
1-17152349-01-1ra-15092021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
09 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte: Toma Nadejda,
Judecătorii: Catan Liliana și Guzun Ion,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate
de către avocatul Rusu Roman în numele inculpatului Muntean Veaceslav, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
29 iunie 2021 și sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din
05 februarie 2021, în cauza penală în privința lui
Muntean Veaceslav xxxxxx, născut la
xxxxx xxxxx xxxxx, originar din
xxxxx xxxxx, xxxxx, cu viza de domiciliu în
xxxxx xxxxx, xxxxx xxxxx, locuiește în
xxxxx, xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 27.03.2017 – 05.02.2021;
Instanța de apel: 25.02.2021 – 29.06.2021;
Instanța de recurs: 15.09.2021 – 09.02.2022.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din
05 februarie 2021, Muntean Veaceslav a fost recunoscut vinovat și condamnat
în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și xxxxx xxxxx, în privința căruia
hotărârea judecătorească nu se contestă cu recurs ordinar.
A fost dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Muntean Veaceslav
și xxxxx xxxxx în beneficiul statului, suma de 23 (douăzeci și trei) lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că
xxxxx xxxxx, la data de 25 decembrie 2016, aproximativ ora 23:45, împreună
cu Muntean Veaceslav, încălcând grosolan ordinea publică, în prezența mai
multor persoane prezente în fața casei de locuit situată pe str. Studenților nr. 6,
xxxxx xxxxx, xxxxx xxxxx, acționând cu obrăznicie deosebită, l-au înjurat cu
1
cuvinte necenzurate pe cet. Negară Evghenii, apoi xxxxx xxxxx având o bâtă în
mâină, s-a apropiat de cet. Negară Evghenii și l-a lovit cu bâta în umărul drept,
însă ultimul încercând să discute cu xxxxx de a se liniști, ultimul l-a bruscat pe
cet. Negară Evghenii căzând jos și a sărit peste el, astfel lovindu-l cu pumnii pe
diferite părți ale corpului. Apoi de către Negară Evghenii s-a apropiat Muntean
Veaceslav și l-a lovit cu o lopată în regiunea capului, astfel cauzându-i lui Negară
Evghenii conform raportului de expertiză judiciară nr. 6427 din
28 decembrie 2016 – plagă contuză suturată la nivelul țesuturilor moi a capului,
care a putut fi cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent
dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
ușoară.
Acțiunile lui Muntean Veaceslav, au fost încadrate în baza art. 287
alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care
încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra
persoanelor, acțiuni săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății.
Inculpatul Muntean Veaceslav împreună cu avocatul
Procopovici Augustin, au contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială
a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care lui Muntean Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu
dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei pentru un termen
de probațiune.
În motivarea apelului au indicat, că corectarea și reeducarea inculpatului
Muntean Veaceslav, poate fi realizată și fără privarea acestuia de libertate, or,
inculpatul a conștientizat că este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate
și se căiește sincer; este angajat în câmpul muncii și se caracterizează pozitiv;
regretă de faptul că s-a implicat în conflictul care a avut loc la data de
25 decembrie 2016; are la întreținere trei copii minori, iar inculpatul fiind
unicul întreținător al familiei.
Astfel, consideră că o pedeapsă neprivativă de libertate va contribui la
corectarea și reeducarea inculpatului, iar prin stabilirea unui termen de
probațiune, Muntean Veaceslav va îndreptăți încrederea acordată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
29 iunie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Muntean
Veaceslav împreună cu avocatul Procopovici Augustin, și menținută sentința
primei instanțe.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că vina
inculpatului Muntean Veaceslav în săvârșirea infracțiunii de huliganism, a fost
demonstrată prin totalitatea probelor administrate la cauza penală, care au fost
corect apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de procedură penală,
din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar
toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și anume:
declarațiile părții vătămate Negară Evghenii; declarațiile martorului
2
Ionașcu Alexandru; declarațiile martorului Poclitari Diana; plângerea depusă
de către Negară Evghenii (f.d.10); procesul-verbal de cercetare la fața locului
din 26 decembrie 2016; raportul de expertiză judiciară nr. 6427 din
28 decembrie 2016 (f.d.18-19); procesul-verbal de examinare a obiectului din
27 decembrie 2016 (f.d.21); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp
delict a unei lopeți cu coadă de lemn, transmisă în camera de păstrare a
corpurilor delicte a IP Rîșcani al DP Chișinău (f.d.22); înștiințare 903 din
26 decembrie 2016 (f.d.24); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din
16 februarie 2017 (f.d.47-48).
Prin urmare, instanța de apel a precizat că vina inculpatului
Muntean Veaceslav a fost dovedită, iar acțiunile acestuia corect au fost
încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică
acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de
aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni săvârșite cu aplicarea altor
obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.
Referitor la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal,
instanța de apel a reținut că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în
acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,
de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor
persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care, prin conținutul lor,
se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.
De asemenea, instanța de apel a indicat că fapta prevăzută la art. 287
Cod penal, prevede răspunderea penală nu numai pentru intenția huliganică a
făptuitorilor, dar și pentru încălcarea ordinii publice.
Astfel, instanța de apel a stabilit că ținând cont de circumstanțele cauzei,
și anume de faptul că inculpatul Muntean Veaceslav, conștientizând că este în
loc public, adică în locul accesibil pentru toți, în prezența altor persoane, a
acționat în mod agresiv, fapt ce atestă că intenția acestuia, încă de la început era
îndreptată spre atentarea la existența normală a ordinii publice.
În acest context, instanța de apel a conchis că nu este întemeiată critica
din apelul declarat de inculpatul Muntean Veaceslav împreună cu avocatul său,
privind aprecierea și interpretarea eronată în opinia acestora a probelor, ce a
dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece prima instanță, ținând cont de
prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele
probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, martorii, a cercetat
probele administrate la dosar, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt,
încadrarea juridică și vinovăția inculpatului Muntean Veaceslav.
Cu referire la argumentele privind aplicarea unei pedepse mai blânde
inculpatului Muntean Veaceslav, neprivative de libertate, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pentru un termen de probațiune, în temeiul
art. 90 Cod penal, instanța de apel reținând prevederile art. 7, 75 Cod penal, a
menționat că potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea săvârșită se
3
atribuie la categoria infracțiunilor grave, astfel concluzionând instanța în acest
sens că anume aplicarea unei pedepse cu închisoare ar asigura realizarea
scopului pedepsei penale în privința inculpatului Muntean Veaceslav, or,
aplicarea unei pedepse mai blânde, nu ar contribui la stabilirea echității sociale,
la conștientizarea de către inculpat a faptelor săvârșite precum și la corectarea
acestuia, deoarece conform materialelor dosarului s-a stabilit că inculpatul
Muntean Veaceslav a fost anterior judecat, iar antecedentele penale fiind stinse.
Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind legală și întemeiată
pedeapsa stabilită inculpatului Muntean Veaceslav, de către prima instanță,
aceasta fiind proporțională faptelor săvârșite.
Referitor la argumentele privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
în privința inculpatului Muntean Veaceslav, instanța de apel a precizat că acesta
în cadrul examinării cauzei în prima instanță, folosindu-se de dreptul prevăzut
de art. 66 alin. (2) pct. 8) Cod de procedură penală, a refuzat să facă careva
declarații în ședința de judecată, vina nu a recunoscut-o și a pledat nevinovat,
însă ulterior prin apel a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă,
totodată recunoscându-și vinovăția. Astfel, instanța de apel a menționat că
recunoașterea vinovăției în instanța de apel nu poate fi temei de a aplica o
pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, or, prima instanță
la individualizarea pedepsei, a ținut cont de dreptul inculpatului de a nu
mărturisi împotriva.
În concluzie, instanța de apel a precizat că prima instanță corect a
constatat că acțiunile inculpatului Muntean Veaceslav întrunesc toate
elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, inclusiv și
latura obiectivă.
Avocatul Roman Rusu în numele inculpatului Muntean Veaceslav, în
temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, contestă
hotărârile instanțelor de fond cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a
acestora, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care lui Muntean Veaceslav să-i fie stabilită o pedeapsă cu suspendare
condiționată a executării acesteia pentru un termen de probațiune.
În argumentarea recursului menționează, că instanța de apel a reținut
doar probele care ar dovedi vinovăția inculpatului Muntean Veaceslav,
ignorând probele care combat declarațiile părții vătămate.
Invocând prevederile art. 7, 75 Cod penal, susține apărarea că la
individualizarea pedepsei stabilite inculpatului Muntean Veaceslav, instanța de
judecată urma să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșită de inculpat, care
face parte din categoria сеlоr grave; de fapta săvârșită care atentează asupra
relațiilor sociale cu privire la ordinea publică, precum și cele referitoare la
integritatea corporală sau sănătatea persoanei, ca urmare survenind vătămări
corporale ușoare; de persoana celui vinovat; de faptul că inculpatul
Muntean Veaceslav în ședințele de judecată s-a prezentat și a recunoscut vina;
anterior nu a fost judecat; de circumstanțele în care a fost săvârșită
infracțiunea; de vârsta inculpatului; de influența pedepsei aplicate asupra
4
corectării vinovatului, și anume că acesta poate fi reeducat fără izolarea de
societate.
De asemenea, indică apărarea că careva circumstanțe atenuante potrivit
art. 76 Cod penal, precum și circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal,
în privința lui Muntean Veaceslav, nu s-au stabilit la caz.
În acest context, consideră apărarea că în privința inculpatului
Muntean Veaceslav, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287
alin. (3) Cod penal, este echitabilă aplicarea unei pedepse neprivative de
libertate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru un termen
de probațiune, potrivit art. 90 Cod penal, or, această pedeapsă va contribui la
realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de
corectarea inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Astfel, reiterează apărarea că inculpatul Muntean Veaceslav nu are
antecedente penale, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, are
la întreținere trei copii minori, este angajat în câmpul muncii, fiind unicul
întreținător al familiei, iar partea vătămată nu are pretenții de ordin material
sau moral față de inculpat.
La data de 04 februarie 2022, avocatul Rusu Roman în numele
inculpatului Muntean Veaceslav, a depus recurs suplimentar, solicitând
aplicarea Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 cu privire la amnistie în legătură
cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în
privința lui Muntean Veaceslav.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra
inadmisibilității acestora din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept admise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu
a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori
nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,
întemeiată și motivată.
Reieșind din conținutul cererii de recurs declarată, instanța de recurs
atestă, că titularul acesteia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei
instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură
penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
5
pentru a repara erorile de drept admise de instanțele de fond și de apel în
cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel și 10) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută
de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs constată,
că asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind
faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414
alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța
de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în
baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură
penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept
care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și
motivele adoptării soluției date.
Așadar, cu referire la criticile invocate de apărare precum că instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal
le apreciază ca fiind neîntemeiate, aceasta deoarece, verificând decizia recurată
în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit
răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de
recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a
recursului în sensul formulat. Mai mult, în conținutul recursului nu au fost
descrise care anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la
judecarea cauzei.
Colegiul penal menționează că, motivarea hotărârii este un proces de
analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod
necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt
valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt
menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa
cum s-a procedat în speță.
Contrar argumentelor invocate de recurent prin care acesta susține că
este echitabilă aplicarea inculpatului Munteanu Veaceslav a unei pedepse fără
privarea de libertate, Colegiul penal menționează că instanța de apel a
argumentat motivele în baza cărora și-a fundamentat concluziile sale, reținând
în acest sens că prima instanță legal și întemeiat a constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei penale aplicate
inculpatului, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod
penal, precum și de faptul că acesta a săvârșit o infracțiune gravă.
La fel, instanța de recurs a stabilit că pedeapsa aplicată inculpatului
Munteanu Veaceslav, a fost motivată și individualizată în conformitate cu
prevederile legale, aceasta fiind una echitabilă și proporțională în raport cu
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, precum și scopul pedepsei penale
6
de restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvârșirii
de noi infracțiuni din partea acestuia și a altor persoane.
În acest context, Colegiul penal fiind solidar concluziilor instanței de apel,
constată că aceasta corect a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului Munteanu
Veaceslav este una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil
al infracțiunii săvârșite, just fiind constatate și apreciate circumstanțele reale și
personale ale inculpatului.
Prin urmare, această soluție a instanței de apel, este susținută și de
instanța de recurs, și a cărei reluare nu se mai impune, acestea demonstrând cu
prisosință soluția dată de instanțele de fond, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CEDO, potrivit căreia în cazul în care acestea și-au motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau
infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice
drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO
Garcia Ruis versus Spania din 21 ianuarie 1999, Helle versus Finlanda din
19 decembrie 1997).
Referitor la recursul ordinar declarat la data de 04 februarie 2022, de
către avocatul Rusu Roman în numele inculpatului Muntean Veaceslav, Colegiul
penal notează că potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul
este declarat peste termen.
Dispozițiile art. 422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul
de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Din analiza materialelor cauzei penale, Colegiul penal reține că decizia
motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
22 iulie 2021 (f.d. 66-77, vol. II).
La caz, termenul de declarare a recursului se calculează din 23 iulie 2021,
ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei motivate și a expirat la
23 august 2021, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când
avocatul Rusu Roman în numele inculpatului Muntean Veaceslav, a declarat
recursul la 04 februarie 2022 (f.d. 99, vol. II), respectiv cu depășirea termenului
de declarare a acestuia.
Astfel, Colegiul penal stabilește că omisiunea de a respecta termenul de
depunere a recursului nu poate fi imputată instanței de judecată, or, părțile
urmau să se intereseze de soarta dosarului, având obligația de a întreprinde
toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van
Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, cauza Ghirea versus
Moldova din 26 iunie 2012), de a proteja drepturile inculpatului de acces la
instanță, inclusiv și de a depune în termenul legal cererea de recurs, fapt însă
ignorat de aceștia, ce în consecință, s-a soldat cu omiterea nejustificată a
termenului de declarare a recursului în acest caz.
7
Potrivit prevederilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul
în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit
termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și
nulitatea actului efectuat peste termen.
Conform art. 231 Cod de procedură penală, termenele stabilite de
prezentul cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. La calcularea termenelor
procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a
provocat curgerea termenului, afară de cazurile în care legea dispune altfel. La
calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care
începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Colegiul penal menționează că, termenul de recurs este absolut și are
caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a
exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va
respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează
procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere
în termen a recursului.
Raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2)
pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide, că recursul declarat
la data de 04 februarie 2022 de către avocatul Rusu Roman în numele
inculpatului Muntean Veaceslav este inadmisibil, deoarece este declarat peste
termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2), pct. 2) și pct. 4) Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul
Rusu Roman în numele inculpatului Muntean Veaceslav, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, în cauza penală în
privința lui Muntean Veaceslav xxxxxx:
- cel declarat la data de 18 august 2021, ca fiind vădit neîntemeiat,
- cel declarat la data de 04 februarie 2022, ca fiind peste termen.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecătorii Catan Liliana
Guzun Ion
8