1ra-1051/2021 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10, 12 CPP
1ra-1051/2021 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1051/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
31 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata
Reșulschi Galina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, în cauza penală,
privindu-l pe
MELENTI Gheorghe XXXXX, născut la
XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.03.2018– 12.03.2020;
Instanța de apel: 03.06.2020 – 30.11.2020;
Instanța de recurs: 01.03.2021 – 31.03.2021.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 12 martie 2020, cauza
fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Melenti
Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011
alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen
de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa s-a suspendat condiționat pe termen de
probă de 2 ani.
S-a încasat de la inculpat în beneficiul lui Covaliova Svetlana prejudiciului moral
în sumă de 10.000 lei.
S-a respins pretenția acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor
judiciare din contul lui Melenti Gheorghe.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Melenti
Gheorghe la data de 19 noiembrie 2017, aproximativ la ora 14.30, aflându-se în
domiciliul concubinei sale Covaliova Svetlana, amplasat în XXXXX, fiind în stare de
1
ebrietate și urmărind scopul săvârșirii violenței în familie în privința unui membru al
familiei, în continuarea intenției sale infracționale în urma unei cerți cu concubina sa,
care este membru de familie, i-a aplicat ultimei multiple lovituri cu pumnii pe corp,
ulterior a luat un ferestrău și a continuat s-o lovească cu acesta pe diferite pârți ale
corpului, cauzându-i victimei Covaliova Svetlana, conform raportului de expertiză
judiciară nr. 201811D0036 din 09.02.2018, plăgi pe abdomen, coapsă, antebrațul
stâng cu lezarea nervului și arterei ulnare, a tendoanelor degetelor III-V, care au
condiționat dereglarea sănătății de lungă durată și s-au calificat ca vătămare corporală
medie.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare a fost atacată cu apel de
către avocata Cotea Svetlana în interesele părții vătămate, care a solicitat casarea
parțială a acesteia în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admise pretențiile
apelantei și dispusă încasarea sumei de 100.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
În cererea de apel avocata a invocat faptul că cuantumul despăgubirilor materiale
ale prejudiciului moral stabilit de prima instanță în mărime de 10.000 lei, reprezenta
o compensație insuficientă pentru faptul că în urma acțiunilor ilegale ale învinuitului
a survenit o trauma morală considerabilă pentru Covaliova Svetlana.
Consideră că suma dispusă spre încasare este extrem de mică în raport cu
suferințele psihice care i-a fost provocate părții vătămate. Instanța de fond urma să
țină cont de circumstanțele speței, de faptul că în rezultatul infracțiunii partea
vătămată a suferit vătămări corporale medii, nu a putut munci o perioadă îndelungată
și au fost traumatizați copiii, în soluționarea acțiunilor civile.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020,
apelul avocatei Cotea Svetlana în interesele părții vătămate a fost admis, cu casarea
parțială a sentinței în latura civilă cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță.
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Covaliova Svetlana. S-a încasat de
la Melenti Gheorghe în beneficiul lui Covaliova Svetlana, prejudiciul moral în suma
de 30.000 lei.
În rest, sentința s-a menținut.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond corect a examinat și acceptat cererea inculpatului privind judecarea cauzei în
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, considerând că din probele
administrate rezultă că fapta inculpatului a fost stabilită și au existat suficiente date
cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Sentința a fost criticată doar sub aspectul laturii civile.
Așadar, instanța de apel a constatat că instanța de fond a adoptat o soluție greșită
în partea încasării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, remarcând că acțiunea
2
civilă poate fi înaintată în orice moment de la pornirea procesului penal până la
terminarea cercetării judecătorești și aceasta poate fi înaintată în numele persoanei
fizice sau juridice de către reprezentanții părților vătămate recunoscute ca părți civile
în procesul penal, prin ordonanța organului de urmărire penală ori prin încheierea
instanței de judecată, care judecă cauza ca prima instanță.
Din materialele dosarului, Covaliova Svetlana în cadrul ședinței de judecată din
28.02.2019, a înaintat cerere prin care a solicitat să fie recunoscută în calitate de parte
civilă estimând prejudiciul material cauzat în urma infracțiunii la sumă de 100.000
lei.
Instanța de apel a menționat că despăgubirile pentru daune morale se disting de
cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de
instanța de judecată prin evaluare.
Conform prevederilor art. 1422-1423 Cod civil, instanța de apel nu a acceptat
soluția primei instanțe prin care s-a dispus încasarea din contul inculpatului a
prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, dat fiind că partea vătămată a suferit enorm
de pe urma acțiunilor comise de către inculpat, acest fapt fiind confirmat prin
certificatele de concediu medical, certificat de încadrare în grad de dizabilitate, foaie
de examinare în cadrul cabinetului de neurorchirurgie vasculară din cadrul IMSP
Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, iar suma de 10.000 lei, stabilită de către
prima instanță a considerat-o prea mică, inechitabilă și neproporțională suferințelor
psihice și fizice a părții vătămate, de impactul asupra sănătății, anume nivelul
suportării suferințelor în urma vătămării corporale a acesteia.
În același timp suma de 100.000 lei solicitată cu titlu de prejudiciu moral a fost
apreciată ca una exagerat de mare, și care nu corespunde volumului de suferințe fizice
și psihice cauzate părții vătămate.
Luând în considerație suferințele fizice și psihice ale părții vătămate, faptul că i-
a fost cauzată potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201811D0036 din 09
februarie 2018 - vătămare corporală medie, implicată cu incapacitatea de muncă a
acesteia, precum și de gradul de vinovăție al inculpatului în săvârșirea infracțiuni,
colegiul judiciar a considerat că o despăgubire materială în mărime de 30.000 lei ar
constitui o compensare echitabilă a suferințelor morale suportate de partea vătămată
Covaliova Svetlana.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Reșulschi Galina în
numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei cu menținerea
sentinței judecătorești.
În motivare recurenta a indicat că, instanța de apel a încasat suma de 30.000 lei
prejudiciul moral fără careva argumentare. Consideră că cuantumul prejudiciului
3
moral trebuie stabilit astfel încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie
o sumă excesiv de mare.
Prin urmare, 10.000 lei va fi o satisfacție echitabilă suferințelor morale suportate
de partea vătămată.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza
temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului.
În speță, recurenta critică hotărârea adoptată de instanța de apel în latura civilă,
invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, însă nu
aduce careva argumente în vederea susținerii acestei poziții. Mai mult ca atât, omite
să formuleze în cerere careva critici plauzibile privitor la ilegalitatea hotărârii
contestate, limitându-se doar la dezacordul său cu suma apreciată de instanța de apel
asupra cuantumului prejudiciului moral.
Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a
unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate
face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,
potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ
de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente
ce ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează
întreg procesul penal.
Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra
soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocata Reșulschi Galina
4
în numele inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Reșulschi Galina în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul
din 30 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe MELENTI Gheorghe
XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Boico Victor
5