1ra-915/2021 — art. 145 alin. 2, lit. j CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 12 martie 2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Caras Nicolai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. 2) lit. j) Cod penal (comisă în august 2018, data nefiind stabilită), aplicându-i-se pedeapsa cu închisoare pe termen de 13 ani și 4 luni și de art. 145 alin. (2) lit. j) Cod penal (comisă la 4 septembrie 2019), aplicându-i-se pedeapsa cu închisoare pe termen de 13 ani și 4 luni. Pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor numite conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, a fost stabilită sub formă de închisoare pe termen de 22 ani și 6 luni cu executare în penitenciar de tip închis. Din contul lui Caras Nicolai au fost încasate în bugetul de stat cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor în suma de 15.787 lei. 1 Prin aceeași sentință a fost condamnat și Mihcov Victor dar sentința în privința lui nu s-a contestat.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Caras Nicolai în una din zilele lunii august a anului 2018, data și ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său, amplasat în XXXXX, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe consăteanul său Murzac Serghei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu o deosebită cruzime, manifestată prin cauzarea unor suferințe chinuitoare, în rezultatul unui conflict spontan, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului, după care cu un cuțit de bucătărie, i-a aplicat acestuia multiple lovituri în regiunea spatelui, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201909C0169 din 27.12.2019: - traumă vertebro-medulară deschisă: Plăgi tăiate-înțepate oarbe a coloanei vertebrale toracale penetrante în canalul medular, și fractura apofizei spinale Th2 - care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui(or) obiect(e) tăietor-înțepător(e), posibil în diverse circumstanțe, cu puțin timp mai anterior de deces, au legătură cauzală directă cu survenirea morții și s-au calificat ca vătămare gravă; - traumă contuză a toracelui: Fracturi directe ale coastelor VIII,IX,X,XI pe stânga pe linia axilară posterioară și ale coastelor VIII,IX pe dreapta pe linia axilară posterioară - care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui(or) obiect(e) contondent(e) dur(e), posibil în diverse circumstanțe, cu ceva timp mai anterior de deces, care de obicei condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată, și conform acestui criteriu s-au calificat ca vătămare medie. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Caras Nicolai, având scopul ascunderii urmelor infracțiunii, imediat după comiterea omorului, s-a apropiat după ajutor de prietenul său Mihcov Victor, care se afla în interiorul domiciliului, comunicându-i despre cele întâmplate, după care, împreună și de comun acord, au legat cu o sârmă cadavrul lui Murzac Serghei și l-au îngropat în grădina aflată în spatele casei, astupând locul dat cu o mulțime de pietre. Tot el, la data de 04 septembrie 2019, pe timp de noapte, ora exactă nefiind stabilită de organul de urmărire penală, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându- se la domiciliul său, amplasat în XXXXX, acționând cu intenție directă, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe consăteanul său Mihcov Anatol, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu o deosebită cruzime, manifestată prin cauzarea unor suferințe chinuitoare, aflându-se în relații ostile, în rezultatul unui conflict, i-a aplicat multiple lovituri cu o piatră în regiunea capului, după care cu un cuțit de bucătărie, i-a aplicat acestuia multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului, 2 cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201909C0165 din 20.12.2019: - traumă combinată: Traumă cranio-cerebrală deschisă: plăgi contuze în regiunea temporală pe dreapta; ruptura mușchiului temporal drept; fractură cominutivă înfundată a oaselor bolții craniului temporal pe dreapta cu ruperea durei mater; contuzie și delacerare cerebrală tempora-parietal pe dreapta; fractura mandibulei pe stânga; - traumă contuză a toracelui: Fracturi directe a coastelor V-IX pe dreapta cu hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente; Multiple plăgi tăiate-înțepate, penetrante, a abdomenului pe dreapta, cu lezarea mezoului, intestinului subțire și colonului ascendent - care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui(or) obiect(e) contondent(e) dur(e), (plăgile cu un obiect tăietor-înțepător), posibil la timpul și circumstanțele indicate, au legătură cauzală directă cu survenirea morții și s-au calificat ca vătămare gravă. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Caras Nicolai având scopul ascunderii urmelor infracțiunii, l-a amenințat cu răfuială fizică pe minorul XXXXX, care era prezent la fața locului, în vederea ajutării acestuia la ascunderea cadavrului, astfel, legându-l cu o sârmă l-au aruncat în veceul de lângă casă, după care răzgândindu-se, au săpat o groapă și l-au îngropat în grădina aflată în spatele casei.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocata Aurelia Parpalac și avocatul Serghei Durguz în interesele inculpatului, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Căușeni. 3.1 Avocata Aurelia Parpalac, a solicitat casarea parțială a sentinței în latura penală și stabilirea pedepsei minime de 10 ani pentru fiecare infracțiune în parte, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal a unei pedepse mai reduse decât termenul stabilit prin sentință. În motivarea cererii de apel, apelanta a invocat că, concluziile instanței de fond expuse în sentință privitor la criteriile generale de individualizare a pedepsii au fost incorecte și neîntemeiate, în ce privește stabilirea pedepsii, or, art. 364 alin. (8) Cod de procedură penală prevede expres că, inculpatul care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsii cu închisoare. 3.2 Avocatul Serghei Durguz în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței în partea aplicării pedepsei, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să i se aplice o pedeapsă minimă. În motivarea cererii de apel, a invocat că, cauza penală a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, astfel consideră că, pedeapsa stabilită de instanța de judecată este una prea aspră și nu este echitabilă ținând cont de faptul că, 3 pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, inculpatul a avut un comportament adecvat, a conlucrat cu organul de urmărire penală și cu instanța de judecată. Instanța de fond urma să i-a în considerație ca circumstanță atenuantă faptul că, inculpatul are la întreținere copii minori, că se căiește sincer de cele comise.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2020, apelurile avocaților Aurelia Parpalac și Serghei Durguz în interesele inculpatului au fost respinse ca nefondate și s-a menținut fără modificări sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 12 martie 2020.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului este dovedită și acțiunile lui Caras Nicolai corect au fost încadrate de către organul de urmărire penală și instanță în temeiul art. 145 alin. (2) lit. j) și 145 alin. (2) lit. j) Cod penal. La pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite care reprezintă un grad sporit de pericol pentru societate (deoarece a cauzat decesul a două persoane) și just a tras concluzia că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate iar aplicarea unei pedepse mai blânde nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare. Instanța de apel a considerat că, corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de societate pe perioada stabilită de prima instanță, or, acesta anterior fiind judecat, nu a mers pe calea corijării. Din aceste considerente, corect s-a constatat că, reeducarea și corectarea lui este posibilă numai în condițiile izolării de societate pe un termen de 22 ani și 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Parpalac Aurelia în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în latura pedepsei, cu aplicarea unei pedepse cu închisoare la limita minimă posibilă prevăzută de legea penală. Excluderea din termenul de pedeapsă stabilită a termenul deținerii acestuia în penitenciarul nr. 13 din data de 09.09.2019 până la 13.10.2020. În motivare recurenta a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. 4 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din conținutul cererii de recurs rezultă, că recurenta critică hotărârea în partea stabilirii pedepsei inculpatului, solicitând să-i fie aplicată pedeapsă mai blândă, însă nu face trimitere la prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs, respinge argumentele recurentei, precum că la individualizarea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a dat deplină eficiență art. 61, 75 Cod penal, or, în acest sens instanța de apel just a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, luând în considerație personalitatea inculpatului. Pornind de la aceea că obiectul instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept, Colegiul apreciază că recursul declarat de avocata Parpalac Aurelia în numele inculpatului, în esență, este mai degrabă un „apel deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează în mod primordial pe enumerarea probelor administrate la cauza penală și argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea instanței de apel sau în cea a primei instanțe, cu dispunerea micșorării pedepsei în privința lui Caras Nicolai. Verificând în subsidiar materialele dosarului și ținând seama de cele consemnate în decizia instanței de apel care a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a sentinței, prin care Caras Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru 2 episoade în baza art. 145 alin. (2) Cod penal la 22 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În opinia Colegiului penal soluția respectivă este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept incidente cauzei, și va ajuta la reeducarea și corectarea lui. Termenul de pedeapsă a fost corect și proporțional circumstanțelor stabilite în speță, având în vedere personalitatea inculpatului, antecedentele penale, graviditatea infracțiunilor ce s-au soldat cu deces și gradul sporit de pericol pentru societate. Mai mult ca atât, inculpatul anterior a mai fost condamnat, a recunoscut vinovăția solicitând examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 3641 Cod de procedură penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul 5 și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. Astfel, inculpatul prin căința sinceră a beneficiat de o micșorare a pedepsei, iar scăderea din nou a termenului conform apărătorului este nemotivată și neîntemeiată. Referitor la solicitarea apărării privitor la excluderea din termenul de pedeapsă stabilită a termenului deținerii acestuia în penitenciarul nr. 13 din data de 09.09.2019 până la 13.10.2020, Colegiul le consideră nefondate, or, această solicitare nu a constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, iar potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs nu pot fi invocate acele temeiuri care nu au fost indicate și în apel. De asemenea, instanța de recurs nu consideră necesară dezbaterea, prin alte argumente a alegațiilor din cererea de recurs a apărătoarei, deoarece careva temeiuri de casare ex officio Colegiul nu a stabilit. Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe. În final, Colegiul consideră necesar de a interveni cu mențiunea că, potrivit statuărilor Curții Europene, aceasta a evidențiat, cu titlul de principiu, că instanțele judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010). Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de avocata Parpalac Aurelia în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul 6 Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Parpalac Aurelia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2020, în cauza penală privindu-l pe CARAS Nicolai XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 aprilie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Boico Victor 7