1ra-1459/2021 — art.287 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 15 iulie 2020, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Guțu Nicolai, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatului Guțu Nicolai a fost suspendată parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (un) an în penitenciar de tip semiînchis, cu includerea în termenul de executare perioada aflării în stare de arest la domiciliu 19.12.2018-28.12.2018 și reținerea 22.06.2019- 24.06.2019, iar executarea părții rămase a pedepsei cu închisoarea stabilite de 1 (un) an să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a inculpatului Guțu Nicolai, dacă în termenul de probațiune acesta nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Guțu Nicolai, la 04 noiembrie 2018, aproximativ la ora 03:55, aflându-se în loc public, în Parcul „Serghei Lazo”, amplasat pe bd. Decebal 89, mun. Chișinău, urmărind scopul comiterii unui act de huliganism, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și admițând în mod conștient survenirea acestora, încălcând grosolan și demonstrativ regulile sociale și morale de conviețuire, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestată prin neglijarea premeditată a conduitei și liniștii în societate, conștientizând că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din preajmă, din motive huliganice, a proferat expresii licențioase în adresa lui Ivanov Dmitri, după care i-a aplicat multiple lovituri cu un cuțit în regiunea coapselor, cauzându-i conform fișei medicale DCMU al IMSP IMU nr. 69481, plăgi tăiate în regiunea ambelor coapse. Acțiunile inculpatului Guțu Nicolai au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod Penal, huliganismul adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea armei de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 3.1 Avocatul Alexandr Russu, în interesele inculpatului Guțu Nicolai, prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de stabilirea pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Guțu Nicolai, să-i fie stabilită pedeapsa-minimală cu închisoare de 1 (un) an, concomitent dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei- penale de către inculpatul Guțu Nicolai conform prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea cererii de apel, a invocat că: - sentința primei instanțe este neîntemeiată, iar pedeapsa-penală stabilită lui Guțu Nicolai fiind una prea-aspră și neechitabilă în coraport cu circumstanțele cauzei; - Guțu Nicolai din start a recunoscut vinovăția în fapta comisă, a mers la conlucrarea organelor de drept, a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, mai mult potrivit declarațiilor certe date de către Guțu Nicolai, fără a tăinui/ascunde careva circumstanțe de la urmărirea- penală/judecarea cauzei; - în urma unei analiza asupra sintagmei din art. 3641 alin. (8) CPP, limitelor de pedeapsă prevăzută de lege deduce că, legiuitorul a avut în vedere că pedeapsa dacă este închisoare poate fi redusă cu 1/3 chiar și din minimul prevăzut de sancțiune, stabilindu-se noi limite cu care trebuia să opereze instanța de fond la stabilirea pedepsei lui Guțu Nicolai; - cerința legală de a-i fi micșorată pedeapsa penală inculpatului Guțu Nicolai, prin reducerea limitelor minime de pedeapsă cu 1/3, care este - 1 an, pe când instanța a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare; - nu au fost constatate careva circumstanțe - agravante, ba invers fiind constate circumstanțele atenuante și anume, căința sinceră, ceea ce denotă faptul, că pedeapsa a trebuit să fie una minimă, fapt de care mărturisește și prevederile art.78 alin. (1) lit. a) Cod penal, dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă până la acest minim; - circumstanțele atenuante ale inculpatului Guțu Nicolai sunt condițiile de viață a familiei acestuia, precum că se caracterizează pozitiv, dânsul are întemeiată familie având 2 (doi) copii minori la întreținere, el se ocupă de creșterea, educarea acestora, de susținerea necesară pentru efectuarea studiilor, căința activă, a mers la conlucrarea cu organul de urmărire penală și instanța de judecată; nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru; s-a căit de cele comise; - în baza art. 90 Cod penal la caz este necesar să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Guțu Nicolai. 3.2 Procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica, Ala Capcelea, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Guțu Nicolai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) din Codul penal și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Guțu Nicolai Gheorghe să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Corpurile delicte - gluga de culoare neagră cu fermoar, cuțitul de bucătărie cu mâner alb din plastic, de nimicit după intrarea deciziei în vigoare. În susținerea cererii de apel procurorul a invocat că: - prima instanță nu a acordat deplină eficiență criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art.75 din Codul penal și nejustificat a ajuns la concluzia că, reeducarea și corectarea inculpatului Guțu Nicolai poate avea loc în condițiile aplicării unei pedepse cu suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate acestuia, ce va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea de săvârșirea noilor infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane; - datele consemnate în revindecarea (forma 246) inculpatului Guțu Nicolai sunt susceptibile să consolideze într-o manieră obiectivă că suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate în privința acestuia nu este pasibilă de a contribui efectiv la restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, întrucât semnalele anterioare transmise de organele de ocrotire a normelor de drept în adresa inculpatului nu au fost înțelese de acesta în modul corespunzător, acesta nu și-a format concluziile de rigoare în urma condamnărilor anterioare și a perseverat în săvârșirea infracțiunilor; - făcând trimitere la condamnările anterioare a inculpatului Guțu Nicolai, după cum urmează: prin sentința Judecătoriei Orhei din 30.03.2005 condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 5 ani, termen de probă 4 ani. Prin sentința Judecătoriei Orhei din 31.01.2006 condamnat în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 5 ani, cu comasarea sentinței din 30.03.2005 fiindu-i stabilită pedeapsa privațiune de libertate pe un termen de 5 ani și 6 luni, la 16.09.2008 eliberat de pedeapsă în baza amnistiei. Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02.06.2011 condamnat în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 4 ani, termen de probă 3 ani, instanța nu au pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată de aplicare a dispoziției art. 901 Cod penal; - prima instanță la constatarea oportunității suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare nu a ținut cont de faptul că anterior în privința inculpatului Guțu Nicolai au fost pronunțate 3 (trei) sentințe de condamnare dintre care 2 sentințe cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; - inculpatul Guțu Nicolai a comis trei fapte prejudiciabile art. 186 alin. (2), art. 187 alin. (2), art. 287 alin. (2) Cod penal, însă nici pentru o inacțiune nu și-a executat efectiv pedeapsa, chiar dacă în temeiul art. 85 Cod penal la 31.01.2006 i-a fost aplicată pedeapsa pentru cumul de sentințe, la 16.09.2008 în privința acestuia în conformitate cu art. 108 Cod penal i-a fost aplicată amnistia; - instanța în motivarea hotărârii a reținut că, ”nu este rațională executarea integrală a pedepsei cu închisoarea, reieșind din faptul că inculpatul este la o vârstă tânără, a recunoscut fapta incriminată”. Per a contrario, anume vârsta inculpatului Guțu Nicolai raportată la numărul condamnărilor denotă că acesta într-o perioadă limitată de timp a comis o serie de fapte prejudiciabile; - apreciază drept irelevante argumentele instanței precum că, inculpatul a reținut fapta incriminată, or, prin recunoașterea vinovăției, inculpatul a condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. În acest context, subliniază că invocarea ulterioară a acestor circumstanțe, la individualizarea executării pedepsei, nu are o susținere legală, or, ar însemna că acelora-și chestiuni de fapt li se acordă o dublă valență juridică; - după ce a dat declarații în ședința de judecată, inculpatul Guțu Nicolae, nu s-a prezentat. Astfel finisarea examinării cauzei penale a avut loc în lipsa inculpatului Guțu Nicolae. Totodată, Guțu Nicolae eschivându-se de a se prezenta în ședința de judecată la nenumăratele înștiințări legale, aducere silită, a fost anunțat în căutare în baza încheierii instanței de judecată din 05.12.2019 și 09.06.2020. În baza încheierii menționate Inspectoratul de Poliție Botanica a intentat la dosarul de căutare nr 2019420559 în privința lui Guțu Nicolae, în temeiul art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, s-a finisat examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului Gutu Nicolae; - prima instanță neîntemeiat și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei, ținând cont doar de personalitatea inculpatului, pripit a concluzionat că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 901 Cod penal, în prezența acestor constatări, statuează că, suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului Guțu Nicolai este inechitabilă și urmează a fi exclusă, or, această soluție nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale, de corectare, reeducare a inculpatului și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane; - argumentele instanței nu și-au găsit corespondent în realitatea obiectivă, întrucât numărul condamnărilor anterioare, perioada de timp care a trecut de la cea mai recentă condamnare și similitudinea contextului servesc drept temei pentru o frică rezonabilă că, inculpatul Guțu Nicolai este predispus să săvârșească alte infracțiuni; - în privința lui Guțu Nicolai urmează a fi stabilită executarea reală a pedepsei, în penitenciar de tip semiînchis, cu excluderea aplicării prevederilor art. 901 Cod penal și să-i fie să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 02 martie 2021, a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului Alexandr Russu, în numele inculpatului. A fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Guțu Nicolai recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1 Instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală. Totodată, instanța de apel a menționat că, la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Guțu Nicolai, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, prima instanță i- a stabilit o pedeapsă prea blândă. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Guțu Nicolai prima instanță nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, considerând eronat că, îndreptarea și corectarea lui Guțu Nicolai este posibilă cu aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal. În continuare a mai indicat că, prima instanță la stabilirea pedepsei nu a luat în considerare faptul că inculpatul Guțu Nicolae a comis o infracțiune contra ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, fiind ignorate și prevederile art. 2 alin. (2) Cod penal. Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Russu Alexandr, în numele inculpatului Guțu Nicolae, precum că, deși au fost un șir de circumstanțe atenuante totuși acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră solicitând să-i fie stabilită pedeapsa-minimală cu închisoare de 1 (un) an, concomitent dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei-penale de către inculpatul Guțu Nicolai, și a reținut că, chiar dacă ultimul a recunoscut vinovăția, s-a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, reeducarea și corectarea inculpatului Guțu Nicolai va fi posibilă anume prin executarea pedepsei sub formă de închisoare cu executarea reală a pedepsei, or, prima instanță la constatarea oportunității suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare nu a ținut cont de faptul că anterior în privința inculpatului Guțu Nicolai au fost pronunțate 3 (trei) sentințe de condamnare dintre care 2 sentințe cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, însă, nu și-a făcut concluziile de rigoare, comițând din nou o infracțiune mai puțin gravă, îndreptată contra ordinii publice și integritatea persoanei. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, după ce a dat declarații în ședința de judecată a primei instanțe, inculpatul Guțu Nicolae, la ședințele ulterioare, nu s-a prezentat fiind anunțat în căutare în baza încheierilor instanței de judecată din 05.12.2019 și 09.06.2020, iar în privința lui, Inspectoratul de Poliție Botanica a intentat dosarul de căutare nr. 2019420559. Inculpatul Gutu Nicolae în ședința instanței de apel a recunoscut că, a fost reținut la data de 06.08.2020, iar în ședințele de judecată nu sa prezentat din motiv că nu a fost anunțat, fiind plecat în sat, ceea ce dă dovadă de rea credință din partea inculpatului, or, acesta cunoscând că, în privința lui în judecată este dosar penal, cunoscând despre data, ora și locul ședinței de judecată, nu s-a prezentat, eschivându-se de la judecată. A indicat instanța de apel că, infracțiunea de huliganism, săvârșită de către inculpat atentează la ordinea publică și la integritatea persoanei, acesta anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Orhei din 30.03.2005 condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 5 ani, termen de probă 4 ani; prin sentința Judecătoriei Orhei din 31.01.2006 condamnat în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 5 ani, cu comasarea sentinței din 30.03.2005 i-a fost stabilită pedeapsa privațiune de libertate pe un termen de 5 ani și 6 luni, la 16.09.2008 eliberat de pedeapsă în baza amnistiei. Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 02.06.2011 condamnat în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, privațiune de libertate pe un termen de 4 ani, termen de probă 3 ani. Astfel, instanța de apel a considerat că, circumstanțele menționate indică la faptul că inculpatului Guțu Nicolae, în vederea corectării și reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă reală cu închisoare în limitele sancțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal Cod penal. Totodată, a considerat că, circumstanțele invocate de către prima instanță nu îndreptățesc faptele comise de către inculpat și deci, nu poate genera aplicarea unei pedepse neechitabile, mai mult, soluția adoptată de către prima instanță nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni, or, aplicarea unor pedepse penale reale cu închisoare ar asigura conștientizarea de către Guțu Nicolae a celor comise cu adoptarea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei stabilirea unei pedepse mai blânde Guțu Nicolae și anume, pentru săvârșirea infracțiunii să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an închisoare cu suspendarea condiționată a executării-pedepsei penale potrivit art.90 Cod penal. 5.1 . În susținerea recursului avocatul Russu Alexandr a invocat că: - Guțu Nicolai din start și-a recunoscut vina în fapta comisă, a mers la conlucrarea organelor de drept. Conform, materialele cauzei este cert evident faptul că cet Guțu Nicolai fiind audiat în calitate învinuit a recunoscut total vina, ulterior în cadrul ședinței de judecată la fel a recunoscut vina în comiterea infracțiunii solicitând ca judecată să aibă loc în procedura simplificată conform art. 3641 CPP; - în privința lui Guțu Nicolai exista un cumul de circumstanțe atenuante, care de fapt îl caracterizează și urmează a fi valorificate în favoarea inculpatului, care reflecta prin sine periculozitatea-redusă a acestuia, prin raportare la eventual-faptă comisă: condițiile de viață a familiei lui Guțu Nicolai, caracteristica pozitivă, dânsul are întemeiată familie, are un loc de trai permanent pe teritoriul RM, la evidența medicului narcolog/psihiatru nu se află, s-a căit sincer de cele comise; pînă în prezent inculpatul nu a comis careva fapte infracționale /contravenții, a mers la conlucrarea cu organul de urmărire penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În recursul declarat, avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Guțu Nicolai, solicită să-i fie stabilită inculpatului o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea art. 90 Cod penal, semnalându-se astfel temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; sau aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale. În același timp, Colegiul Penal constată că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte și v-a examina recursul prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, reieșind din faptul că recurentul, de fapt, nu este de acord cu aplicarea pedepsei reale sub formă de închisoare, în privința inculpatului. Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul Penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 287 alin. (3) Cod penal, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul Penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor contra ordinii publice și integrității persoanei, prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. Sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune gravă. Instanța de recurs reține, că instanța de apel a stabilit inculpatului în temeiul art. 287 alin. (3) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Reieșind din textul hotărârii instanței de apel, se reține că, această instanță just a reținut faptul, că deși inculpatul a recunoscut vinovăția, s- a căit sincer de cele comise, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, reeducarea și corectarea inculpatului Guțu Nicolai va fi posibilă anume prin executarea pedepsei sub formă de închisoare cu executarea reală a pedepsei, or, prima instanță la constatarea oportunității suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare nu a ținut cont de faptul că anterior în privința inculpatului Guțu Nicolai au fost pronunțate 3 (trei) sentințe de condamnare dintre care 2 sentințe cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, însă, nu și-a făcut concluziile de rigoare, comițând din nou o infracțiune. Colegiul Penal consideră că în prezenta cauză, instanța de apel întemeiat a stabilit că, personalitatea inculpatului care anterior a mai fost în conflict cu legea, nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență, or dânsul nu a stat pe cale corectării și reeducării, nu a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni, astfel prin recunoașterea vinovăției, inculpatul a condiționat judecarea cauzei în procedură simplificată, beneficiind de aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. În acest context invocarea ulterioară a acestor circumstanțe, la individualizarea executării pedepsei, nu are o susținere legală, or, aceasta ar însemna că acelorași chestiuni de fapt li se acordă o dublă valență juridică, cu atât mai mult că noile limite ale pedepsei potrivit art. 287 alin. (3) Cod penal, prin prisma art. 364 1 alin. (8) Cod de procedură penală constituie de la 2 ani până la 4 ani 7 luni. La fel, Colegiul Penal relevă, că instanța de apel just a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond, precum că, corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 901 Cod penal. Sub acest aspect s-a rețint că, prescripțiile normative circumscrise în art. 901 alin. (1) Cod penal, din conținutul cărora rezultă expres că în cazul în care instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă. Respectiv, o condiție prevăzută nemijlocit în alin. (1) art. 901 din Cod penal constituie concluzia instanței că, nu este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege. Deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se corija fără executarea integrală efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze soluția de suspendare parțială a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care se întemeiază poziția ei. Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul Penal consideră întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, inculpatului urmează a-i fi aplicată pedeapsă reală cu închisoare, deoarece nu sau constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului, sau suspendarea parțială a executării pedepsei, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Astfel, instanța de recurs nu poate neglija faptul, că anterior inculpatul a mai săvârșit infracțiuni, astfel se atestă că comiterea infracțiunilor, pentru inculpatul Guțu Nicolai a devenit o deprindere, iar aplicarea pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca acesta să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii penale. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul Penal constată că instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care i-a aplicat inculpatului Guțu Nicolai pedeapsa cu închisoare, cu executarea reală a acesteia. Ce ține de argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că condițiile de viață a familiei lui Guțu Nicolai se caracterizează pozitiv, dînsul are întemeiată familie, are un loc de trai permanent pe teritoriul RM, la evidența medicului narcolog/psihiatru nu se află, a mers la conlucrarea cu organul de urmărire penală, se căiește sincer de cele comise, pînă în prezent inculpatul nu a comis careva fapte infracționale/contravenții, Colegiul Penal reține că, circumstanțele în cauză, nu impun aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului. În atare împrejurări, Colegiul Penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Guțu Nicolai, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2021, în cauza penală în privința lui Guțu Nicolai xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată 26 noiembrie 2021 Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana