1ra-847/2021 — art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 Cpp
1ra-847/2021 — art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-847/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Victor Boico,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 decembrie
2019 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, declarat
de avocatul Anton Antuan în numele inculpatului
Gospodărenco Alexandru xxxx, anterior
condamnat prin:
1) sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
30.06.2015 în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f), 90 Cod penal
la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 05.01.2018 – 26.12.2019,
instanța de apel: 21.01.2020 – 18.06.2020,
instanța de recurs: 28.01.2021 – 24.03.2021.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei din 26 decembrie 2019, Gospodărenco
Alexandru a fost condamnat pe art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza
art. 179 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-
a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul art. 85 Cod penal, prin adăugirea pedepsei aplicate conform sentinței
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30.06.2015, i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 6 ani și 5 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
începând cu 26.12.2019, cu includerea termenului arestării preventive și la domiciliu
de la 02.07.2017 până la 05.09.2018, a liberării provizorii sub control judiciar din
05.09.2018 până la 04.11.2018.
1
De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Dodi Gheorghe prejudiciul moral în
sumă de 20.000 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2000 lei.
Cheltuielile judiciare în sumă de 365,51 lei au fost trecute în contul statului.
Instanța de fond a constatat că, la 02.12.2017, aproximativ orele 19:30,
inculpatul Gospodărenco A., aflându-se în stradă în s. xxxx, r-nul xxxx, încălcând
grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor
persoane, fără niciun motiv, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,
intenționat i-a aplicat lui Dodi Gheorghe mai multe lovituri, dintre care o lovitură cu
lama motoferăstrăului pe care l-a pus în funcțiune în mod manual, în regiunea spatelui,
cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017
contuzia țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea
traumatică a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de
la acțiunea traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău
mecanic în funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se
califică ca vătămări ușoare.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
Tot el, la 22 martie 2018, aproximativ orele 17:30, aflându-se în s. xxxx, r-nul
xxxx, urmărind scopul de răzbunare, datorită faptului că Dodi G., anterior a scris o
plângere penală pe acțiunile lui, ilegal, fără permisiunea lui Dodi G., prin poarta
închisă, dar care era descuiată, a pătruns în gospodăria ultimului, situată în aceiași
localitate, unde i-a amenințat cu răfuială fizică pe copiii minori Stoica xxxx, a.n. xxxx
și Stoica xxxx a.n. xxxx, care la acel moment se aflau la domiciliu, iar la cererea
minorilor de a părăsi gospodăria, acesta a refuzat.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal.
Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, în fața lui
mergeau Dodi G. cu Stoica M. El s-a salutat cu Dodi G., la care acesta l-a apucat de
după cap și l-a lovit cu palma. Când s-a pornit pe alt drum, a auzit-o pe Serejnicov O.
că-l striga pe nume. Olga stătea în băltoacă jos, fiind lovită cu piciorul de către Dodi
G. Când Dodi G. a încercat să-l lovească cu grebla sau cu bățul, el a ridicat
motoferestrăul, care era pornit, ca să-l sperie, să se apere el și pe Olga, nu ca să încalce
ordinea publică. Nu cunoaște de unde Dodi G. are leziuni corporale, el nu l-a atins.
Dodi G., aflându-se în stare de ebrietate, a vrut să intre în șopron, s-a lunecat și s-a lovit
de perete. Dacă instanța de judecată îl va considera vinovat de comiterea infracțiunii
imputate, nu este de acord să achite cheltuielile de judecată, deoarece a fost reținut și
lipsit de libertate.
Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită total prin probele administrate.
Astfel, partea vătămată Dodi Gheorghe a declarat că în drum era Gospodărenco
A. care se certa cu o persoana necunoscută, strigau tare. El s-a apropiat, s-a salutat cu
ei și a pus mâna prietenește pe umăr, l-a întrebat de ce se ceartă apoi a plecat spre casă.
A auzit câinele lătrând. Deschizând jumătate din poartă de aproximativ 1,5 m, a fost
atacat de inculpat cu ferestrăul la mâina dreaptă. A făcut câțiva pași înapoi. În curte era
o greblă. A început să se apere cu grebla ridicată în sus, dar a fost tăiată odată, apoi
încă odată și a rămas cu un capăt scurt. Văzând aceasta, a aruncat grebla și a început să
fugă. Inculpatul l-a ajuns din urmă și i-a înfipt ferestrăul în spate, la care a căzut cu
capul de peretele casei, apoi cu capul de beton. Și-a revenit la spital. Medicii l-au
2
întrebat dacă poate să taie hainele și l-au operat. Pe 22.03.2018, era la serviciu când a
telefonat concubina Stoica Maria, care i-a spus că Gospodărenco A. a intrat în curtea
casei, strigă, făcea gălăgie și spune că o sa-i ucidă pe toti. Acasă erau fetele sale minore,
Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx, a.n. xxxx, pe care inculpatul le-a amenințat cu
moartea. În ajutor a venit vecina Chiperi Diana, care l-a scos din ogradă. Stoica M. era
în curte și se temea să se apropie.
Martorul Stoica Maria a relatat că, Dodi G. l-a lovit pe umăr pe Gospodărenco
A. și s-a salutat, plecând spre casă. Au ajuns la poartă. Se auzea motoferăstrăul
conectat. Gospodărenco A. a intrat cu motoferăstrăul în ogradă. Gheorghe căuta să
oprească cu ceva ferestrăul. A găsit o greblă și i-a vârât-o în șină. Coada greblei s-a
tăiat și l-a tăiat la mâină. Când s-a întors, Gospodărenco A. l-a atacat în spate cu
motoferăstrăul. A venit vecinii Țanga E. și Gulian S. Când Gospodărenco A. a ieșit cu
motoferăstrăul din ogradă, ei au chemat salvarea. Pe 22.03.2017 în jurul orelor 17:00,
ea nu era acasă. Erau doar fetele Xxxx și Xxxx. Fiica Xxxx a sunat-o plângând și i-a
spus să vină repede acasă deoarece Gospodărenco A. a intrat în ogradă și strigă. El era
în stare de ebrietate, vorbea urât. Când a venit acasă, fiicele erau în casă încuiate cu
Chiperi D., care i-a spus că l-a văzut și a venit la ei. Fiicele au încuiat ușa, plângeau și
o așteptau. Ea a sunat la poliție și lui Gheorghe. Gospodărenco A. îi amenința cu
cuvinte - vreți să mă vârâți în pușcărie, eu o să vă ucid, multe înjurături și prostii. Fetele
i-au spus că se temeau și nu i-au solicitat să iasă din ogradă, au încuiat ușa.
Martorul Chiperi Diana a relatat că la 22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00, a
auzit strigăte în curtea lui Dodi G. A intrat în ogradă și a văzut cum inculpatul înjura și
striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea de mâină ca să-l scoată din ogradă.
Inculpatul nu asculta, continua să strige și să înjure. Ușa era încuiată. Fetele stăteau în
casă, priveau peste geam și plângeau. Doamna a insistat să-l scoată din ogradă pe
inculpat și au plecat. Fetele i-au deschis ușa. Inculpatul se afla într-o stare inadecvată,
brutal, putea să facă orice infracțiune în starea în care era, a avut curajul să intre în
ogradă străină. Fetele i-au comunicat că inculpatul bătea în geamuri, în ușă și de aceasta
erau speriate. Inculpatul îl căuta pe Gheorghe. El striga și întreba unde este că să-l
omoare și să-l taie.
Martorul Chiperi Anatolie a relatat că, de la casa lui Gheorghe până la casa sa
sunt aproximativ 40-60 metri și a auzit cum inculpatul striga că a spălat motoferăstrăul
și nu o să vadă nimeni.
Martorul Stoica Xxxx a relatat că pe inculpat îl cunoaște și sunt în relații rele. La
22.03.2018, acesta a intrat la ei în ogradă. Când l-a văzut, s-a speriat. El a început să o
numească cu cuvinte urâte și ea s-a dus în casă după sora ei mai mare. Au ieșit cu sora,
căci îi era frică deoarece inculpatul se afla mai aproape de casă. Ele au plecat înapoi în
casă și au încuiat ușa. Inculpatul bătea cu picioarele în ușă. Striga că va da foc la casă,
că nu vrea ca din cauza lor să stea la pușcărie. Se auzeau câinii afară. Diana Chiperi a
intrat în ogradă și l-a alungat pe Alexandru. Au telefonat-o pe mama lor și Diana
Chiperi a stat cu ele până a venit mama. La întrebările formulate a explicat că, a încercat
să meargă încă odată după lemne, dar Alexandru se afla mai aproape de casă la vreo 5-
10 m de la poartă. Alexandru striga că îi va ucide;
Martorul Stoica Xxxx a relatat că la 22.03.2018, sora mai mică a plecat să aducă
lemne de foc. În acest timp, ea își făcea temele în casă. A auzit că cânii lătrau foarte
3
tare. A ieșit în curte și l-a văzut pe Alexandru. L-a rugat să iasă din ogradă, dar el a
început a striga și a-i amenința. I-a spus că cheamă poliția, dar el nu a vrut să iasă din
ogradă. Ea cu sora mai mică au intrat în casă și au încuiat ușa. Alexandru a început să
lovească în ușă și în geamuri. A telefonat-o pe mama sa. A venit tanti Diana Chiperi și
a bătut la ușă, a văzut că este ea, a descuiat ușa și a ieșit cu ea afară. Alexandru spunea
că Dodi G. vrea să-l pună la pușcărie și că o să-i taie pe toți. A înțeles că îl căuta pe
Gheorghe deoarece avea o ședință de judecată cu el.
Martorul Gulian Sergiu a relatat că se afla în casă când a auzit niște sunete de
motociclete. A ieșit în drum să vadă de unde se aude această gălăgie. În dreptul porții,
în ograda lui Gheorghe se vedeau scântei. S-a apropiat și l-a văzut pe Alexandru, care
se afla cu motoferestrăul în mână. Din discuție a înțeles că, a fost un conflict, Gheorghe
stătea la pământ în chirostrii. A aprins lumina de la telefon și a văzut că avea sânge în
cap și era rănit la umăr. Atunci a telefonat la serviciul salvare. Alexandtru a plecat cu
ferestrăul acasă. Maria striga că l-au tăiat pe Gheorghe. Hainele lui Gheorghe erau rupte
și a înțeles că l-a tăiat cu motoferăstrăul. Hainele erau de sânge, se vedea pielea și
carnea tăiată.
Vinovăția inculpatului se mai confirmă prin: procesul verbal de cercetare la fața
locului din 02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și două
fragmente din lemn; procesul verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la
Gospodărenco A. a fost ridicat un motoferestrău de model “БП-50-3,6”; procesul
verbal de examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus examinării
motoferestrăul de model “БП-50-3,6” și o bucată de metal; raportul de expertiză
medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe i-a fost
cauzat traumatism cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală, contuzia
țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică
a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea
traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în
funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca
vătămări ușoare.
Astfel, din declarațiile părții vătămate Dodi G., care au fost confirmate în
totalitate prin declarațiile martorilor acuzării, Stoica Maria, Gulian Serghei, Chiperi
Anatolie și Țanga Elena, s-a stabilit că anume inculpatul a fost persoana care i-a aplicat
lovituri părții vătămate, care a indicat că..., ”au mers vreo 60 m, unde se auzea gălăgie,
înjurături, strigate. În drum era Gospodărenco A. și cu o persoana necunoscută și se
certau, strigau tare. Atunci el s-a apropiat, venind la deal. Pe Gospodărenco A.1-a
cunoscut pe voce...”. El s-a salutat cu ei și i-a pus mâina prietenește pe umăr și a întrebat
de ce se ceartă, apoi a plecat mai departe spre casă. Ajungând acasă, a încuiat poarta și
a intrat în ogradă. În jurul orelor 18:15 a auzit câinele lătrând. S-a apropiat de poartă
să vadă cine este și a auzit un strigat, ”Ghe. Tolea deschide poarta”. Poarta are 3 m,
deschizând jumătate din poarta de aproximativ 1,5 m, a fost atacat cu ferestrăul la
mâina dreaptă. A crezut inițial, că e un scuter, dar când a deschis, s-a mărit accelerarea.
A făcut vreo câțiva pași înapoi. În curte era o greblă și a început să se apere cu grebla
în sus și a fost tăiată odată grebla, apoi încă odată și a rămas cu un capăt scurt. Văzând
aceasta, a aruncat grebla și a început să fugă. În timpul acesta, el l-a ajuns din urmă și
l-a înfipt cu ferestrăul în spate, la care el a căzut cu capul de peretele casei, apoi cu
4
capul de beton. ... Gospodărenco A. l-a lovit cu ferestrăul, dacă știa că a venit cu
ferestrăul, nici nu deschidea poarta. Imediat ce a deschis poarta, a fost atacat de
Gospodărenco A., fără ca acesta să-i spună ceva. În momentul când l-a lovit cu
ferestrăul în spate, ferestrăul era conectat. În preajmă era numai Stoica Maria, ulterior
a venit Țanga Elena și vecinul Gulian Serghei. Grebla era confecționată din metal, iar
coada ei era din lemn. ... Afară era foarte întuneric când Gospodărenco A. a intrat cu
motoferestrăul, ograda era luminată cu lumina din casă, se vedea normal. Primul atac
cu motoferestrăul a fost în curte și lovitura în spate a fost tot în curte. ... Rămânând un
capăt scurt din greblă, a aruncat-o și a fugit, însă el l-a ajuns din urmă și l-a tăiat cu
lama, de la care a căzut jos și s-a lovit cu capul de peretele casei. Pe peretele casei a
rămas și sânge. ... A mai relatat că, pe Gospodărenco A. l-a recunoscut după voce. El
a venit cu ferestrăul după orele 18:00.
Declarațiile părții vătămate Dodi Gheorghe au fost confirmate prin declarațiile
martorului Stoica Maria care a indicat că, ...Când s-a aprins țigara, a văzut două
persoane, una a intrat în ogradă la marginea drumului. Au ajuns în dreptul lor și Dodi
G. l-a lovit pe umăr pe Gospodărenco A. și i-a spus ( NOROC MĂI) și Gospodărenco
A. l-a întrebat “ce mă lovești măi ghe. Tolea?” Mai mult de vorbă nu au stat și ei au
mers spre casă. Au ajuns la poartă. Se auzea motoferăstrăul conectat. Ei au intrat însă
el striga, făcea gălăgie. Gheorghe a ieșit la poartă. Gospodărenco A. a intrat cu
motoferăstrăul în ogradă conectat. Gheorghe căuta să oprească cu ceva ferestrăul. A
găsit o greblă și i-a vârât-o în șină. Coada de greblă s-a tăiat și l-a tăiat la mâină și când
s-a întors, Gospodărenco A. cu motoferăstrăul l-a atacat în spate. Ea striga și a venit
vecina, Țanga Elena și Gulian Serghei. Gospodărenco A. a ieșit cu motoferăstrăul din
ogradă, ei au chemat salvarea și au plecat în drum să aștepte salvarea. ...Domnul
Gheorghe nu l-a lovit pe Gospodărenco A., pur și simplu a fost un salut, cu atingere
ușoară pe umăr. Gospodărenco A. era singur, avea la picioarele lui motoferăstrăul, era
de culoare verde. A auzit sunetul de motoferăstrău până a intra în gospodărie, se aflau
aproape de poartă. Până a lua Dodi G. grebla, el cu motoferestrăul dorea să-i atace, ei
se dădeau în urmă, însă el venea spre ei. L-a atacat în spate pe Dodi G. Careva persoane
cu Gospodărenco A. nu erau, el era singur. ...
La fel, declarațiile părții vătămate Dodi G. au fost confirmate prin declarațiile
martorului Gulian Serghei care a declarat că, ... Așa cum stătea în drum în dreptul
porții, se vedea la Gheorghe scântei, dar persoane nu se vedeau. S-a apropiat acolo de
ei. I-a văzut pe Alexandru, prietena lui și pe tanti Lenuța. Altcineva nu era. El i-a
întrebat ce s-a întâmplat. Alexandru se afla cu motoferestrăul în mâină. Din discuție cu
ei a înțeles că a fost un conflict între Alexandru și Gheorghe....A intrat în ogradă.
Gheorghe era într-o cămăruță lângă poartă, stătea la pământ în chirostrii. A aprins
lumina de la telefon și a văzut că avea sânge pe cap și era rănit la umăr. Atunci a
telefonat la serviciul salvare. L-a legat cu un prosop și după au mers în vale cu Maria,
dar Alexandru era plecat acasă. ...El a văzut numai scânteie și când s-a apropiat de
poarta lui Gheorghe, el a plecat cu ferestrăul acasă. A chemat ambulanța deoarece
Gheorghe avea sânge pe cap și era tăiat la mâină, l-a tăiat Alexandru cu ferestrăul. Asta
a înțeles din discuția dintre doamnele Maria, Țanga Elena și prietena lui Alexandru.
Maria striga că l-au tăiat pe Gheorghe. Ele se certau și strigau că ”l-au tăiat”, când a
5
intrat, a văzut că hainele, pielea lui Gheorghe aveau tăieturi și a înțeles că a fost tăiat
cu motoferăstrăul. A declarat că, hainele erau de sânge și pielea și carnea tăiată.
Declarațiile părții vătămate Dodi G. au fost confirmate prin declarațiile
martorului Chiperi Anatolie, care a declarat că, ...striga inculpatul că a spălat
motoferestrăul și nu o să vadă nimeni...
Versiunea inculpatului nu și-a găsit confirmare în materialele dosarului cu
referire la declarațiile inculpatului precum că partea vătămată ... l-a apucat de după cap.
L-a lovit și cu o palmă. ...Când s-a pornit pe alt drum, a auzit-o pe Serejnicov O. că-l
striga pe nume ”Sașa”, la care el s-a întors înapoi. Olga stătea în băltoacă jos, și a văzut
când a fost lovită cu piciorul de către Dodi G....și că, nu el este vinovat de comiterea
infracțiunii incriminate, or, din depozițiile acestuia s-a reținut că acțiunile huliganice
ale inculpatului au avut drept scop încălcarea ordinii publice însoțite de aplicarea
violenței asupra unei persoane cu un obiect, și anume cu lama motoferestrăului.
În acest caz, motivele comiterii infracțiunii de huliganism a constituit emoția
negativă a inculpatului față de partea vătămată, ceea ce a rezultat din declarațiile părții
vătămate care coroborează cu declarațiile martorilor acuzării și în baza acestor probe
s-a stabilit că acțiunile inculpatului Gospodărenco A. au fost însoțite de o izbucnire
emoțională aparent nemotivată, având un pretext nemotivat, și anume atunci când Dodi
G. s-a salutat cu acesta, lovindu-l cu mâina prietenește peste umăr, inculpatului i-a
displăcut acest fapt, ceea ce a generat un schimb de replici, fapt care nu a fost negat
nici de inculpat și nici de partea vătămată, după care ulterior, inculpatul i-a aplicat părții
vătămate o lovitură cu lama motoferestrăului în regiunea spatelui.
Totodată, partea vătămată, atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond
a dat declarații sub jurământ, fiind avertizată de răspunderea penală pentru declarații
intenționat mincinoase.
Mai mult ca atât, apreciind declarațiile părții vătămate Dodi G., instanța de fond
a stabilit că declarațiile acestuia constituie o probă pertinentă, concludentă, utilă și
veridică care a indicat la vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile
incriminate acestuia, iar declarațiile acestuia coroborează cu celelalte probe
administrate la materialele cauzei, dintre care declarațiile martorilor acuzării Stoica
Maria, Gulian Serghei, Țanga Elena, precum și cu materialele scrise administrate la
faza urmăririi penale – raportul de expertiză medico-legală, procesul-verbal de
cercetare la fața locului, procesul-verbal de ridicare, procesul-verbal de examinare a
obiectului.
În cadrul ședinței de judecată au fost audiați și martorii Gospodărenco Ecaterina,
care este sora inculpatului și Serejnicov O., care este concubina inculpatului.
Apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, declarațiile
martorilor Gospodărenco Ecaterina și Serejnicov Olga, instanța a apreciat critic și a
constatat că prin aceste mijloace de probă nu putea fi constatată nevinovăția
inculpatului de cele comise, iar în virtutea acestor legături, martorii sunt predispuși de
a da declarații care ar fi în favoarea inculpatului, însă declarațiile acestora nu s-au
confirmat prin alte probe administrate la materialele cauzei.
Cu referire la afirmația inculpatului că atât lui, cât și concubinei, le-au fost
cauzate leziuni corporale, că s-au adresat pentru examinare medicului legist, instanța a
constatat, că nu au fost prezentate careva probe, versiune combătută și prin procesul-
6
verbal de reținere a inculpatului din care a rezultat că, acesta ...Chiar și dacă instanța
va admite că există careva rapoarte de expertiză medico-legală și în privința acestora,
acest fapt nu poate fi reținut la stabilirea nevinovăției inculpatului Gospodărenco
Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în
cadrul cercetării judecătorești au fost administrate probe pertinente, concludente, utile
și veridice, care coroborează între ele.
Mai mult, inculpatul în ședința de judecată a recunoscut că, când Dodi G. a
încercat să-l lovească cu grebla sau cu bățul nu cunoaște, el a ridicat motoferestrăul,
care era conectat deasupra capului, ca să-l sperie.
Din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017,
întocmit pe numele lui Dodi G. a rezultat că acestuia i-au fost cauzate contuzia
țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică
a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea
traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în
funcțiunie și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca
vătămări ușoare.
În cadrul cercetării judecătorești, în urma aprecierii probelor administrate la
materialele cauzei penale, atât de către partea acuzării, cât și de partea apărării, instanța
a stabilit că în acțiunile inculpatului este întrunită latura obiectivă a infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, exprimată prin faptul că la 02.12.2017,
aproximativ orele 19:30, aflându-se în stradă în s. Step-Soci, r-nul Orhei, încălcând
grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor
persoane, fără niciun motiv, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate
intenționat i-a aplicat lui Dodi G. mai multe lovituri, dintre care o lovitură cu lama
motoferăstrăului pe care l-a pus în funcțiune în mod manual, cauzându-i conform
raportului de expertiză vătămare corporală ușoară.
În ceea ce privește agravanta reglementată la alin. (3) art. 287 Cod penal
”aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății”, s-a stabilit în baza declarațiilor părții vătămate și
declarațiile martorilor că acțiunile infracționale ale inculpatului au fost săvârșite cu
aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale – și anume cu aplicarea
unui motoferestrău, cu care inculpatul a aplicat o lovitură părții vătămate Dodi G.
Sub aspectul laturii subiective, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei,
instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, fără motive și din intenții
huliganice.
Au fost respinse argumentele inculpatului, apărătorului acestuia precum că
probele acumulate și examinate în cadrul ședințelor de judecată nu au dovedit faptul
că, Gospodărenco A. n-a săvârșit infracțiunile de care este învinuit.
Prin urmare, instanța a conchis neîntemeiată critica apărătorului și inculpatului
ce ține de aprecierea și interpretarea eronată în opinia acestora a probelor, ce a dus la
stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța de fond, ținând seama de prevederile art.
99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de
către părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat probele
administrate la dosar, dând citire și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din
7
punct de vedere al coroborării lor și ca urmare a considerat corectă încadrarea în drept
și vinovăția inculpatului.
Astfel, au fost întrunite condițiile prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și că,
dincolo de orice dubiu rezonabil, fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie
infracțiunea imputată.
Analizând probele administrate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, acțiunile
infracționale ale inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute
de art. 179 alin. (2) Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în
domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a
le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.
Astfel, s-a constatat cu certitudine că inculpatul nu a primit consimțământul lui
Dodi G. pentru a intra în gospodăria acestuia și la solicitarea de a părăsi domiciliul,
acesta a refuzat.
Analizând probele dobândite în cadrul urmăririi penale, instanța de fond a
concluzionat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
Referitor la declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptei
penale incriminate au fost combătute prin totalitatea de probe pertinente, concludente,
utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții
vătămate, a martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de
judecată. Aceste probe coroborează între ele și au demonstrat incontestabil vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunii.
Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de judecată o apreciază ca o
metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de
procedură penală și art. 6 CtEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are
calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false
sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la
stabilirea pedepsei penale.
Instanța a respins ca nefondat argumentul apărării precum că în acțiunile lui
Gospodărenco A. nu se conține componență de infracțiune, motiv pentru care urmează
a fi achitat, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o
circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia.
Martorii minori Stoica Xxxx și Stoica Xxxx au comunicat că, Gospodărenco A.
a intrat în domiciliul lui Dodi G., fără acordul acestuia, că bătea cu picioarele în ușă,
geamuri, striga că-i va omorî, că va da foc la casă.
Martorul Chiperi Diana a relatat că, la 22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00 s-
a dus cu o întrebare personală la Dodi G. și apropiindu-se de poarta dumnealui a auzit
strigăte. A intrat în ogradă și a văzut cum inculpatul era cu o femeie, pe care nu o
cunoaste, și l-a întrebat ce caută în ogradă, la care inculpatul nu i-a răspuns, dar înjura
și striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea din mâină ca să-l scoată din ogradă.
Inculpatul nu asculta femeia, dar continua să strige și să înjure. Când s-a apropiat de
ușă, care era încuiată. Fetele stăteau în casă și priveau peste geam și plângeau. După
aceasta, doamna a insistat ca să-l scoată din ogradă pe inculpat și l-a scos și au plecat....
Inculpatul se afla într-o stare inadecvată, brutal, consideră că putea să facă orice
infracțiune în starea în care era...Fetele au comunicat că inculpatul bătea în geamuri, în
8
ușă și de aceasta erau speriate. Inculpatul după amenințări îl căuta pe Gheorghe. El
striga că unde este că o să-l omoare și o să-l taie. A înțeles că inculpatul era în stare de
ebrietate deoarece striga și amenința și era clar că se află în stare de ebrietate. A mai
relatat că, locuiește la vreo 4-5 case de partea vătămată....
Martorul Stoica Maria, de asemenea a confirmat că Gospodărenco A. a intrat
fără acordul lui Dodi G. în domiciliul acestuia.
Astfel, instanța a apreciat critic declarațiile martorilor, care au revenit asupra
circumstanțelor infracțiunii date în fața organului de urmărire penală, deoarece acestea
au fost consecutive pe parcursul procesului penal, nefiind constatate careva divergențe,
declarații care au coroborat cu declarațiile constante ale părții vătămate, cât și cu
probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate suplimentar în cadrul
ședinței de judecată.
Instanța nu a stabilit nici un temei de a pune la îndoială credibilitatea declarațiilor
părții vătămate și a martorilor, așa cum ultimii au fost audiați sub jurământ, fiind
preveniți de răspundere penală, mai mult, martorii, au relatat că sunt în relații normale
cu inculpatul, neavând astfel nici un motiv de a depune declarații care să nu corespundă
realității. Mai mult ca atât, instanța a atestat că partea apărării nu a făcut referire la
careva probe pertinente și concludente care au demonstrat faptul că inculpatul nu a
comis această faptă.
Instanța a apreciat critic declarațiile martorului Serejnicov O., care este
concubina lui Gospodărenco A., deoarece ele urmăresc scopul evitării răspunderii și
pedepsei penale. Or, faptul, că inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu este un motiv de
achitare a acestuia. Aceasta constituie o versiune de apărare, o încercare de a evita
răspunderea penală, deoarece depozițiile depuse de el în ședință contravin materialelor
cauzei penale și nu coroborează cu alte probe administrate le dosar, inclusiv și cu
declarațiile martorului depuse în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale.
Astfel, instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului depuse în ședința de
judecată, considerându-le drept o metodă de eschivare a inculpatului de la răspunderea
penală și care contravin circumstanțelor și probelor acumulate la OUP, cercetate și
confirmate în ședința de judecată.
În speța dată nu este niciun temei de a pronunța o sentință de achitare, or, probele
administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de judecată au
confirmat cert și fără careva dubiii rezonabile, că Gospodărenco A. a comis
infracțiunea prevăzută la art. 179 alin. (2) Cod penal.
Astfel, Gospodărenco A. urmează să fie recunoscut vinovat și în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, individualizată prin violarea de
domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane fără
consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea
aplicării violenței, vinovăția fiind dovedită, urmând a fi condamnat conform
prevederilor Codului penal.
Altă tactică a apărătorului a fost tergiversarea neîntemeiată a examinării cauzei
penale, aleasă anume când urma să se purceadă la examinarea cazului. Astfel, instanța
a decis cu respectarea termenului de 5 zile, invitarea în proces a unui avocat din oficiu,
și deoarece au fost efectuate mai multe solicitări, au fost numiți avocații Boris Bulbuc
și Ion Goncear, care, prezentând mandatele de avocat, au făcut cunoștință cu materialile
9
cauzei, având posibilitate să discute și cu inculpatul. Ca urmare a multiplelor absențe
nemotivate din partea apărării alese, Anton Antuan, la ședințele de judecată (10 la
număr, și anume la data de 03.01.2019, 11.03.2019, 01.04.2019, 03.04.2019,
11.04.2019, 27.05.2019, 17.07.2019, 12.08.2019, 17.09.2019, 16.12.2019), instanța a
decis neeliberarea avocaților numiți din oficiu, care au rămas de a presta servicii
juridice inculpatului, până la finele examinării cazului dat. În asemenea circumstanțe,
inculpatul a avut parte de apărare efectivă și dreptul la apărare nu a fost încălcat. Or
instanța a constatat că în situația când inculpatul dispune de mai mulți apărători, lipsa
unuia din apărători, nu împedică examinarea în continuare a cazului.
Dat fiind că probele administrate au dovedit pe deplin vinovăția inculpatului,
acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul,
adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc
printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu alte obiecte pentru vătămarea integrității
corporale sau sănătății și în baza art. 179 alin.(2) Cod penal, ca violarea de domiciliu,
adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane fără
consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea
aplicării violenței.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont
de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul
acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia, că inculpatul a comis o
infracțiune prevăzută de prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, care se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 7 ani și o infracțiune prevăzută de prevederile art. 179 alin. (2)
Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 950 unități
convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de
ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, că el la evidența medicului narcolog și psihiatru
nu se află, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează negativ,
anterior a fost judecat prin sentința judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30.06.2015,
în baza art. 187 alin. (2), 90 Cod penal la privațiune de libertate de 4 ani, cu suspendarea
pedepsei pe un termen de 3 ani, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este
posibilă, doar prin aplicarea pedepsei închisorii, fiind oportun de a-i aplica în baza art.
287 alin. (3) Cod penal o pedeapsă de 4 ani închisoare, în baza art. 179 alin. (2) Cod
penal o pedeapsă de 2 ani închisoare, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal o pedeapsă de
5 ani închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal - o pedeapsă definitivă de 6 ani și 5 luni
închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Avocatul Anton Antuan a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.
Apelantul a invocat că nu și-a găsit confirmare încadrarea faptelor inculpatului
pe art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece, potrivit declarațiilor inculpatului și a
martorului Serejnicov O., inițiatorul agresiunii a fost anume partea vătămată, Dodi G.
Conform raportului de expertiză medico-legală din 12 decembrie 2017, la
inculpat s-a constatat contuzia țesuturilor moi a scalpului în regiunea parietală, care au
fost provocate de acțiunea traumatică a unui obiect contondent, care putea fi pumnul.
10
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 610 din 07 decembrie 2017, la
martorul Serejnicov O. s-a constatat în regiunea periorbitală stânga o echimoză ovală,
neregulată cu dimensiuni de 3x4 cm, care a fost provocată de acțiunea unui obiect dur,
contondent.
Însă, leziunile corporale la partea vătămată Dodi G., care potrivit raportului de
expertiza medico-legală se califică drept ușoare, au fost provocate nu din motive
huliganice, ci în scop de a stopa și a curma acțiunile ilegale ale lui, ca efect al atacului
direct, imediat și real din partea acestuia asupra inculpatului și martorului Serejnicov
O.
Instanța de fond eronat a concluzionat că declarațiile inculpatului și a martorului
Serejnicov O. nu au fost probate, or, rapoartele de expertiza au indicat asupra localizării
leziunilor corporale anume în părțile corpului indicate de către inculpat și martor.
Partea vătămată se afla în stare de ebrietate alcoolică și veridicitatea declarațiilor
lui sunt dubioase, or, Dodi G. a disimulat adevărul, a denaturat realitatea obiectivă.
Din cumul probelor nu a rezultat săvârșirea de către Gospodarenco A. a
huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, intenția acestuia nu a fost
îndreptată împotriva ordinii publice. Acțiunile inculpatului urmau a fi apreciate sub
aspectul cauzării leziunilor corporale ușoare, conform codului contravențional.
Totodată, instanța de fond nu a inclus în termenul pedepsei, termenul reținerii și
deținerii lui Gospodarenco A. în stare de arest preventiv în perioada de la 02.12.2017
până la 31.03.2018.
În cadrul ședinței de judecată au fost audiați martorii Gospodărenco E., care este
sora inculpatului și Serejnicov O., care este concubina inculpatului, iar în virtutea
acestor legături, martorii sunt predispuși de a da declarații care ar fi în favoarea
inculpatului.
Astfel, instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorilor apărării pe
motivul existentei relațiilor de rudenie și concubinaj cu inculpatul, însă judecătorul a
aplicat criterii discriminatorii, punând la baza sentinței de condamnare, declarațiile
martorului Stoica Maria, care de asemenea este concubina victimei, se află în
dependență materială și este cointeresată în susținerea declarațiilor părtii vătămate. Un
alt motiv, credibil de a induce instanța în eroare este și interesul material al părții
vătămate, care a pretins prin înaintarea unei acțiuni civile, suma de 20.000 lei, cu titlu
de prejudiciu moral.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020,
apelul a fost respins ca nefondat.
Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de
fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând
faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza
penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția lui în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), 179 alin. (2) Cod penal a fost confirmată
prin probele administrate: declarațiile părții vătămate Dodi G., martorilor Stoica M.,
11
Chiperi D., Chiperi A., Stoica I., Stoica A. și Gulian S., procesul-verbal de cercetare la
fața locului din 02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și
două fragmente din lemn, procesul-verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la
Gospodărenco Alexandru a fost ridicat un motoferăstrău de model ”En-50-3,6”,
procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus
examinării motoferăstrăul de model ”En-50-3,6” și o bucată de metal, raportul de
expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe
i-au fost cauzate traumatism cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală,
contuzia țesuturilor moi ale fetei și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea
traumatică a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de
la acțiunea traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău
mecanic în funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se
califică ca vătămări ușoare.
Instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și
coroborării lor, care în ansamblu, au dovedit fără echivoc vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică
acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea
violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc
printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru
vătămarea integrității corporale sau sănătății și a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.
(2) Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în
reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la
cererea ei, săvârșită cu amenințarea aplicării violenței.
În cadrul judecării cauzei în instanța de fond și de apel s-a stabilit vinovăția
inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, circumstanțe în care instanța de fond
corect a emis o sentință de condamnarea în privința acestuia.
Astfel, declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale
incriminate au fost combătute prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și
veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții vătămate,
martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe
care au coroborat între ele și au demonstrat incontestabil vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunilor de huliganism și violare de domiciliu.
Referitor la capătul de învinuire în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, s-a constatat
că prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate
Dodi Gheorghe, declarațiile martorilor Stoica Maria, Gulian Serghei, Chiperi Anatolie,
procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.12.217, procesul verbal de ridicare
din data de 02.12.2017, procesul-verbal de examinare a obiectului din data de
04.12.217, raportul de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017; corpurile
delicte, inculpatul Gospodărenco A. a săvârșit fapta incriminată.
În acest caz, motivele comiterii infracțiunii de huliganism a constituit emoția
negativă a inculpatului față de partea vătămată, ceea ce rezultă din declarațiile părții
vătămate care coroborează cu declarațiile martorilor acuzării și în baza acestor probe
s-a stabilit că acțiunile inculpatului au fost însoțite de o izbucnire emoțională aparent
nemotivată având un pretext nemotivat, și anume atunci când Dodi G. s-a salutat cu
12
acesta, lovindu-l cu mâina prietenește peste umăr, inculpatului i-a displăcut acest fapt,
ceea ce a generat un schimb de replici, fapt care nu a fost negat nici de inculpat și nici
de partea vătămată, după care ulterior, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură
cu lama motoferăstrăului în regiunea spatelui.
În cadrul judecării cauzei în instanța de fond au fost audiați martorii
Gospodărenco Ecaterina, care este sora inculpatului și Serejnicov Olga, care este
concubina inculpatului. Cu referire la poziția inculpatului că atât lui, cât și concubinei
le-au fost cauzate leziuni corporale, că s-au adresat pentru examinare medicului legist,
s-a constatat, că în acest sens nu au fost prezentate careva probe. Mai mult ca atât
această versiune a fost combătută și prin procesul-verbal de reținere a inculpatului.
Tot odată, prezența presupuselor rapoarte de expertiză medico-legale în privința
inculpatului și a martorului Serejnicov O., nu putea fi reținută la stabilirea nevinovăției
inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în
cadrul cercetării judecătorești au fost administrate probe pertinente, concludente, utile
și veridice, care coroborează între ele și care au demonstrat vinovăția inculpatului
înafara oricărui dubiu rezonabil.
Tot în acest context, inculpatul, în ședința de judecată a instanței de fond a
recunoscut că, când Dodi G. a încercat să-l lovească cu grebla sau cu bățul nu cunoaște,
el a ridicat motoferăstrăul, care era conectat deasupra capului, ca să-l sperie.
Din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017,
întocmit pe numele lui Dodi G. a rezultat că acestuia i-au fost cauzate contuzia
țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică
a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea
traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în
funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca
vătămări ușoare.
Astfel în ceea ce privește agravanta prevăzută la alin. (3) art. 287 Cod penal
”aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății”, în baza declarațiilor părții vătămate și declarațiile
martorilor s-a probat că acțiunile infracționale ale inculpatului au fost săvârșite cu
aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale - și anume cu aplicarea
unui motoferăstrău, cu care inculpatul a aplicat o lovitură părții vătămate Dodi G.
Sub aspectul laturii subiective, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei,
instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, fără motive și din intenții
huliganice.
Referitor la capătul de învinuire în baza art.179 alin.(2) Cod penal, analizând
probele administrate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar
în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a conchis că acțiunile infracționale
ale inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de violarea de
domiciliu.
În acest sens, Gospodărenco A. a atentat la obiectul juridic special al infracțiunii,
care îl formează relațiile sociale cu privire la realizarea dreptului la inviolabilitatea
domiciliului. În mod adiacent, Gospodărenco A. i-a amenințat cu răfuială fizică pe
minorii Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx a.n. xxxx, care la acel moment se aflau
la domiciliul.
13
Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă constă în pătrunderea ilegală de către
Gospodărenco A. în domiciliul lui Dodi G., fără consimțământul acestuia, precum și
rămânerea ilegală, în același domiciliu, fără consimțământul victimei și refuzul de a
părăsi acel domiciliu, acțiuni care au fost însoțite de amenințări cu răfuială fizică a
copiilor minori Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx, a.n. xxxx, care la acel moment
se aflau la domiciliu, iar la cererea minorilor de a părăsi gospodăria, acesta a refuzat.
Aceste acțiuni au fost probate direct prin declarațiile părții vătămate Dodi G.,
care a declarat că, Gospodărenco A. a intrat fără permisiune în domiciliul său, precum
și prin declarațiile martorilor Stoica A., Stoica I., Stoica M. și Chiperi D., care direct
au indicat asupra inculpatului ca fiind persoana care a comis fapta incriminată.
Latura subiectivă, s-a caracterizat prin intenția directă a inculpatului, persoană
fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani,
fiind subiect al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal.
Astfel, în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că inculpatul nu a primit
consimțământul lui Dodi G. pentru a intra în gospodăria acestuia și la solicitarea de a
părăsi domiciliul, acesta a refuzat.
Corect a fost respins ca nefondat argumentul apărării precum că în acțiunile lui
Gospodărenco A. nu se conține componență de infracțiune prevăzută la art. 179 Cod
penal, motiv pentru care va fi achitat, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al
inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare al acestuia.
Prin declarațiile martorilor minori Stoica I. și Stoica A., audiați în ședința de
judecată a instanței de fond, în prezența reprezentantului legal al acestora, a
psihologului și a pedagogului, s-a constatat că, Gospodărenco A. a intrat în domiciliul
lui Dodi G., fără acordul acestuia, că bătea cu picioarele în ușă, geamuri, striga că-l va
omorî, că va da foc la casă.
Martorul Chiperi D., care a fost prezentă la fața locului a relatat că, ”... La
22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00 s-a dus cu o întrebare personală la Dodi G. și
apropiindu-se de poartă, a auzit strigăte. A intrat în ogradă și a văzut că inculpatul era
cu o femeie, pe care nu o cunoaște și l-a întrebat ce caută în ogradă, la care inculpatul
nu i-a răspuns, dar înjura și striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea de mâină ca
să-l scoată din ogradă. Inculpatul nu asculta femeia, dar continua să strige și să înjure.
Când s-a apropiat de ușă, aceasta era încuiată. Fetele stăteau în casă, priveau peste
geam și plângeau. După aceasta, doamna a insistat ca să-l scoată din ogradă pe inculpat
și au plecat.... Inculpatul se afla într-o stare inadecvată, brutal, consideră că putea să
facă orice infracțiune în starea în care era... Fetele au comunicat că inculpatul bătea în
geamuri, în ușă și de aceasta erau speriate. Inculpatul, după amenințări îl căuta pe
Gheorghe. El striga unde este, că o să-l omoare și o să-l taie. A înțeles că inculpatul era
în stare de ebrietate deoarece striga și amenința. A mai relatat că, locuiește la 4-5 case
distanță de partea vătămată”.
Martorul Stoica M., în cadrul ședinței de judecată de asemenea a confirmat că
Gospodărenco A. a intrat fără acordul lui Dodi G. în domiciliul acestuia.
Este nefondat argumentul apărării precum că inculpatul trebuie achitat, deoarece
nu-și recunoaște vinovăția, or nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel
a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de
art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul
14
procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru
depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu puteau fi calificate ca
circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.
Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de
fond, la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 84, 85 Cod penal, a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Avocatul Anton Antuan a declarat recurs ordinar, în care solicită dispunerea
rejudecării cauzei de către instanța de apel.
Recurentul a invocat că, pоtrivit rароrtului de expertiză medico-legală din
12.12.2017, la inculpat s-a constatat contuzia țesuturilor mоi а scalpului în regiunea
parietală, care au fost provocate de acțiunea traumatică а unui obiect contondent, care
putea fi pumnul.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 610 din 07.12.2017, la
martorul Serejnicov O. s-a constatat în regiunea periorbitală stânga о echimoză оvală,
neregulată cu dimensiuni de 3х4 сm, саrе а fost рrovocată de асțiunеа unui obiect dur,
contondent.
Leziunile соrроrаlе la partea vătămată Dodi G., саrе potrivit raportului de
expertiză шedico-legală se califică drept ușоаrе, au fost provocate, nu din motive
huliganice, ci în scop de а stopa și a сurmа acțiunile ilegale ale lui Dodi G., cа efect al
atacului direct, imediat și real asupra inculpatului și martorului Serejnicov O.
Astfel, instanța de apel nu a studiat materialele cauzei penale, ori în mod
conștient a neglijat rароartele de expertiză medico-legale, care au făcut dovada faptului
că agresorul a fost anume partea vătămată și neîntemeiat а dat о арrесiеrе critică
declarațiilor inculpatului, martorilor Serejnicov O. și Gospodărenco E.
Instanța de fond eronat а concluzionat сă declarațiile inculpatului și а mаrtоrului
Serejnicov O. nu sunt probate, or rapoartele de expertiza au indicat, fără echivoc asupra
localizării leziunilor соrрorаlе anume în părțile соrрului indicate de сătrе inculpat și
martor în fața instanței de judecată și în cursul urmăririi penale.
Totodată, instanța de fond а neglijat сă partea vătămată în momentul conflictului
se afla în stare de ebrietate alcoolică.
Din cumul probelor nu a rezultat săvârșirеа de сătrе Gospodărenco A. а
huliganismului рrеvăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal, оr intenția acestuia nu а fost
îndreptată împotriva ordinii publice, acțiunile lui fiind apreciate sub aspectul cauzării
leziunilor соrроrаlе ușоаrе, сопfоrm codului contravențional.
La fel, instanța de fond nu а inclus în termenul pedepsei, termenul reținerii și
deținerii lui Gospodărenco A. în stare de arest preventiv în perioada de la 02.12.2017
până la 31.03.2018.
În cadrul ședinței de judecată au fost audiați martorii Gоsроdărепсо Ecaterina -
sora inculpatului și Serejnicov Olga - concubina inculpatului, iar în virtutea acestor
legături, martorii sunt predispuși de а da declarații саrе аr fi în favoarea inculpatului,
însă declarațiile acestora nu s-au соnfirmat prin alte probe administrate la materialele
cauzei, instanța apreciindu-le critic.
15
Au fost apreciate critic declarațiile martorilor apărării ре motivul existenței
relațiilor de rudenie și concubinaj cu inculpatul, însă s-аu aplicat criterii
discriminatorii, fiind puse lа baza sentinței de сопdаmnаrе, declarațiile martorului
Stoica Maria - concubina victimei, care fiind în dependență materială, este cointeresată
în susținerea declarațiilor părții vătămаtе. Un alt motiv de а induce instanța în еrоаrе
este și interesul material al părții vătămаtе, саrе а pretins рrin înaintarea unei acțiuni
civile, suma de 20000 lei, cu titlul de prejudiciu mоrаl.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și
12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este
expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu
au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare
pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu
excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde,
faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe
baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit
art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea
eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a
probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.
Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) și 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este
expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu
au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare
pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu
excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde,
faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie).
Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este
specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate,
care ar fi esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-
a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul
16
hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată
la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, nu au
fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare
pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu
excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, care
ar fi încadrarea juridică corectă a faptei săvârșite, fiind omisă în totalitate și
argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,
iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al
avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi,
asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.
Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii.
Totodată, conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
nu îndeplinește cerințele de conținut.
În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care
nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține
că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele
reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de
fond și de apel just au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind
faptele incriminate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de
procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în baza probelor administrate,
inclusiv declarațiilor părții vătămate Dodi G., a martorilor Stoica M., Chiperi D.,
Chiperi A., Stoica I. și Stoica A., procesul-verbal de cercetare la fața locului din
02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și două fragmente
din lemn, procesul-verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la Gospodărenco
Alexandru a fost ridicat un motoferăstrău de model ”En-50-3,6”, procesul-verbal de
examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus examinării motoferăstrăul
de model ”En-50-3,6” și o bucată de metal, raportul de expertiză medico-legală nr.
313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe i-au fost cauzate traumatism
cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale fetei și
trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent
dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui obiect
tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în funcțiune și care determină o
dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare, toate probele
17
fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și
coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care au respins versiunile
și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor
motivelor invocate în apelul declarat, probele administrate pe caz demonstrând
elocvent prezența în acțiunile inculpatului a acțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3)
Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea
publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,
prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea
altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății și de art. 179 alin. (2)
Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în
reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la
cererea ei, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței, deci, faptelor săvârșite fiindu-
le dată o încadrare juridică corectă (pct. 2., 4. din decizie).
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din
CoEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă
a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se
apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de
art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns
detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.
Țărilor de Jos).
Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din
prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care
instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură
penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată
în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate
instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea
instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și
circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o
competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept
separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de
examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest
sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care
18
au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei
pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).
Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel
nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile
contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite
i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat
inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anton Antuan
împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 decembrie 2019 și deciziei Colegiului
Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, în privința inculpatului
Gospodărenco Alexandru xxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 aprilie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Victor Boico
19