ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.04.2021

1ra-847/2021 — art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp

HOTĂRÂRE
23.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 Cpp
Citează această cauză
1ra-847/2021 — art. 287 alin. 3, 84, 85 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-847/2021

Curtea Supremă de Justiție

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 decembrie

2019 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, declarat

de avocatul Anton Antuan în numele inculpatului

Gospodărenco Alexandru xxxx, anterior

condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

30.06.2015 în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f), 90 Cod penal

la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 05.01.2018 – 26.12.2019,

instanța de apel: 21.01.2020 – 18.06.2020,

instanța de recurs: 28.01.2021 – 24.03.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

Alexandru a fost condamnat pe art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și în baza

art. 179 alin. (2) Cod penal la 2 ani închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, prin adăugirea pedepsei aplicate conform sentinței

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30.06.2015, i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 6 ani și 5 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

începând cu 26.12.2019, cu includerea termenului arestării preventive și la domiciliu

de la 02.07.2017 până la 05.09.2018, a liberării provizorii sub control judiciar din

05.09.2018 până la 04.11.2018.

1

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Dodi Gheorghe prejudiciul moral în

sumă de 20.000 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în mărime de 2000 lei.

Cheltuielile judiciare în sumă de 365,51 lei au fost trecute în contul statului.

inculpatul Gospodărenco A., aflându-se în stradă în s. xxxx, r-nul xxxx, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor

persoane, fără niciun motiv, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,

intenționat i-a aplicat lui Dodi Gheorghe mai multe lovituri, dintre care o lovitură cu

lama motoferăstrăului pe care l-a pus în funcțiune în mod manual, în regiunea spatelui,

cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017

contuzia țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de

la acțiunea traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău

mecanic în funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se

califică ca vătămări ușoare.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Tot el, la 22 martie 2018, aproximativ orele 17:30, aflându-se în s. xxxx, r-nul

xxxx, urmărind scopul de răzbunare, datorită faptului că Dodi G., anterior a scris o

plângere penală pe acțiunile lui, ilegal, fără permisiunea lui Dodi G., prin poarta

închisă, dar care era descuiată, a pătruns în gospodăria ultimului, situată în aceiași

localitate, unde i-a amenințat cu răfuială fizică pe copiii minori Stoica xxxx, a.n. xxxx

și Stoica xxxx a.n. xxxx, care la acel moment se aflau la domiciliu, iar la cererea

minorilor de a părăsi gospodăria, acesta a refuzat.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 179 alin. (2) Cod penal.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, în fața lui

mergeau Dodi G. cu Stoica M. El s-a salutat cu Dodi G., la care acesta l-a apucat de

după cap și l-a lovit cu palma. Când s-a pornit pe alt drum, a auzit-o pe Serejnicov O.

că-l striga pe nume. Olga stătea în băltoacă jos, fiind lovită cu piciorul de către Dodi

motoferestrăul, care era pornit, ca să-l sperie, să se apere el și pe Olga, nu ca să încalce

ordinea publică. Nu cunoaște de unde Dodi G. are leziuni corporale, el nu l-a atins.

Dodi G., aflându-se în stare de ebrietate, a vrut să intre în șopron, s-a lunecat și s-a lovit

de perete. Dacă instanța de judecată îl va considera vinovat de comiterea infracțiunii

imputate, nu este de acord să achite cheltuielile de judecată, deoarece a fost reținut și

lipsit de libertate.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită total prin probele administrate.

Astfel, partea vătămată Dodi Gheorghe a declarat că în drum era Gospodărenco

ei și a pus mâna prietenește pe umăr, l-a întrebat de ce se ceartă apoi a plecat spre casă.

A auzit câinele lătrând. Deschizând jumătate din poartă de aproximativ 1,5 m, a fost

atacat de inculpat cu ferestrăul la mâina dreaptă. A făcut câțiva pași înapoi. În curte era

o greblă. A început să se apere cu grebla ridicată în sus, dar a fost tăiată odată, apoi

încă odată și a rămas cu un capăt scurt. Văzând aceasta, a aruncat grebla și a început să

fugă. Inculpatul l-a ajuns din urmă și i-a înfipt ferestrăul în spate, la care a căzut cu

capul de peretele casei, apoi cu capul de beton. Și-a revenit la spital. Medicii l-au

2

întrebat dacă poate să taie hainele și l-au operat. Pe 22.03.2018, era la serviciu când a

telefonat concubina Stoica Maria, care i-a spus că Gospodărenco A. a intrat în curtea

casei, strigă, făcea gălăgie și spune că o sa-i ucidă pe toti. Acasă erau fetele sale minore,

Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx, a.n. xxxx, pe care inculpatul le-a amenințat cu

moartea. În ajutor a venit vecina Chiperi Diana, care l-a scos din ogradă. Stoica M. era

în curte și se temea să se apropie.

Martorul Stoica Maria a relatat că, Dodi G. l-a lovit pe umăr pe Gospodărenco

conectat. Gospodărenco A. a intrat cu motoferăstrăul în ogradă. Gheorghe căuta să

oprească cu ceva ferestrăul. A găsit o greblă și i-a vârât-o în șină. Coada greblei s-a

tăiat și l-a tăiat la mâină. Când s-a întors, Gospodărenco A. l-a atacat în spate cu

motoferăstrăul. A venit vecinii Țanga E. și Gulian S. Când Gospodărenco A. a ieșit cu

motoferăstrăul din ogradă, ei au chemat salvarea. Pe 22.03.2017 în jurul orelor 17:00,

ea nu era acasă. Erau doar fetele Xxxx și Xxxx. Fiica Xxxx a sunat-o plângând și i-a

spus să vină repede acasă deoarece Gospodărenco A. a intrat în ogradă și strigă. El era

în stare de ebrietate, vorbea urât. Când a venit acasă, fiicele erau în casă încuiate cu

Chiperi D., care i-a spus că l-a văzut și a venit la ei. Fiicele au încuiat ușa, plângeau și

o așteptau. Ea a sunat la poliție și lui Gheorghe. Gospodărenco A. îi amenința cu

cuvinte - vreți să mă vârâți în pușcărie, eu o să vă ucid, multe înjurături și prostii. Fetele

i-au spus că se temeau și nu i-au solicitat să iasă din ogradă, au încuiat ușa.

Martorul Chiperi Diana a relatat că la 22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00, a

auzit strigăte în curtea lui Dodi G. A intrat în ogradă și a văzut cum inculpatul înjura și

striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea de mâină ca să-l scoată din ogradă.

Inculpatul nu asculta, continua să strige și să înjure. Ușa era încuiată. Fetele stăteau în

casă, priveau peste geam și plângeau. Doamna a insistat să-l scoată din ogradă pe

inculpat și au plecat. Fetele i-au deschis ușa. Inculpatul se afla într-o stare inadecvată,

brutal, putea să facă orice infracțiune în starea în care era, a avut curajul să intre în

ogradă străină. Fetele i-au comunicat că inculpatul bătea în geamuri, în ușă și de aceasta

erau speriate. Inculpatul îl căuta pe Gheorghe. El striga și întreba unde este că să-l

omoare și să-l taie.

Martorul Chiperi Anatolie a relatat că, de la casa lui Gheorghe până la casa sa

sunt aproximativ 40-60 metri și a auzit cum inculpatul striga că a spălat motoferăstrăul

și nu o să vadă nimeni.

Martorul Stoica Xxxx a relatat că pe inculpat îl cunoaște și sunt în relații rele. La

22.03.2018, acesta a intrat la ei în ogradă. Când l-a văzut, s-a speriat. El a început să o

numească cu cuvinte urâte și ea s-a dus în casă după sora ei mai mare. Au ieșit cu sora,

căci îi era frică deoarece inculpatul se afla mai aproape de casă. Ele au plecat înapoi în

casă și au încuiat ușa. Inculpatul bătea cu picioarele în ușă. Striga că va da foc la casă,

că nu vrea ca din cauza lor să stea la pușcărie. Se auzeau câinii afară. Diana Chiperi a

intrat în ogradă și l-a alungat pe Alexandru. Au telefonat-o pe mama lor și Diana

Chiperi a stat cu ele până a venit mama. La întrebările formulate a explicat că, a încercat

să meargă încă odată după lemne, dar Alexandru se afla mai aproape de casă la vreo 5-

10 m de la poartă. Alexandru striga că îi va ucide;

Martorul Stoica Xxxx a relatat că la 22.03.2018, sora mai mică a plecat să aducă

lemne de foc. În acest timp, ea își făcea temele în casă. A auzit că cânii lătrau foarte

3

tare. A ieșit în curte și l-a văzut pe Alexandru. L-a rugat să iasă din ogradă, dar el a

început a striga și a-i amenința. I-a spus că cheamă poliția, dar el nu a vrut să iasă din

ogradă. Ea cu sora mai mică au intrat în casă și au încuiat ușa. Alexandru a început să

lovească în ușă și în geamuri. A telefonat-o pe mama sa. A venit tanti Diana Chiperi și

a bătut la ușă, a văzut că este ea, a descuiat ușa și a ieșit cu ea afară. Alexandru spunea

că Dodi G. vrea să-l pună la pușcărie și că o să-i taie pe toți. A înțeles că îl căuta pe

Gheorghe deoarece avea o ședință de judecată cu el.

Martorul Gulian Sergiu a relatat că se afla în casă când a auzit niște sunete de

motociclete. A ieșit în drum să vadă de unde se aude această gălăgie. În dreptul porții,

în ograda lui Gheorghe se vedeau scântei. S-a apropiat și l-a văzut pe Alexandru, care

se afla cu motoferestrăul în mână. Din discuție a înțeles că, a fost un conflict, Gheorghe

stătea la pământ în chirostrii. A aprins lumina de la telefon și a văzut că avea sânge în

cap și era rănit la umăr. Atunci a telefonat la serviciul salvare. Alexandtru a plecat cu

ferestrăul acasă. Maria striga că l-au tăiat pe Gheorghe. Hainele lui Gheorghe erau rupte

și a înțeles că l-a tăiat cu motoferăstrăul. Hainele erau de sânge, se vedea pielea și

carnea tăiată.

Vinovăția inculpatului se mai confirmă prin: procesul verbal de cercetare la fața

locului din 02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și două

fragmente din lemn; procesul verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la

Gospodărenco A. a fost ridicat un motoferestrău de model “БП-50-3,6”; procesul

verbal de examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus examinării

motoferestrăul de model “БП-50-3,6” și o bucată de metal; raportul de expertiză

medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe i-a fost

cauzat traumatism cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală, contuzia

țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică

a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea

traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în

funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămări ușoare.

Astfel, din declarațiile părții vătămate Dodi G., care au fost confirmate în

totalitate prin declarațiile martorilor acuzării, Stoica Maria, Gulian Serghei, Chiperi

Anatolie și Țanga Elena, s-a stabilit că anume inculpatul a fost persoana care i-a aplicat

lovituri părții vătămate, care a indicat că..., ”au mers vreo 60 m, unde se auzea gălăgie,

înjurături, strigate. În drum era Gospodărenco A. și cu o persoana necunoscută și se

certau, strigau tare. Atunci el s-a apropiat, venind la deal. Pe Gospodărenco A.1-a

cunoscut pe voce...”. El s-a salutat cu ei și i-a pus mâina prietenește pe umăr și a întrebat

de ce se ceartă, apoi a plecat mai departe spre casă. Ajungând acasă, a încuiat poarta și

a intrat în ogradă. În jurul orelor 18:15 a auzit câinele lătrând. S-a apropiat de poartă

să vadă cine este și a auzit un strigat, ”Ghe. Tolea deschide poarta”. Poarta are 3 m,

deschizând jumătate din poarta de aproximativ 1,5 m, a fost atacat cu ferestrăul la

mâina dreaptă. A crezut inițial, că e un scuter, dar când a deschis, s-a mărit accelerarea.

A făcut vreo câțiva pași înapoi. În curte era o greblă și a început să se apere cu grebla

în sus și a fost tăiată odată grebla, apoi încă odată și a rămas cu un capăt scurt. Văzând

aceasta, a aruncat grebla și a început să fugă. În timpul acesta, el l-a ajuns din urmă și

l-a înfipt cu ferestrăul în spate, la care el a căzut cu capul de peretele casei, apoi cu

4

capul de beton. ... Gospodărenco A. l-a lovit cu ferestrăul, dacă știa că a venit cu

ferestrăul, nici nu deschidea poarta. Imediat ce a deschis poarta, a fost atacat de

Gospodărenco A., fără ca acesta să-i spună ceva. În momentul când l-a lovit cu

ferestrăul în spate, ferestrăul era conectat. În preajmă era numai Stoica Maria, ulterior

a venit Țanga Elena și vecinul Gulian Serghei. Grebla era confecționată din metal, iar

coada ei era din lemn. ... Afară era foarte întuneric când Gospodărenco A. a intrat cu

motoferestrăul, ograda era luminată cu lumina din casă, se vedea normal. Primul atac

cu motoferestrăul a fost în curte și lovitura în spate a fost tot în curte. ... Rămânând un

capăt scurt din greblă, a aruncat-o și a fugit, însă el l-a ajuns din urmă și l-a tăiat cu

lama, de la care a căzut jos și s-a lovit cu capul de peretele casei. Pe peretele casei a

rămas și sânge. ... A mai relatat că, pe Gospodărenco A. l-a recunoscut după voce. El

a venit cu ferestrăul după orele 18:00.

Declarațiile părții vătămate Dodi Gheorghe au fost confirmate prin declarațiile

martorului Stoica Maria care a indicat că, ...Când s-a aprins țigara, a văzut două

persoane, una a intrat în ogradă la marginea drumului. Au ajuns în dreptul lor și Dodi

mers spre casă. Au ajuns la poartă. Se auzea motoferăstrăul conectat. Ei au intrat însă

el striga, făcea gălăgie. Gheorghe a ieșit la poartă. Gospodărenco A. a intrat cu

motoferăstrăul în ogradă conectat. Gheorghe căuta să oprească cu ceva ferestrăul. A

găsit o greblă și i-a vârât-o în șină. Coada de greblă s-a tăiat și l-a tăiat la mâină și când

s-a întors, Gospodărenco A. cu motoferăstrăul l-a atacat în spate. Ea striga și a venit

vecina, Țanga Elena și Gulian Serghei. Gospodărenco A. a ieșit cu motoferăstrăul din

ogradă, ei au chemat salvarea și au plecat în drum să aștepte salvarea. ...Domnul

Gheorghe nu l-a lovit pe Gospodărenco A., pur și simplu a fost un salut, cu atingere

ușoară pe umăr. Gospodărenco A. era singur, avea la picioarele lui motoferăstrăul, era

de culoare verde. A auzit sunetul de motoferăstrău până a intra în gospodărie, se aflau

aproape de poartă. Până a lua Dodi G. grebla, el cu motoferestrăul dorea să-i atace, ei

se dădeau în urmă, însă el venea spre ei. L-a atacat în spate pe Dodi G. Careva persoane

cu Gospodărenco A. nu erau, el era singur. ...

La fel, declarațiile părții vătămate Dodi G. au fost confirmate prin declarațiile

martorului Gulian Serghei care a declarat că, ... Așa cum stătea în drum în dreptul

porții, se vedea la Gheorghe scântei, dar persoane nu se vedeau. S-a apropiat acolo de

ei. I-a văzut pe Alexandru, prietena lui și pe tanti Lenuța. Altcineva nu era. El i-a

întrebat ce s-a întâmplat. Alexandru se afla cu motoferestrăul în mâină. Din discuție cu

ei a înțeles că a fost un conflict între Alexandru și Gheorghe....A intrat în ogradă.

Gheorghe era într-o cămăruță lângă poartă, stătea la pământ în chirostrii. A aprins

lumina de la telefon și a văzut că avea sânge pe cap și era rănit la umăr. Atunci a

telefonat la serviciul salvare. L-a legat cu un prosop și după au mers în vale cu Maria,

dar Alexandru era plecat acasă. ...El a văzut numai scânteie și când s-a apropiat de

poarta lui Gheorghe, el a plecat cu ferestrăul acasă. A chemat ambulanța deoarece

Gheorghe avea sânge pe cap și era tăiat la mâină, l-a tăiat Alexandru cu ferestrăul. Asta

a înțeles din discuția dintre doamnele Maria, Țanga Elena și prietena lui Alexandru.

Maria striga că l-au tăiat pe Gheorghe. Ele se certau și strigau că ”l-au tăiat”, când a

5

intrat, a văzut că hainele, pielea lui Gheorghe aveau tăieturi și a înțeles că a fost tăiat

cu motoferăstrăul. A declarat că, hainele erau de sânge și pielea și carnea tăiată.

Declarațiile părții vătămate Dodi G. au fost confirmate prin declarațiile

martorului Chiperi Anatolie, care a declarat că, ...striga inculpatul că a spălat

motoferestrăul și nu o să vadă nimeni...

Versiunea inculpatului nu și-a găsit confirmare în materialele dosarului cu

referire la declarațiile inculpatului precum că partea vătămată ... l-a apucat de după cap.

L-a lovit și cu o palmă. ...Când s-a pornit pe alt drum, a auzit-o pe Serejnicov O. că-l

striga pe nume ”Sașa”, la care el s-a întors înapoi. Olga stătea în băltoacă jos, și a văzut

când a fost lovită cu piciorul de către Dodi G....și că, nu el este vinovat de comiterea

infracțiunii incriminate, or, din depozițiile acestuia s-a reținut că acțiunile huliganice

ale inculpatului au avut drept scop încălcarea ordinii publice însoțite de aplicarea

violenței asupra unei persoane cu un obiect, și anume cu lama motoferestrăului.

În acest caz, motivele comiterii infracțiunii de huliganism a constituit emoția

negativă a inculpatului față de partea vătămată, ceea ce a rezultat din declarațiile părții

vătămate care coroborează cu declarațiile martorilor acuzării și în baza acestor probe

s-a stabilit că acțiunile inculpatului Gospodărenco A. au fost însoțite de o izbucnire

emoțională aparent nemotivată, având un pretext nemotivat, și anume atunci când Dodi

displăcut acest fapt, ceea ce a generat un schimb de replici, fapt care nu a fost negat

nici de inculpat și nici de partea vătămată, după care ulterior, inculpatul i-a aplicat părții

vătămate o lovitură cu lama motoferestrăului în regiunea spatelui.

Totodată, partea vătămată, atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond

a dat declarații sub jurământ, fiind avertizată de răspunderea penală pentru declarații

intenționat mincinoase.

Mai mult ca atât, apreciind declarațiile părții vătămate Dodi G., instanța de fond

a stabilit că declarațiile acestuia constituie o probă pertinentă, concludentă, utilă și

veridică care a indicat la vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile

incriminate acestuia, iar declarațiile acestuia coroborează cu celelalte probe

administrate la materialele cauzei, dintre care declarațiile martorilor acuzării Stoica

Maria, Gulian Serghei, Țanga Elena, precum și cu materialele scrise administrate la

faza urmăririi penale – raportul de expertiză medico-legală, procesul-verbal de

cercetare la fața locului, procesul-verbal de ridicare, procesul-verbal de examinare a

obiectului.

În cadrul ședinței de judecată au fost audiați și martorii Gospodărenco Ecaterina,

care este sora inculpatului și Serejnicov O., care este concubina inculpatului.

Apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, declarațiile

martorilor Gospodărenco Ecaterina și Serejnicov Olga, instanța a apreciat critic și a

constatat că prin aceste mijloace de probă nu putea fi constatată nevinovăția

inculpatului de cele comise, iar în virtutea acestor legături, martorii sunt predispuși de

a da declarații care ar fi în favoarea inculpatului, însă declarațiile acestora nu s-au

confirmat prin alte probe administrate la materialele cauzei.

Cu referire la afirmația inculpatului că atât lui, cât și concubinei, le-au fost

cauzate leziuni corporale, că s-au adresat pentru examinare medicului legist, instanța a

constatat, că nu au fost prezentate careva probe, versiune combătută și prin procesul-

6

verbal de reținere a inculpatului din care a rezultat că, acesta ...Chiar și dacă instanța

va admite că există careva rapoarte de expertiză medico-legală și în privința acestora,

acest fapt nu poate fi reținut la stabilirea nevinovăției inculpatului Gospodărenco

Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în

cadrul cercetării judecătorești au fost administrate probe pertinente, concludente, utile

și veridice, care coroborează între ele.

Mai mult, inculpatul în ședința de judecată a recunoscut că, când Dodi G. a

încercat să-l lovească cu grebla sau cu bățul nu cunoaște, el a ridicat motoferestrăul,

care era conectat deasupra capului, ca să-l sperie.

Din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017,

întocmit pe numele lui Dodi G. a rezultat că acestuia i-au fost cauzate contuzia

țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică

a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea

traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în

funcțiunie și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămări ușoare.

În cadrul cercetării judecătorești, în urma aprecierii probelor administrate la

materialele cauzei penale, atât de către partea acuzării, cât și de partea apărării, instanța

a stabilit că în acțiunile inculpatului este întrunită latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, exprimată prin faptul că la 02.12.2017,

aproximativ orele 19:30, aflându-se în stradă în s. Step-Soci, r-nul Orhei, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o obrăznicie deosebită, în prezența mai multor

persoane, fără niciun motiv, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate

intenționat i-a aplicat lui Dodi G. mai multe lovituri, dintre care o lovitură cu lama

motoferăstrăului pe care l-a pus în funcțiune în mod manual, cauzându-i conform

raportului de expertiză vătămare corporală ușoară.

În ceea ce privește agravanta reglementată la alin. (3) art. 287 Cod penal

”aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății”, s-a stabilit în baza declarațiilor părții vătămate și

declarațiile martorilor că acțiunile infracționale ale inculpatului au fost săvârșite cu

aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale – și anume cu aplicarea

unui motoferestrău, cu care inculpatul a aplicat o lovitură părții vătămate Dodi G.

Sub aspectul laturii subiective, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei,

instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, fără motive și din intenții

huliganice.

Au fost respinse argumentele inculpatului, apărătorului acestuia precum că

probele acumulate și examinate în cadrul ședințelor de judecată nu au dovedit faptul

că, Gospodărenco A. n-a săvârșit infracțiunile de care este învinuit.

Prin urmare, instanța a conchis neîntemeiată critica apărătorului și inculpatului

ce ține de aprecierea și interpretarea eronată în opinia acestora a probelor, ce a dus la

stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța de fond, ținând seama de prevederile art.

99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de

către părți, a audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, a cercetat probele

administrate la dosar, dând citire și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din

7

punct de vedere al coroborării lor și ca urmare a considerat corectă încadrarea în drept

și vinovăția inculpatului.

Astfel, au fost întrunite condițiile prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal și că,

dincolo de orice dubiu rezonabil, fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie

infracțiunea imputată.

Analizând probele administrate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, acțiunile

infracționale ale inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (2) Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în

domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a

le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței.

Astfel, s-a constatat cu certitudine că inculpatul nu a primit consimțământul lui

Dodi G. pentru a intra în gospodăria acestuia și la solicitarea de a părăsi domiciliul,

acesta a refuzat.

Analizând probele dobândite în cadrul urmăririi penale, instanța de fond a

concluzionat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Referitor la declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptei

penale incriminate au fost combătute prin totalitatea de probe pertinente, concludente,

utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții

vătămate, a martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de

judecată. Aceste probe coroborează între ele și au demonstrat incontestabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat instanța de judecată o apreciază ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art.66 Cod de

procedură penală și art. 6 CtEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false

sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

Instanța a respins ca nefondat argumentul apărării precum că în acțiunile lui

Gospodărenco A. nu se conține componență de infracțiune, motiv pentru care urmează

a fi achitat, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o

circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia.

Martorii minori Stoica Xxxx și Stoica Xxxx au comunicat că, Gospodărenco A.

a intrat în domiciliul lui Dodi G., fără acordul acestuia, că bătea cu picioarele în ușă,

geamuri, striga că-i va omorî, că va da foc la casă.

Martorul Chiperi Diana a relatat că, la 22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00 s-

a dus cu o întrebare personală la Dodi G. și apropiindu-se de poarta dumnealui a auzit

strigăte. A intrat în ogradă și a văzut cum inculpatul era cu o femeie, pe care nu o

cunoaste, și l-a întrebat ce caută în ogradă, la care inculpatul nu i-a răspuns, dar înjura

și striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea din mâină ca să-l scoată din ogradă.

Inculpatul nu asculta femeia, dar continua să strige și să înjure. Când s-a apropiat de

ușă, care era încuiată. Fetele stăteau în casă și priveau peste geam și plângeau. După

aceasta, doamna a insistat ca să-l scoată din ogradă pe inculpat și l-a scos și au plecat....

Inculpatul se afla într-o stare inadecvată, brutal, consideră că putea să facă orice

infracțiune în starea în care era...Fetele au comunicat că inculpatul bătea în geamuri, în

8

ușă și de aceasta erau speriate. Inculpatul după amenințări îl căuta pe Gheorghe. El

striga că unde este că o să-l omoare și o să-l taie. A înțeles că inculpatul era în stare de

ebrietate deoarece striga și amenința și era clar că se află în stare de ebrietate. A mai

relatat că, locuiește la vreo 4-5 case de partea vătămată....

Martorul Stoica Maria, de asemenea a confirmat că Gospodărenco A. a intrat

fără acordul lui Dodi G. în domiciliul acestuia.

Astfel, instanța a apreciat critic declarațiile martorilor, care au revenit asupra

circumstanțelor infracțiunii date în fața organului de urmărire penală, deoarece acestea

au fost consecutive pe parcursul procesului penal, nefiind constatate careva divergențe,

declarații care au coroborat cu declarațiile constante ale părții vătămate, cât și cu

probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate suplimentar în cadrul

ședinței de judecată.

Instanța nu a stabilit nici un temei de a pune la îndoială credibilitatea declarațiilor

părții vătămate și a martorilor, așa cum ultimii au fost audiați sub jurământ, fiind

preveniți de răspundere penală, mai mult, martorii, au relatat că sunt în relații normale

cu inculpatul, neavând astfel nici un motiv de a depune declarații care să nu corespundă

realității. Mai mult ca atât, instanța a atestat că partea apărării nu a făcut referire la

careva probe pertinente și concludente care au demonstrat faptul că inculpatul nu a

comis această faptă.

Instanța a apreciat critic declarațiile martorului Serejnicov O., care este

concubina lui Gospodărenco A., deoarece ele urmăresc scopul evitării răspunderii și

pedepsei penale. Or, faptul, că inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu este un motiv de

achitare a acestuia. Aceasta constituie o versiune de apărare, o încercare de a evita

răspunderea penală, deoarece depozițiile depuse de el în ședință contravin materialelor

cauzei penale și nu coroborează cu alte probe administrate le dosar, inclusiv și cu

declarațiile martorului depuse în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale.

Astfel, instanța a apreciat critic declarațiile inculpatului depuse în ședința de

judecată, considerându-le drept o metodă de eschivare a inculpatului de la răspunderea

penală și care contravin circumstanțelor și probelor acumulate la OUP, cercetate și

confirmate în ședința de judecată.

În speța dată nu este niciun temei de a pronunța o sentință de achitare, or, probele

administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de judecată au

confirmat cert și fără careva dubiii rezonabile, că Gospodărenco A. a comis

infracțiunea prevăzută la art. 179 alin. (2) Cod penal.

Astfel, Gospodărenco A. urmează să fie recunoscut vinovat și în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, individualizată prin violarea de

domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane fără

consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea

aplicării violenței, vinovăția fiind dovedită, urmând a fi condamnat conform

prevederilor Codului penal.

Altă tactică a apărătorului a fost tergiversarea neîntemeiată a examinării cauzei

penale, aleasă anume când urma să se purceadă la examinarea cazului. Astfel, instanța

a decis cu respectarea termenului de 5 zile, invitarea în proces a unui avocat din oficiu,

și deoarece au fost efectuate mai multe solicitări, au fost numiți avocații Boris Bulbuc

și Ion Goncear, care, prezentând mandatele de avocat, au făcut cunoștință cu materialile

9

cauzei, având posibilitate să discute și cu inculpatul. Ca urmare a multiplelor absențe

nemotivate din partea apărării alese, Anton Antuan, la ședințele de judecată (10 la

număr, și anume la data de 03.01.2019, 11.03.2019, 01.04.2019, 03.04.2019,

11.04.2019, 27.05.2019, 17.07.2019, 12.08.2019, 17.09.2019, 16.12.2019), instanța a

decis neeliberarea avocaților numiți din oficiu, care au rămas de a presta servicii

juridice inculpatului, până la finele examinării cazului dat. În asemenea circumstanțe,

inculpatul a avut parte de apărare efectivă și dreptul la apărare nu a fost încălcat. Or

instanța a constatat că în situația când inculpatul dispune de mai mulți apărători, lipsa

unuia din apărători, nu împedică examinarea în continuare a cazului.

Dat fiind că probele administrate au dovedit pe deplin vinovăția inculpatului,

acțiunile acestuia au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu alte obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății și în baza art. 179 alin.(2) Cod penal, ca violarea de domiciliu,

adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane fără

consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu amenințarea

aplicării violenței.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont

de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul

acesteia, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia, că inculpatul a comis o

infracțiune prevăzută de prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, care se pedepsește cu

închisoare de la 3 la 7 ani și o infracțiune prevăzută de prevederile art. 179 alin. (2)

Cod penal, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 950 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de

ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, că el la evidența medicului narcolog și psihiatru

nu se află, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează negativ,

anterior a fost judecat prin sentința judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30.06.2015,

în baza art. 187 alin. (2), 90 Cod penal la privațiune de libertate de 4 ani, cu suspendarea

pedepsei pe un termen de 3 ani, concluzionând că reeducarea și corectarea lui este

posibilă, doar prin aplicarea pedepsei închisorii, fiind oportun de a-i aplica în baza art.

287 alin. (3) Cod penal o pedeapsă de 4 ani închisoare, în baza art. 179 alin. (2) Cod

penal o pedeapsă de 2 ani închisoare, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal o pedeapsă de

5 ani închisoare, iar în baza art. 85 Cod penal - o pedeapsă definitivă de 6 ani și 5 luni

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că nu și-a găsit confirmare încadrarea faptelor inculpatului

pe art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece, potrivit declarațiilor inculpatului și a

martorului Serejnicov O., inițiatorul agresiunii a fost anume partea vătămată, Dodi G.

Conform raportului de expertiză medico-legală din 12 decembrie 2017, la

inculpat s-a constatat contuzia țesuturilor moi a scalpului în regiunea parietală, care au

fost provocate de acțiunea traumatică a unui obiect contondent, care putea fi pumnul.

10

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 610 din 07 decembrie 2017, la

martorul Serejnicov O. s-a constatat în regiunea periorbitală stânga o echimoză ovală,

neregulată cu dimensiuni de 3x4 cm, care a fost provocată de acțiunea unui obiect dur,

contondent.

Însă, leziunile corporale la partea vătămată Dodi G., care potrivit raportului de

expertiza medico-legală se califică drept ușoare, au fost provocate nu din motive

huliganice, ci în scop de a stopa și a curma acțiunile ilegale ale lui, ca efect al atacului

direct, imediat și real din partea acestuia asupra inculpatului și martorului Serejnicov

O.

Instanța de fond eronat a concluzionat că declarațiile inculpatului și a martorului

Serejnicov O. nu au fost probate, or, rapoartele de expertiza au indicat asupra localizării

leziunilor corporale anume în părțile corpului indicate de către inculpat și martor.

Partea vătămată se afla în stare de ebrietate alcoolică și veridicitatea declarațiilor

lui sunt dubioase, or, Dodi G. a disimulat adevărul, a denaturat realitatea obiectivă.

Din cumul probelor nu a rezultat săvârșirea de către Gospodarenco A. a

huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, intenția acestuia nu a fost

îndreptată împotriva ordinii publice. Acțiunile inculpatului urmau a fi apreciate sub

aspectul cauzării leziunilor corporale ușoare, conform codului contravențional.

Totodată, instanța de fond nu a inclus în termenul pedepsei, termenul reținerii și

deținerii lui Gospodarenco A. în stare de arest preventiv în perioada de la 02.12.2017

până la 31.03.2018.

În cadrul ședinței de judecată au fost audiați martorii Gospodărenco E., care este

sora inculpatului și Serejnicov O., care este concubina inculpatului, iar în virtutea

acestor legături, martorii sunt predispuși de a da declarații care ar fi în favoarea

inculpatului.

Astfel, instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorilor apărării pe

motivul existentei relațiilor de rudenie și concubinaj cu inculpatul, însă judecătorul a

aplicat criterii discriminatorii, punând la baza sentinței de condamnare, declarațiile

martorului Stoica Maria, care de asemenea este concubina victimei, se află în

dependență materială și este cointeresată în susținerea declarațiilor părtii vătămate. Un

alt motiv, credibil de a induce instanța în eroare este și interesul material al părții

vătămate, care a pretins prin înaintarea unei acțiuni civile, suma de 20.000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral.

apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția lui în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), 179 alin. (2) Cod penal a fost confirmată

prin probele administrate: declarațiile părții vătămate Dodi G., martorilor Stoica M.,

11

Chiperi D., Chiperi A., Stoica I., Stoica A. și Gulian S., procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și

două fragmente din lemn, procesul-verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la

Gospodărenco Alexandru a fost ridicat un motoferăstrău de model ”En-50-3,6”,

procesul-verbal de examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus

examinării motoferăstrăul de model ”En-50-3,6” și o bucată de metal, raportul de

expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe

i-au fost cauzate traumatism cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală,

contuzia țesuturilor moi ale fetei și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de

la acțiunea traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău

mecanic în funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se

califică ca vătămări ușoare.

Instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, care în ansamblu, au dovedit fără echivoc vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau sănătății și a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.

(2) Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la

cererea ei, săvârșită cu amenințarea aplicării violenței.

În cadrul judecării cauzei în instanța de fond și de apel s-a stabilit vinovăția

inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, circumstanțe în care instanța de fond

corect a emis o sentință de condamnarea în privința acestuia.

Astfel, declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale

incriminate au fost combătute prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și

veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții vătămate,

martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată, probe

care au coroborat între ele și au demonstrat incontestabil vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunilor de huliganism și violare de domiciliu.

Referitor la capătul de învinuire în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, s-a constatat

că prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate

Dodi Gheorghe, declarațiile martorilor Stoica Maria, Gulian Serghei, Chiperi Anatolie,

procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.12.217, procesul verbal de ridicare

din data de 02.12.2017, procesul-verbal de examinare a obiectului din data de

04.12.217, raportul de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017; corpurile

delicte, inculpatul Gospodărenco A. a săvârșit fapta incriminată.

În acest caz, motivele comiterii infracțiunii de huliganism a constituit emoția

negativă a inculpatului față de partea vătămată, ceea ce rezultă din declarațiile părții

vătămate care coroborează cu declarațiile martorilor acuzării și în baza acestor probe

s-a stabilit că acțiunile inculpatului au fost însoțite de o izbucnire emoțională aparent

nemotivată având un pretext nemotivat, și anume atunci când Dodi G. s-a salutat cu

12

acesta, lovindu-l cu mâina prietenește peste umăr, inculpatului i-a displăcut acest fapt,

ceea ce a generat un schimb de replici, fapt care nu a fost negat nici de inculpat și nici

de partea vătămată, după care ulterior, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură

cu lama motoferăstrăului în regiunea spatelui.

În cadrul judecării cauzei în instanța de fond au fost audiați martorii

Gospodărenco Ecaterina, care este sora inculpatului și Serejnicov Olga, care este

concubina inculpatului. Cu referire la poziția inculpatului că atât lui, cât și concubinei

le-au fost cauzate leziuni corporale, că s-au adresat pentru examinare medicului legist,

s-a constatat, că în acest sens nu au fost prezentate careva probe. Mai mult ca atât

această versiune a fost combătută și prin procesul-verbal de reținere a inculpatului.

Tot odată, prezența presupuselor rapoarte de expertiză medico-legale în privința

inculpatului și a martorului Serejnicov O., nu putea fi reținută la stabilirea nevinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, or, în

cadrul cercetării judecătorești au fost administrate probe pertinente, concludente, utile

și veridice, care coroborează între ele și care au demonstrat vinovăția inculpatului

înafara oricărui dubiu rezonabil.

Tot în acest context, inculpatul, în ședința de judecată a instanței de fond a

recunoscut că, când Dodi G. a încercat să-l lovească cu grebla sau cu bățul nu cunoaște,

el a ridicat motoferăstrăul, care era conectat deasupra capului, ca să-l sperie.

Din conținutul raportului de expertiză medico-legală nr. 313/D din 15.12.2017,

întocmit pe numele lui Dodi G. a rezultat că acestuia i-au fost cauzate contuzia

țesuturilor moi ale feței și trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică

a unui obiect contondent dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea

traumatică a unui obiect tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în

funcțiune și care determină o dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămări ușoare.

Astfel în ceea ce privește agravanta prevăzută la alin. (3) art. 287 Cod penal

”aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății”, în baza declarațiilor părții vătămate și declarațiile

martorilor s-a probat că acțiunile infracționale ale inculpatului au fost săvârșite cu

aplicarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale - și anume cu aplicarea

unui motoferăstrău, cu care inculpatul a aplicat o lovitură părții vătămate Dodi G.

Sub aspectul laturii subiective, având în vedere împrejurările săvârșirii faptei,

instanța a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, fără motive și din intenții

huliganice.

Referitor la capătul de învinuire în baza art.179 alin.(2) Cod penal, analizând

probele administrate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a conchis că acțiunile infracționale

ale inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de violarea de

domiciliu.

În acest sens, Gospodărenco A. a atentat la obiectul juridic special al infracțiunii,

care îl formează relațiile sociale cu privire la realizarea dreptului la inviolabilitatea

domiciliului. În mod adiacent, Gospodărenco A. i-a amenințat cu răfuială fizică pe

minorii Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx a.n. xxxx, care la acel moment se aflau

la domiciliul.

13

Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă constă în pătrunderea ilegală de către

Gospodărenco A. în domiciliul lui Dodi G., fără consimțământul acestuia, precum și

rămânerea ilegală, în același domiciliu, fără consimțământul victimei și refuzul de a

părăsi acel domiciliu, acțiuni care au fost însoțite de amenințări cu răfuială fizică a

copiilor minori Stoica Xxxx, a.n. xxxx și Stoica Xxxx, a.n. xxxx, care la acel moment

se aflau la domiciliu, iar la cererea minorilor de a părăsi gospodăria, acesta a refuzat.

Aceste acțiuni au fost probate direct prin declarațiile părții vătămate Dodi G.,

care a declarat că, Gospodărenco A. a intrat fără permisiune în domiciliul său, precum

și prin declarațiile martorilor Stoica A., Stoica I., Stoica M. și Chiperi D., care direct

au indicat asupra inculpatului ca fiind persoana care a comis fapta incriminată.

Latura subiectivă, s-a caracterizat prin intenția directă a inculpatului, persoană

fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani,

fiind subiect al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal.

Astfel, în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că inculpatul nu a primit

consimțământul lui Dodi G. pentru a intra în gospodăria acestuia și la solicitarea de a

părăsi domiciliul, acesta a refuzat.

Corect a fost respins ca nefondat argumentul apărării precum că în acțiunile lui

Gospodărenco A. nu se conține componență de infracțiune prevăzută la art. 179 Cod

penal, motiv pentru care va fi achitat, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al

inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare al acestuia.

Prin declarațiile martorilor minori Stoica I. și Stoica A., audiați în ședința de

judecată a instanței de fond, în prezența reprezentantului legal al acestora, a

psihologului și a pedagogului, s-a constatat că, Gospodărenco A. a intrat în domiciliul

lui Dodi G., fără acordul acestuia, că bătea cu picioarele în ușă, geamuri, striga că-l va

omorî, că va da foc la casă.

Martorul Chiperi D., care a fost prezentă la fața locului a relatat că, ”... La

22.03.2018, în jurul orelor 16:00-17:00 s-a dus cu o întrebare personală la Dodi G. și

apropiindu-se de poartă, a auzit strigăte. A intrat în ogradă și a văzut că inculpatul era

cu o femeie, pe care nu o cunoaște și l-a întrebat ce caută în ogradă, la care inculpatul

nu i-a răspuns, dar înjura și striga. Femeia care era alături de el, îl trăgea de mâină ca

să-l scoată din ogradă. Inculpatul nu asculta femeia, dar continua să strige și să înjure.

Când s-a apropiat de ușă, aceasta era încuiată. Fetele stăteau în casă, priveau peste

geam și plângeau. După aceasta, doamna a insistat ca să-l scoată din ogradă pe inculpat

și au plecat.... Inculpatul se afla într-o stare inadecvată, brutal, consideră că putea să

facă orice infracțiune în starea în care era... Fetele au comunicat că inculpatul bătea în

geamuri, în ușă și de aceasta erau speriate. Inculpatul, după amenințări îl căuta pe

Gheorghe. El striga unde este, că o să-l omoare și o să-l taie. A înțeles că inculpatul era

în stare de ebrietate deoarece striga și amenința. A mai relatat că, locuiește la 4-5 case

distanță de partea vătămată”.

Martorul Stoica M., în cadrul ședinței de judecată de asemenea a confirmat că

Gospodărenco A. a intrat fără acordul lui Dodi G. în domiciliul acestuia.

Este nefondat argumentul apărării precum că inculpatul trebuie achitat, deoarece

nu-și recunoaște vinovăția, or nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel

a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de

art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul

14

procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru

depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu puteau fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că instanța de

fond, la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 84, 85 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că, pоtrivit rароrtului de expertiză medico-legală din

12.12.2017, la inculpat s-a constatat contuzia țesuturilor mоi а scalpului în regiunea

parietală, care au fost provocate de acțiunea traumatică а unui obiect contondent, care

putea fi pumnul.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 610 din 07.12.2017, la

martorul Serejnicov O. s-a constatat în regiunea periorbitală stânga о echimoză оvală,

neregulată cu dimensiuni de 3х4 сm, саrе а fost рrovocată de асțiunеа unui obiect dur,

contondent.

Leziunile соrроrаlе la partea vătămată Dodi G., саrе potrivit raportului de

expertiză шedico-legală se califică drept ușоаrе, au fost provocate, nu din motive

huliganice, ci în scop de а stopa și a сurmа acțiunile ilegale ale lui Dodi G., cа efect al

atacului direct, imediat și real asupra inculpatului și martorului Serejnicov O.

Astfel, instanța de apel nu a studiat materialele cauzei penale, ori în mod

conștient a neglijat rароartele de expertiză medico-legale, care au făcut dovada faptului

că agresorul a fost anume partea vătămată și neîntemeiat а dat о арrесiеrе critică

declarațiilor inculpatului, martorilor Serejnicov O. și Gospodărenco E.

Instanța de fond eronat а concluzionat сă declarațiile inculpatului și а mаrtоrului

Serejnicov O. nu sunt probate, or rapoartele de expertiza au indicat, fără echivoc asupra

localizării leziunilor соrрorаlе anume în părțile соrрului indicate de сătrе inculpat și

martor în fața instanței de judecată și în cursul urmăririi penale.

Totodată, instanța de fond а neglijat сă partea vătămată în momentul conflictului

se afla în stare de ebrietate alcoolică.

Din cumul probelor nu a rezultat săvârșirеа de сătrе Gospodărenco A. а

huliganismului рrеvăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal, оr intenția acestuia nu а fost

îndreptată împotriva ordinii publice, acțiunile lui fiind apreciate sub aspectul cauzării

leziunilor соrроrаlе ușоаrе, сопfоrm codului contravențional.

La fel, instanța de fond nu а inclus în termenul pedepsei, termenul reținerii și

deținerii lui Gospodărenco A. în stare de arest preventiv în perioada de la 02.12.2017

până la 31.03.2018.

În cadrul ședinței de judecată au fost audiați martorii Gоsроdărепсо Ecaterina -

sora inculpatului și Serejnicov Olga - concubina inculpatului, iar în virtutea acestor

legături, martorii sunt predispuși de а da declarații саrе аr fi în favoarea inculpatului,

însă declarațiile acestora nu s-au соnfirmat prin alte probe administrate la materialele

cauzei, instanța apreciindu-le critic.

15

Au fost apreciate critic declarațiile martorilor apărării ре motivul existenței

relațiilor de rudenie și concubinaj cu inculpatul, însă s-аu aplicat criterii

discriminatorii, fiind puse lа baza sentinței de сопdаmnаrе, declarațiile martorului

Stoica Maria - concubina victimei, care fiind în dependență materială, este cointeresată

în susținerea declarațiilor părții vătămаtе. Un alt motiv de а induce instanța în еrоаrе

este și interesul material al părții vătămаtе, саrе а pretins рrin înaintarea unei acțiuni

civile, suma de 20000 lei, cu titlul de prejudiciu mоrаl.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și

12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare

pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că recursul este fondat în drept pe art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) și 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este

expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare

pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie).

Totodată, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu împrejurările precise, relevate în descriptivul hotărârilor atacate,

care ar fi esența și erorile concrete de drept a circumstanțelor că instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

16

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată

la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, nu au

fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare

pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, care

ar fi încadrarea juridică corectă a faptei săvârșite, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține

că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel just au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

faptele incriminate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în baza probelor administrate,

inclusiv declarațiilor părții vătămate Dodi G., a martorilor Stoica M., Chiperi D.,

Chiperi A., Stoica I. și Stoica A., procesul-verbal de cercetare la fața locului din

02.12.2017, în urma căruia de la fața locului au fost ridicate o greblă și două fragmente

din lemn, procesul-verbal de ridicare din 02.12.2017, prin care de la Gospodărenco

Alexandru a fost ridicat un motoferăstrău de model ”En-50-3,6”, procesul-verbal de

examinare a obiectului din 04.12.2017, prin care a fost supus examinării motoferăstrăul

de model ”En-50-3,6” și o bucată de metal, raportul de expertiză medico-legală nr.

313/D din 15.12.2017, conform căruia lui Dodi Gheorghe i-au fost cauzate traumatism

cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală, contuzia țesuturilor moi ale fetei și

trunchiului, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent

dur, plagă tăiată pe spate, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui obiect

tăios, care putea fi lama unui motoferăstrău mecanic în funcțiune și care determină o

dereglare a sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare, toate probele

17

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care au respins versiunile

și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, probele administrate pe caz demonstrând

elocvent prezența în acțiunile inculpatului a acțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății și de art. 179 alin. (2)

Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul sau în

reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la

cererea ei, săvârșite cu amenințarea aplicării violenței, deci, faptelor săvârșite fiindu-

le dată o încadrare juridică corectă (pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CoEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns

detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din

prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care

18

au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anton Antuan

împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 26 decembrie 2019 și deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2020, în privința inculpatului

Gospodărenco Alexandru xxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 23 aprilie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Victor Boico

19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-12-01
0,96
1ra-2247/2021 — art. 171 alin. 2 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-2247/2021 1-17109178-01-1ra-16122021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 25 octombrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir
CSJ 2021-11-11
0,95
1ra-1361/2021 — art. 175 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1361/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Ţurcan Anatolie,
CSJ 2021-04-08
0,95
1ra-829/2021 — art. 145 al.1 CP
Dosarul nr. 1ra-829/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Toma Nadejda a examinat admisib
CSJ 2021-09-17
0,95
1ra-1656/2021 — art. 186 alin. 2 lit. d, 84 Cp
Dosarul nr. 1ra-1656/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 8 septembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Victor Boico, a examinat, în
CSJ 2021-03-30
0,95
1ra-372/2021 — art.187 alin.2, lit.e,f CP
Dosarul nr. 1ra-372/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Victor Boico, Liliana Catan, Nadejda Toma, Ion Guzun, a
Sursă