1ra-1361/2021 — Art. 175 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca /sediul Florești/ din 26 octombrie 2020, Mandraburcă Vasile a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 175 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugarea părții neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Florești din 19.03.2012, a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani 2 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul unor Asociații de Economii și Împrumut pe un termen de 2 ani, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pe un termen de 5 ani. S-a admis integral acțiunea civilă înaintată de către partea – vătămată, XXXXX, și s-a încasat în contul ultimei din contul inculpatului suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, și suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu material. S-a încasat în beneficiul statului din contul inculpatului, suma de 3 476 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1 1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, Mandraburcă Vasile în perioada anului de studii 2013 – 2014, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina pe care o preda, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Tot el, în perioada de timp octombrie 2016 – ianuarie 2017, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina limba rusă, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Conform raportului de expertiză judiciară nr.58a – 2017 din 30.03.2017, minora XXXXX, a suportat traumă psihologică în rezultatul acțiunilor ilegale comise în privința sa, ce se manifestă prin (consecințe ale traumei psihologice): frica, sentimentul de neputință, tensiune interioară, degradarea imaginii de sine, culpabilitate, rușine, dificultăți adaptiv-integrative. Tot el, în perioada de timp octombrie 2016 – ianuarie 2017, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina limba rusă, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime și sărutări pe gât. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Conform raportului de expertiză judiciară nr.59a – 2017 din 30.03.2017, minora XXXXX, a suportat traumă psihologică în rezultatul acțiunilor ilegale comise în privința sa, ce se manifestă prin (consecințe ale traumei psihologice): stare afectivă depresivă ce se asociază cu extenuarea proceselor psihice, deficitul de concentrare a atenției, frica, sentimentul de neputință, neîncredere, tensiune interioară, dificultăți adaptiv-integrative. Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 175 alin. Cod penal – „acțiuni perverse, săvârșită față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, constând prin atingeri indecente”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Gubceac 2 Dmitrii în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să inculpatul să fie achitat, invocând că, sentința este una neechitabilă în coraport cu probele și una prea dură și abuzivă prin aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal, prima instanță a încălcat dreptul la un proces echitabil și ca rezultat a emis o sentință nemotivată și ilegală, partea vătămată XXXXX nu a fost audiată în cadrul examinării cauzei, nu e posibil să pui la baza unei sentințe de condamnare declarații care nu au fost verificate și care nu s-au găsit confirmarea prin probe pertinente și concludente, XXXXX urma să declare dacă telefonul de model LG îi aparține, tot XXXXX urma să explice de ce anume în anul 2017 a sesizat organele de drept și de către cine anume ea a fost influențată, inculpatul pe acest capăt de învinuire urma a fi achitat, instanța nu a dat apreciere declarațiilor martorilor apărării, declarațiile părții vătămate XXXXX, pun la îndoială veridicitatea acestora la unele întrebări simple cum ar fi numărul cabinetului unde profesorul de limba și literatura rusă o hărțuia sexual, necunoașterea servitoarei din școală dau semne de întrebare, la evenimentele petrecute și încă patru la număr pe care totuși nu le-a putut relata în fața instanței, încerca cu stil de amănunte să le declare, ceea ce în viziunea apărării nu sa reușit, declarațiile martorului Guțan Olga, care au fost apreciate de către instanța de judecată ca veridice și dovedesc vinovăția lui Mandraburcă Vasile schimbă în totalitate tabloul evenimentelor declarate de părțile vătămate XXXXX și XXXXX, divergențele apărute între declarațiile martorilor Cojocaru Mariana și Prisăcaru Sergiu pun în evidență influența fetelor de către maturi și jocul de după culise al pedagogilor din XXXXX, împotriva lui Mandraburcă Vasile, pedeapsa aplicată lui Mandraburcă Vasile prin sentința Judecătoriei Florești din 19 martie 2012, a fost executată iar în acest sens a fost prezentat instanței și anexat la materialele cauzei penale înscrisul eliberat de către biroul de Probațiune Florești prin care se confirmă executarea totală a pedepsei aplicate lui Mandraburcă Vasile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2021, s-a admis apelul declarat, s-a casat sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care: S-a recunoscut vinovat Mandraburcă Vasile de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 175 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa închisorii aplicate inculpatului s-a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată XXXXX, încasându-se în contul ultimei din contul inculpatului suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat în beneficiul statului din contul inculpatului, suma de 3 476 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 3 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, de către organul de urmărire penală, Mandraburcă Vasile se învinuiește că, în perioada anului de studii 2013 – 2014, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX, nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina pe care o preda, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Inculpatul Mandraburcă Vasile, în perioada de timp octombrie 2016 – ianuarie 2017, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina limba rusă, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Conform raportului de expertiză judiciară nr.58a – 2017 din 30.03.2017, minora XXXXX, a suportat traumă psihologică în rezultatul acțiunilor ilegale comise în privința sa, ce se manifestă prin (consecințe ale traumei psihologice): frica, sentimentul de neputință, tensiune interioară, degradarea imaginii de sine, culpabilitate, rușine, dificultăți adaptiv-integrative. Inculpatul Mandraburcă Vasile, în perioada de timp octombrie 2016 – ianuarie 2017, activând în calitate de profesor la Gimnaziul din XXXXX, în biroul nr.16, intenționat, în repetate rânduri, cu scopul satisfacerii poftei sexuale în formă perversă, în timpul orelor suplimentare, știind cu certitudine că minora XXXXX nu a împlinit vârsta de 16 ani și, prin constrângere fizică, amenințând-o că nu va fi notată corespunzător la disciplina limba rusă, precum și profitând de starea de neputință a victimei, și-a satisfăcut pofta sexuală, prin gesturi indecente, exprimate prin atingerea cu mâna a locurilor intime și sărutări pe gât. În urma faptelor săvârșite minorei XXXXX, i-au fost cauzate suferințe psihice. Conform raportului de expertiză judiciară nr.59a – 2017 din 30.03.2017, minora XXXXX, a suportat traumă psihologică în rezultatul acțiunilor ilegale comise în privința sa, ce se manifestă prin (consecințe ale traumei psihologice): stare afectivă depresivă ce se asociază cu extenuarea proceselor psihice, deficitul de concentrare a atenției, frica, sentimentul de neputință, neîncredere, tensiune interioară, dificultăți adaptiv-integrative. Astfel, acțiunile inculpatului(episoadele cu părțile vătămate minore – XXXXX și XXXXX) au fost încadrate în baza art. 175 alin. Cod penal – „acțiuni perverse, săvârșită față de o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a 4 împlinit vârsta de 16 ani, constând prin atingeri indecente.”. În continuare, instanța de apel a statuat că, prima instanță eronat a constatat vina inculpatului Mandraburcă Vasile pe epizodul acțiunilor ilegale în privința părții vătămate XXXXX, pretins a fi comisă în perioada anilor 2013- 2014, or, la materialele cauzei penale sunt anexate cererea părții vătămate XXXXX, de a fi recunoscută în calitate de parte vătămată (f.d.160, V.1) și procesul verbal de audiere a părții vătămate XXXXX din 27.03.2017 (f.d.161- 162, V.1), alte probe în sensul dovedirii acțiunilor ilegale îndreptate asupra acestei părți vătămate nu au fost anexate și nu au fost efectuate acțiuni de urmărire penală în sensul dat. În acest sens, instanța de apel a constatat că, partea vătămată XXXXX nu a fost audiată în ședința de judecată, declarațiile acesteia nefiind cercetate în cadrul cercetării judecătorești iar instanța de fond eronat a luat la baza condamnării declarațiile acesteia, fiind incluse în sentința de condamnare (f.d.246 verso, v.II), astfel, instanța de apel, a conchis că în cazul speței se regăsește o condamnare bazată în mod exclusiv pe declarațiile părții vătămate XXXXX, care nu a fost audiată în cadrul cercetării judecătorești în primă instanță și în instanța de apel, ceea ce este inechitabil. La fel, instanța de apel a menționat că, declarațiile părții vătămate XXXXX depuse exclusiv în fața organului urmăririi penale, nu pot fi apreciate de către instanță sub imperiul pertinenții, concludenții și utilității acestora, fiind proba atât de importantă, încât este în măsură să determine soluția cauzei. În această ordine de idei, instanța de apel a statuat că ne audierea părții vătămate XXXXX în cadrul cercetării judecătorești de către prima instanță, are ca efect desființarea sentinței de condamnare în această parte, nefiind dovedite acțiunile pretins ilegale a inculpatului îndreptate asupra părții vătămate XXXXX. În continuare, instanța de apel a indicat că, prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere corectă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, fondat ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului privind acțiunile ilegale îndreptate asupra părților vătămate XXXXX și XXXXX. La stabilirea pedepsei, instanța de apel raportând fapta și împrejurările în care aceasta a fost comisă, a considerat, că inculpatul nu este periculos pentru societate, în acest sens este reținută personalitatea inculpatului, acesta este căsătorit, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, este angajat în câmpul muncii, la locul de muncă și trai este caracterizat pozitiv, anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Florești din 19 martie 2012, însă pedeapsa aplicată prin sentința în cauză a fost executată total, fapt confirmat prin înscrisul eliberat de Biroul de Probațiune Florești. (f.d.186 vol. II), astfel, infracțiunea asupra minorelor XXXXX și XXXXX, a fost comisă de către inculpat în perioada anului școlar 2016 – 2017, antecedentul penal fiind stins la 04.04.2016. Mai mult, instanța de apel a conchis că, prin aplicarea în privința inculpatului 5 Mandraburcă Vasile a unei pedepse fără izolarea acestuia de societate, va fi atins scopul pedepsei penale de corectare a inculpatului, de prevenire a săvârșirii de către acesta a noilor infracțiuni și de restabilire a echității sociale și este proporțională, atât faptei comise de către inculpat, cât și urmărilor produse. Cu referire la acțiunea civilă, instanță de apel a indicat că la determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, se i-a în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice părților vătămate, cât și datele obiective care certifică aceste fapte, astfel a considerat că prejudiciului moral stabilit de către instanța de fond în privința părții vătămate XXXXX în sumă de 100 000 este exagerat, și urmează a fi admis parțial cu încasarea a 10 000 lei. Cu referire la suma prejudiciului material în sumă de 1 000 lei încasată de către instanța de fond din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate, instanța de apel a conchis că urmează a fi respins deoarece în acest sens nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar permite încasarea prejudiciului material solicitat.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței, invocând: - vinovăția inculpatului pe episodul cu partea vătămată XXXXX se dovedește prin plângerea ultimei; declarațiile ei; declarațiile martorului Romanciuc Ion; procesul – verbal de examinare a obiectului din 15.02.2017, prin care a fost examinat telefonul mobil de model „LG Wireless FM”(f.d. 62); - în dispozitivul deciziei instanței de apel lipsește mențiunea că „pe episodul cu partea vătămată XXXXX, se achită, prin ce motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii fiind admise erori de fapt care afectează soluția instanței, or, în descriptivul deciziei se face referire că inculpatul se achită, iar în dispozitiv acesta este condamnat; - vinovăția inculpatului pe episodul cu victima XXXXX se dovedește prin declarațiile părții vătămate, plângerea ultimei adresată organului de urmărire penală, declarațiile martorului Romanciuc Ion, prin procesul – verbal de examinare a obiectului din 15.02.2017, prin care a fost examinat telefonul mobil de model „LG Wireless FM”(f.d. 62); - inculpatul anterior a fost pedepsit pentru fapte penale la pedeapsă cu aplicarea art. 90 Cod penal, care nu și-a atins scopul, nu s-a ținut cont în instanța de apel de gravitatea infracțiunilor comise, fiind de rezonanță, făcând parte din categoria infracțiunilor privind viața sexuală comise împotriva minorilor, folosindu-se de situația de superioritate, autoritate și relația de subordonare dintre elev și profesor; 4.2 Avocatul Gubceac Dmitrii în numele inculpatului, indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, prin 6 care solicită casarea deciziei și a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând argumente similare cu cele indicate în apel(pct. 2 din prezenta decizie), suplimentar: - instanțele de judecată eronat au stabilit vinovăția inculpatului;

La recursul ordinar declarat de către procuror, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Gubceac Dmitrii în numele inculpatului, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, menționând că episodul de care este învinuit inculpatul în privința lui XXXXX, nu are nici un suport juridic, în recurs procurorul nu a invocat nimic nou, acuzarea nu a asigurat prezența părții vătămate în ședințele de judecată, nici un martor nu a putut confirma cele indicate în plângere de către XXXXX.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. 7 Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (2), 6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să- și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. 6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror: Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temeiuri pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că: cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a tras o concluzie pripită privind admiterea apelului avocatului, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în sprijinul învinuirii. În conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, instanța de apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”. Cât ține de soluția instanței de apel de casare a sentinței primei instanțe de condamnare a inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 175 alin. (1) Cod penal, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul a fost achitat pe episodul cu victima XXXXX, fiind recunoscut vinovat pe celelalte două episoade, stabilindu-i o pedeapsă non privativă de libertate, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel nu a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, nu a întreprins toate măsurile de a elucida toate circumstanțele esențiale fără a se expune clar asupra concluziei primei instanțe prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat și pe episodul cu victima XXXXX. Potrivit hotărârii instanței de apel se constată, că în partea descriptivă, instanța de apel, s-a axat pe concluzia că: - ”Colegiul penal, verificând verdictul contestat în raport cu probele, înscrisurile cauzei penale constată că instanța de fond eronat a constatat vina 8 inculpatului Mandraburcă Vasile pe epizodul acțiunilor ilegale în privința părții vătămate XXXXX, pretins a fi comisă în perioada anilor 2013 – 2014. Prin urmare, la materialele cauzei penale sunt anexate cererea părții vătămate XXXXX, de a fi recunoscută în calitate de parte vătămată(f.d. 160 v. I) și procesul verbal de audiere a părții vătămate XXXXX din 27.03.2017(f.d. 161 – 162, v.I). Este de menționat că, alte probe în sensul dovedirii acțiunilor ilegale îndreptate asupra acestei părți vătămate nu au fost anexate și nu au fost efectuate acțiuni de urmărire penală în sensul dat.”. Astfel, instanța de apel constatând, că fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu nu are suport probatoriu, achită inculpatul pe episodul cu XXXXX din motivul că declarațiile părții vătămate XXXXX depuse în fața organului de urmărire penală nu pot fi apreciate de către instanță sub imperiul pertinenții, concludenții și utilității acestora, fiind proba atât de importantă, încât este în măsură să determine soluția în cauză. În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că de către instanța de apel au fost total ignorate declarațiile martorului Romanciuc Ion, prin care a indicat că: „aflând de bănuielile în privința lui Mandaraburcă Vasile, pe faptul presupusului abuz sexual în privința a două eleve a clasei a VII-a din Gimnaziul XXXXX și-a adus aminte că Mandaraburcă Vasile a mai avut asemenea relații și cu fosta elevă a Gimnaziului XXXXX, pe nume XXXXX care la momentul dării declarațiilor își facea studiile în România. Cunoaște că XXXXX a fost ajutată de către Mandaraburcă Vasile să se aranjeze la gazdă, chiar la fiica ultimului în XXXXX. Astfel, cunoscând-o pe mama XXXXX - XXXXX, s-a deplasat la domiciliul ultimei în XXXXX, însă nu a găsit- o, din motiv că aceasta era plecată la lucru în Federația Rusă. După aceea, aflând numărul de telefon a XXXXX, el a sunat-o și i-a comunicat despre acțiunile și bănuielile în privința lui Mandruburcă V. la rândul său, XXXXX i-a povestit că fiica sa XXXXX într-adevăr a avut careva probleme cu Mandraburcă V. La fel, i-a mai povestit că, ea a aflat de la sora sa - XXXXX, că verificând telefonul mobil a XXXXX a depistat mai multe mesaje SMS expediate de pe telefonul mobil a lui Mandraburcă V.. De asemenea, a mai povestit că, după ce XXXXX a discutat cu XXXXX, ultima i-a recunoscut că Mandraburcă V. o impunea să întrețină relații sexuale cu el. Prin urmare, auzind cele povestite de către XXXXX, el s-a întâlnit cu sora ultimei XXXXX, care la rândul său i-a transmis telefonul mobil a XXXXX, în care se conțineau mai multe mesaje SMS, parvenite de la telefonul lui Mandraburcă V. pe perioada anului 2016. Ulterior, telefonul mobil el benevol l-a transmis organelor de poliție”(f.d. 59 v.I). La fel, au fost ignorate declarațiile martorului Guțan Olga date în cadrul ședinței de judecată din prima instanță din 12.12.2019, care a indicat că(f.d. 126 v. II): „… Așa ceva nu mai auzi-se, dar ceva de domnișoara XXXXX a fost… ” și procesul – verbal de examinare a obiectului din 15.02.2017, prin care a fost examinat telefonul mobil de model „LG Wireless FM”(f.d. 62 v.I). Astfel, Colegiul penal lărgit, nu acceptă constatarea instanței de apel precum că 9 alte probe decât procesul – verbal de audiere a părții vătămate XXXXX și cererea ultimei de a fi recunoscută ca parte vătămată, nu au fost anexate, or, mijloacele de probă – declarațiile martorilor Romanciuc Ion și Guțan Olga; procesul de examinare a obiectului din 15.02.2017(v. I, f.d. 62) au rămas fără aprecierea cuvenită din partea instanței de apel. În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale. În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la adoptarea soluției în cauză, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra, și a examinat și motivat superficial decizia pronunțată, prin ce pe cale de consecință se atestă că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel. Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit reține că inculpatul Mandraburcă Vasile, a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Florești din 19.03.2012 la o pedeapsă de 5 ani închisoare, fiindu-i suspendată pedeapsa pe o perioadă de probațiune de 4 ani. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, inculpatul fiind anterior condamnat la o pedeapsă non privativă de libertate, acesta nu a pornit pe calea corijării, nu a conștientizat gravitatea acțiunilor sale și a mai săvârșit o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor privind viața sexuală cu mai multe părți vătămate MINORE, folosindu-se de situația de superioritate, autoritate și relația de subordonare dintre elev și profesor. Mai mult, Colegiul penal lărgit statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă în astfel de spețe din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, cum din partea inculpatului, așa și din partea altor persoane. 6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Gubceac Dmitrii în numele inculpatului: Colegiul penal lărgit constată că urmează a fi admis și recursul ordinar declarat de către avocatul Gubceac Dmitrii în numele inculpatului, pentru a da posibilitate 10 instanței de apel să examineze cauza complet și obiectiv și în raport cu cele menționate în recursul avocatului, în scopul asigurării contradictorialității și echității procesului în cauză conform standardelor legislației naționale și a jurisprudenței CtEDO. 6.3 La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel declarată de procuror și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat de procuror, nominalizate și în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, conformă cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian și de către avocatul Gubceac Dmitrii în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Mandraburcă Vasile XXXXX, cu dispunerea rejudecării de Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 11 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 11