1ra-585/2021 — art. 264 alin. 3 CP

1ra-585/2021 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-585/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Bot Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în cauza penală în privința lui,

Crivițchi Ruslan XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.08.2019 – 22.03.2019

instanța de apel: 26.07.2019 – 21.07.2020

instanța de recurs: 14.12.2020 – 24.03.2021

A C O N S T A T A T :

2019, Crivițchi Ruslan a fost recunoscut vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiind stabilit pentru fapta

săvârșită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.

Termenul executării pedepsei cu închisoare aplicată lui Crivițchi

Ruslan s-a calculat începând cu data pronunțării dispozitivului sentinței din

data de 22.03.2019, ora 12.30, fiind aplicată în privința inculpatului Crivițchi

Ruslan măsura preventivă sub formă de arestare preventivă, care urmează

a fi menținută până la rămânerea definitivă a sentinței.

S-a dispus ca corpul delict: automobilul de model „Audi 100” cu

numărul de înmatriculare XXXXX, aflat la păstrare la parcarea IP Ciocana a

DP mun. Chișinău, după rămânerea definitivă a sentinței, de restituit

proprietarului.

Corpul delict: motocicleta de model „Viper V300-R1”, cu seria nr.

XXXXX, fără număr de înmatriculare, care a fost restituit succesorului

părții-vătămate și părții civile, Țurcan Rita, după rămânerea definitivă a

sentinței a fost lăsat în posesia, folosința și dispoziția lui Țurcan Rita.

1

A fost respinsă cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea de la

inculpat a cheltuielilor judiciare în mărime de 4438 (patru mii patru sute

treizeci și opt) lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Țurcan Rita cu privire

la compensarea prejudiciului cauzat prin decesul victimei, fiind încasat de

la Crivițchi Ruslan în beneficiul părții civile Țurcan Rita suma de 73876

(șaptezeci și trei mii opt sute șaptezeci și șase) lei cu titlu de compensare a

prejudiciului material suportat pentru înmormântarea victimei și mesele de

pomenire, precum și suma de 30000 (treizeci mii) lei, cu titlu de compensare

a prejudiciului moral cauzat prin decesul fratelui.

A fost respinsă cererea privind compensarea prejudiciul moral

celorlalte rude, Chireu Boris, Chireu Aurica, Chireu Dmitru, Croitor Vasilii

care nu au solicitat recunoașterea lor în calitate de părți civile, nu au susținut

cererea de chemare în judecată, nici nu au desemnat un reprezentant să le

reprezinte interesele.

2018, aproximativ la orele 17.00, dispunând de permis de conducere de

categoria respectivă, s-a deplasat la volanul automobilului de model „Audi

100” cu n/î XXXXX pe str. Haltei din direcția str. Varnița în direcția str.

Uzinelor, mun. Chișinău, iar în timpul deplasării, ajungând în intersecție cu

str. Uzinelor, având intenția de a vira la stânga și a continua deplasarea pe

str. Uzinelor în direcția str. Vadul lui Vodă, nu a manifestat prudență la

trafic, nu a ținut cont de totalitatea factorilor care caracterizează condițiile

rutiere de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei,

benzii de circulație și a modalității de conducere a vehiculului, a ignorat

cerințele indicatorului rutier „Cedează trecerea”, nu a cedat trecerea

autovehiculelor care se deplasau pe drum cu prioritate și ca urmare a ieșit

pe linia de deplasare în fața motocicletei de model „Viper V300-R1”, fără

număr de înmatriculare condus de cet. Chireu Ion, a.n. XXXXX, care se

deplasa regulamentar pe carosabilul str. Uzinelor din direcția str. Vadul lui

Vodă în direcția str. Voluntarilor și ca consecință a generat coliziune între

unitățile de transport indicate, iar în rezultatul acestor încălcări părții

vătămate Chireu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale grave soldate cu

decesul victimei, acțiuni prin care inculpatul a încălcat regulile de securitate

a circulației rutiere și anume prevederile:

pct.2.1 din Anexa nr.3 la Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia indicatorul

cedează trecerea, prevede că conducătorul trebuie să cedeze trecerea

vehiculelor care se apropie de intersecție pe drumul ce urmează a fi

intersectat, iar în cazul în care indicatorul este însoțit de panoul adițional

6.15.1 sau 6.15.2 – celor care se apropie pe drumul cu prioritate. În caz de

2

necesitate, el trebuie să oprească la marcajul 1.13, iar în lipsa acestuia –

înaintea intersecției;

pct.59 sbpct.2) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, potrivit căruia, la intersecția

drumurilor de semnificație neechivalentă, conducătorul vehiculului care se

deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să cedeze trecerea vehiculelor

ce se apropie de intersecție pe drumul cu prioritate.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal Lungu

Vitalie, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

admisă solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor

judiciare, cu dispunerea încasării din contul lui Crivițchi Ruslan, în

beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei

judiciare medico-legale de 320 lei și executarea raportului de constatare în

mărime de 4118 lei, în total suma de 4438 lei MD;

- avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Crivițchi Ruslan, prin

care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță prin care să se dispună liberarea

provizorie de pedeapsa penală aplicată inculpatului, revocarea imediată a

măsurii preventive de arest preventiv aplicat până la rămânerea definitivă a

sentinței din 22 martie 2019.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul

Crivițchi Ruslan în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă totală de

4438 lei, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale de

320 lei și executarea raportului de constatare în mărime de 4118 lei, a fost

respinsă;

- în această parte, consideră sentința neîntemeiată din următoarele

considerente: Conform prevederilor art.227, 229 Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii, temei juridic fiind vinovăția sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală ca infracțiune

astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;

- susține că obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare

este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod

inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei pentru a i se

aplica pedeapsa infractorului, respectiv suportarea cheltuielilor judiciare

urmează să îi revină integral acestuia, motiv din care consideră apelantul că

cheltuielile judiciare suportate de către stat urmează să fie încasate din

contul lui Crivițchi Ruslan.

3

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Bot Alexandru în numele

inculpatului Crivițchi Ruslan a menționat că:

- chiar dacă instanța de fond a reținut ca circumstanță atenuantă faptul

că inculpatul și-a recunoscut vina, totuși a aplicat în privința acestuia

condamnarea cu executare făcând abstracție totală de faptul că inculpatul

anterior nu a fost condamnat și nu are antecedente penale, și nu a explicat

de ce la caz nu pot fi aplicate prevederile art. 79 și art. 90 Cod penal, care

autorizează fie aplicarea pedepsei sub limita reglementată de lege, fie

liberarea provizorie de pedeapsă penală;

- judecând conform recomandărilor Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție a Republicii Moldova cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale, nr. 8 din 11.11.2013, reține că la stabilirea

pedepsei cu aplicarea prevederilor art.79 și 90 Cod penal, instanța urmează

să identifice circumstanțe (ță) excepționale (ă) pentru stabilirea unei pedepse

sub limita minimă sau altă pedeapsă mai blândă și alte și circumstanțe

importante care ar permite condamnarea cu suspendarea pedepsei. Or, în

cazul apelantului însăși instanța de fond identifică aceste circumstanțe

importante, și anume: faptul că inculpatul are la întreținere trei copii minor,

că nu are antecedente penale și anterior nu a fost condamnat, că a recunoscut

vina și a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură

penală;

- instanța a ignorat probele acuzării care probează circumstanțele

cauzei, or instanța urma să coroboreze declarațiile apelantului cu faptul că

vehiculul părții vătămate nu deținea plăcuțe de înmatriculare, deci nu

trebuia admis în circuitul rutier, precum și faptul că partea vătămată nu

deținea permis de conducere pentru categoria respectivă de vehicule

(motociclete) și prin urmare nu avea dreptul să conducă un astfel de vehicul.

Însă, acestea fiind stabilite prima instanță fără rezerve a acceptat că partea

vătămată se deplasa regulamentar, precum este indicat în rechizitoriu;

- instanța a ignorat prevederile art. 338 alin. (3) Cod de procedură

penală, potrivit căruia hotărârea motivată se pronunță în termen de 30 de

zile, iar în situații excepționale, când raportată la complexitatea cauzei,

pronunțarea nu poate avea loc în termenul prevăzut, instanța poate amâna

pronunțarea pentru cel mult 15 zile, însă la caz, pronunțarea dispozitivului

a avut loc la 22.03.2019 iar hotărârea motivată a fost înmânată abia la

13.05.2019, adică peste 52 zile, în condițiile în care acest termen nu poate

depăși 45 zile;

- este alarmantă și soluția instanței cu privire la aplicarea măsurii

preventive de arest până la rămânerea definitivă a sentinței, or, sub rezerva

prezumției nevinovăției, prevederile art. 329 Cod de procedură penală

urmează a fi aplicate în comun cu prevederile art. 186 Cod de procedură

4

penală, ceea ce presupune imposibilitatea aplicării arestului pe o perioadă

nedeterminată, ci doar pentru un termen fix de 30 de zile.

2020, a fost admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Principal, Lungu Vitalie și apelul avocatului Bot Alexandru în numele

inculpatului Crivițchi Ruslan, casată sentința în partea soluționării

chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și termenului

pedepsei cu închisoare, pronunțând o nouă hotărâre în această parte prin

care:

Lui Crivițchi Ruslan condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal la 3 (trei) ani închisoare, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură

penală, pentru încălcarea drepturilor inculpatului referitor la categoria

penitenciarului, a fost redus termenul de executare a pedepsei cu închisoare,

stabilindu-i definitiv spre executare 2 (doi) ani 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Crivițchi

Ruslan urmând a fi calculat din data pronunțării prezentei decizii, cu

includerea în acest termen durata aflării sub arest din 22.03.2019 până la

21.07.2020.

A fost încasat din contul lui Crivițchi Ruslan în beneficiul statului

cheltuielile de judecată în sumă de 4438 (patru mii patru sute treizeci și opt)

lei, ce constau din cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale în

sumă de 320 lei și cheltuieli pentru executarea raportului de constatare în

sumă de 4118 lei.

În rest sentința atacată a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului

Crivițchi Ruslan care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând

faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Deși inculpatul Crivițchi Ruslan a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal se confirmă și prin următoarea

sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții-vătămate

Țurcanu Rita, care fiind audiată în ședința instanței de apel a susținut pe

deplin declarațiile date în cadrul urmării penale și primei instanțe(f.d.52-53);

5

procesului-verbal de audiere a martorului Bojenov Jan la urmărirea penală

(f.d.101-102); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 02.05.2018, cu

schița și tabelul foto anexă(f.d.10-22); raportul de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 12.07.2018(f.d.42-44); procesul verbal de examinare a obiectului

din 03.05.2018(f.d.81-86); procesul verbal de ridicare din 04.05.2018 prin care

a fost fixată acțiunea procesuală ridicarea de la angajatul companiei SRL

„Polistiren Construct” cu adresa str. Uzinelor 12/1, dlui Copiimulți

Alexandru, unui fișier video ce prezintă imaginile captate de camerele de

supraveghere video instalate pe imobilul cu adresa str. Uzinelor 12/1, care

au surprins momentul impactului între unitățile de transport implicate în

accident (f.d.92-94); procesul-verbal de examinare a secvențelor video ce se

dețin pe un suport optic CD-R ridicat de la camerele de supraveghere

instalate la imobilul cu adresa str. Uzinelor 12/1, care au captat imaginile

producerii accidentului rutier din 02.05.2018 ora 17 și 00 min., prin care se

observă modul în care a fost produs accidentul rutier (f.d.95-98); procesul-

verbal de ridicare din 02.05.2018, prin care a fost fixată acțiunea procesuală

ridicarea de la cet. Crivițchi Ruslan, automobilul de model „Audi 100”, cu

n/î XXXXX, care a fost implicat în accidentul în traficul rutier (f.d.110);

procesul-verbal de examinare a obiectelor din 09.05.2018 și tabelul foto

anexă, prin care a fost fixată acțiunea procesuală examinarea automobilului

de model „Audi 100” cu n/î XXXXX, prin care au fost constate mai multe

deteriorări vizibile la caroseria automobilului caracteristice unei tamponări

în partea laterală a acestuia (f.d.111); corpul delict - suport optic de

informație CD-R pe care sunt stocate și păstrate înregistrările video din

02.05.2018, ridicată de la camerele de supraveghere video de pe imobilul de

pe adresa mun. Chișinău str. Uzinelor 12/1 sediul companiei SRL ,,Polisteren

Construct”, recunoscut în calitate de corp delict și decisă păstrarea acestuia

la materialele cauzei, prin ordonanța din 04.05.2018 (f.d.99); corpul delict:

motocicleta de model „Viper V300-R” cu nr. de serie XXXXX, fără numere

de înmatriculare, care prin ordonanța din 02.05.2018 a fost recunoscută în

calitate de corp delict, iar ulterior prin ordonanța procurorului din

19.07.2018 a fost decisă transmiterea acestuia spre păstrare succesorului

părții vătămate, în persoana cet. Țurcan Rita (f.d.89-90); automobilul de

model „Audi 100” cu n/î XXXXX, care prin ordonanța din 02.05.2018 a fost

recunoscut în calitate de corp delict și decisă transmiterea acestuia spre

păstrare la parcarea IP Ciocana a DP mun. Chișinău, din mun. Chișinău str.

Voluntarilor 3 (f.d.116); cererea de chemare în judecată înaintată de Țurcan

Rita împotriva lui Crivițchi Ruslan cu privire la compensarea prejudiciului

material și moral, semnată de Țurcan Rita și avocatul Ursu Petru, cu bonurile

de suportare a cheltuielilor de înmormântare (f.d.55-62); ordonanța de

recunoaștere a cet. Țurcan Rita în calitate de persoană civilă (f.d.72);

6

revendicarea MAI despre antecedentele penale pe numele lui Crivițchi

Ruslan, din care urmează că acesta anterior nu a fost judecat (f.d.126);

comunicarea medicului narcolog și medicului psihiatru din care urmează că

inculpatul nu se află la evidența acestor specialiști (f.d.127-128);

caracteristica pozitivă a inculpatului de la locul de trai (f.d.129); adeverința

de la locul de trai despre componența familiei inculpatului și certificatele de

naștere prin care se atestă că are trei copii minori la întreținere (f.d.189-193);

copia recipisei prin care se atestă că la 21.08.2018 inculpatul a compensat

parțial prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 10000 lei (f.d.194);

copia recipisei prin care se atestă că la 30.11.2018 inculpatul a compensat

parțial prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 10000 lei (f.d.201);

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Crivițchi Ruslan în

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive: încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

Instanța de apel a reținut că, cu toate că instanța de fond a stabilit

executarea pedepsei cu închisoarea aplicate inculpatului Crivițchi Ruslan în

penitenciar de tip deschis, acestuia i-a fost aplicat arestul din data

pronunțării sentinței fiind deținut în Penitenciarul-13, care întră în categoria

penitenciarilor cu regim închis. În conformitate cu prevederile art. 385 alin.

(4) Cod de procedură penală, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării

cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce

derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează

posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru

aceste încălcări.

Astfel, lui Crivițchi Ruslan condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de

procedură penală, pentru încălcarea drepturilor inculpatului referitor la

categoria penitenciarului, de redus termenul de executare a pedepsei cu

închisoare.

Potrivit textului apelului declarat de procuror, se solicită încasarea de

la inculpatul Crivițchi Ruslan în beneficiul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în suma totală - 4438 lei, suportate pentru efectuarea raportului de

expertiză judiciară medico-legală și executarea raportului de constatare.

Făcând referire la prevederile art. 227, 228, 229 Cod de procedură

penală, instanța de apel a reținut ca fiind justificată solicitarea procurorului

7

privind încasarea de la inculpatul Crivițchi Ruslan a cheltuielilor judiciare

pentru efectuarea Raportului de constatare nr. XXXXX din 27.06.2018 în

sumă de 4118 lei (f.d.31-34 Vol. I) și a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea

Raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 12.07.2018 în sumă de 320

lei (f.d.42- 44 Vol. I), iar în total suma de 4438 lei, astfel urmând a fi încasată

suma de 4438 lei, or, potrivit normelor legale menționate supra cheltuielile

judiciare solicitate pentru efectuarea expertizelor judiciare urmează a fi

trecute în contul inculpatului.

Instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.143 Cod de

procedură penală alin. (1) Expertiza se dispune și se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea: 1) cauzei morții; 2) gradului de gravitate și

a caracterului vătămărilor integrității corporale; 3) stării psihice și fizice a

bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurile în care apar îndoieli cu

privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-și apăra de

sine stătător drepturile și interesele legitime în procesul penal; 31) stării

psihice și fizice a persoanei în privința căreia se reclamă că s-au comis acte

de tortură, tratamente inumane sau degradante; 4) vârstei bănuitului,

învinuitului, inculpatului sau părții vătămate – în cazurile în care această

circumstanță are importanță pentru cauza penală, iar documentele ce

confirmă vârsta lipsesc sau prezintă dubiu; 5) stării psihice sau fizice a părții

vătămate, martorului dacă apar îndoieli în privința capacității lor de a

percepe just împrejurările ce au importanță pentru cauza penală și de a face

declarații despre ele, dacă aceste declarații ulterior vor fi puse, în mod

exclusiv sau în principal, în baza hotărârii în cauza dată; 6) altor cazuri când

prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, potrivit Legii nr. 316 din

22.12.2017 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative” în

vigoare din 09.02.2017, au fost operate modificări la art. 143 Cod procedură

penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143 Cod procedură penală

a fost abrogat. În acest sens, instanța de apel reiterează că potrivit

modificărilor operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143

alin. (2) Cod procedură penală, potrivit căruia „Plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat”, prin urmare normele procedural penale nu prevăd expres

achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli

legate de expertiza judiciară. În consecință, potrivit legii, se impune soluția

enunțată în concluzie.

avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Crivitchi Ruslan, prin care

invocând în calitate de temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6, 10 Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a

8

decizie, cu remiterea cauzei la rejudecare, cu revocarea imediată a măsurii

de arest preventiv aplicată până la rămânerea definitivă a sentinței.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Bot Alexandru în

numele inculpatului Crivitchi Ruslan a menționat că:

- argumentele instanței de apel referitoare la valoarea circumstanțelor

atenuante (recunoașterea vinovăției, achitarea prejudiciului etc), precum și

necesitatea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală

(invocate în ședința din 21.07.2020), care reglementează că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de

art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv. Or, pe durata 22.03.2019 -

01.10.2020, Crivițchi Ruslan a executat pedeapsa dispusă într-un penitenciar

ce nu corespunde categoriei de infracțiune care îi este incriminată, iar cele

559 zile de arest preventiv pe care acesta le-a executat în Penitenciarul nr. 13,

urmau a fi calculate drept 1118 zile de executare a pedepsei;

- este eronată constatarea acuzării de stat, precum și a instanțelor,

referitoare la faptul că defunctul Chireu Ion conducea regulamentar

motocicleta de model „Viper V300-R1”. Or, nici o probă anexată la dosar nu

atestă acest fapt, precum și nici o probă nu atestă dacă impactul putea sau fi

evitat de către Chireu Ion sau inculpatul Crivițchi Ruslan. Caracterul violent

al impactului vorbește cert despre o bănuială rezonabilă că anume Chireu

Ion a condus motocicleta de model „Viper V300-R1” cu depășirea regimului

de viteză pentru acest sector de carosabil;

- faptul recunoașterii de către Crivițchi Ruslan a vinovăției sale nu

reprezintă în sine un argument suficient pentru a decide asupra condamnării

sale incontestabile și deci asupra vinovăției sale pentru fapta ce i se

incriminează. Or, art. 101 alin. (3) Cod de procedură penală prevede clar că

nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire

penală sau instanța de judecată;

- instanța urma să analizez în critic aplicabilitatea procedurii prevăzute

dea art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece datele colectate de acuzarea

de stat nu sunt congruente cu vinovăția ce i se incriminează lui Crivițchi

Ruslan. Elementara lipsă a expertizei fraseológica prin care să se stabilească

viteza ambelor vehicule la momentul impactului, face imposibilă stabilirea

certă a persoanei vinovate de acest accident: Crivițchi Ruslan sau Chireu Ion;

- instanța de apel a ignorat și faptul că Crivițchi Ruslan și-a asumat

integral plata prejudiciului moral și material, acesta fiind stins integral la

data de 08.09.2020, iar până la data pronunțării dispozitivului deciziei din

21.07.2020 Crivițchi Ruslan a achitat 70.000 MDL succesorului părții

9

vătămate. Or, în ședința instanței de apel avocatul succesorului părții

vătămate Petru Ursu a confirmat prin declarațiile sale necesitatea menținerii

în detenție a lui Crivițchi Ruslan dictată doar de dorința a încasa integral și

cât mai valoarea prejudiciilor pe care a fost obligat să le compenseze;

- atât instanța de fond, cât și cea de apel ignoră faptul că potrivit

mandatului de reprezentare a Ritei Țurcan, avocatului Petru Ursu, care a

semnat acțiunea civilă nu deține nici o împuternicire, delegată conform art.

81 Cod de procedură civilă de Rita Țurcan, de a formula, semna și depune

acțiuni civile contra lui Crivițchi Ruslan. Cu alte cuvinte, acțiunea civilă a

fost admisă în baza unui mandat nul al avocatului Petru Ursu (f.d.49);

- instanța de apel deși constată că prin aplicarea la data de 22.03.2019

a măsurii de arest preventiv în privința inculpatului s-a făcut abstracție

totală de faptul că Crivițchi Ruslan a fost suspus unei măsuri mai aspre decât

însăși pedeapsa maximă prevăzută de norma în baza căreia a fost

condamnat, aceasta evită să individualizeze pedeapsa lui Crivițchi conform

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală. În particular explică

că art. 72 alin. (2) Cod Penal prevede că în penitenciare de tip deschis execută

pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite

din imprudență, inclusiv pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal. Or, conform pct. 175 și 461 din Statutul executării

pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 583

din 2006 se prevede că arestul se execută în izolatoare de urmărire penală,

iar însăși izolatoarea de urmărire penală sunt organizate corespunzător

penitenciarului de tip semiînchis. Astfel, măsura de arest preventiv prin

definiție nu poate fi aplicată persoanelor cercetate penal pentru infracțiuni

de imprudență, or, categoria de penitenciar în care se execută arestul

preventiv este una de tip semiînchis, în condițiile în care condamnarea

pentru o infracțiune de imprudență poate fi dispusă doar într-un penitenciar

de tip deschis. în rezultat, pe durata 22.03.2019 -01.10.2020, Crivițchi Ruslan

a executat pedeapsa dispusă într-un penitenciar ce nu corespunde categoriei

de infracțiune care îi este incriminată. Cu alte cuvinte, timp de 559 de zile

Crivițchi Ruslan a executa pedeapsa în Penitenciarul Nr. 13, care nu poate

executa pedepse de ordinul infracțiunilor de imprudență;

- instanța de apel a decis că la caz trebuie aplicat art. 385 alin. (4) Cod

de procedură penală, care în raport cu alin. (5) al aceleiași norme este unul

de aplicabilitate generală și se referă la oricare alte încălcări procedurale

referitoare la statutul inculpatului, decât cele care sunt relative condițiilor de

detenție a persoane supuse măsurii de arest preventiv. Pe cale de consecință,

în cazul aplicării corecte a legislației penale și anume cercetarea cazului lui

Crivițchi Ruslan prin prisma art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

trebuie să constatăm că acesta la data de 01.10.2020 a executat deja 1118 zile

10

din termenul pedepsei, adică 3 ani și 23 de zile, reieșind din prezumția că 1

an echivalează cu 365 de zile. Or, la data redactării prezentei cereri acest

termen urca până la valoarea de 3 ani și 30 de zile. Deși transferul acestuia

în penitenciar de tip deschis a fost dispus încă la 21.07.2020, de facto acesta

fost transferat abia la 01.10.2020.

prin care a invocat că lipsesc temeiuri de casare și se constată

inadmisibilitatea recursului odinar ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din

Codul de procedură penală.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței

de apel pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul

nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea

juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu soluția instanței de

apel în partea individualizării pedepsei în privința inculpatului, pe motiv că

instanța de apel nu a apreciat faptul că inculpatul și-a recunoscut vina, iar

cauza a fost examinată în baza art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

precum și faptul că a recuperat total prejudiciul cauzat.

Cu referire la temeiul indicat de către recurent, prin prisma art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume ce ține de alegațiile,

precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei, Colegiul penal

consideră, că acest temei de casare invocat nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat.

11

Deși, în prezenta speță recurentul invocă ca temei de casare, faptul că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

însă în argumentarea recursului acesta nu a indicat clar asupra căror

argumente esențiale nu s-a expus această instanță, din cele la care s-a referit

în apelul declarat. Opozant celor invocate de recurent, Colegiul penal atestă

că, instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine în cuprinsul deciziei

atacate, soluția adoptată în prezenta speță.

Colegiul menționează că, instanța de apel, investită cu o situație de

fapt, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, s-a expus suficient în

partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia, astfel

încât concluziile sale să conțină raționamente întemeiate asupra pedepsei

aplicate inculpatului Crivițchi Ruslan.

Prin urmare, instanța de recurs constată faptul motivării de către

instanța de apel a hotărârii adoptate, în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv decizia atacată cuprinde

temeiurile de fapt și de drept care au dus, la casarea sentinței în partea

soluționării chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și

termenului pedepsei cu închisoare cu pronunțarea unei noi hotărâri în

această parte, expunându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate

în cererile de apel.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului, nu și-a

găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanța de

apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficientă

prevederilor art. 61, 75, 79 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului și nu a admis careva erori, stabilind

justificat că recunoașterea vinovăției inculpatului a fost apreciată prin faptul

examinării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

prin reducerea cu o treime a limitelor de pedepse, în temeiul art. 3641 alin.(8)

Cod de procedură penală și nu poate fi recunoscută ca circumstanță

atenuantă.

Colegiul reține că, invocarea temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, a fost susținută de solicitarea părții apărării

privind aplicarea față de inculpatul Crivițchi Ruslan a prevederilor art. 385

alin. (5) Cod de procedură penală, potrivit cărora dacă în cazul constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea

pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi

de arest preventiv.

12

Colegiul atestă că, solicitarea avocatului inculpatului Crivițchi Ruslan

privind constatarea încălcării drepturilor privind condițiile de detenție,

garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, în acest sens invocând că pe durata 22.03.2019 -

01.10.2020, Crivițchi Ruslan a executat pedeapsa dispusă într-un penitenciar

ce nu corespunde categoriei de infracțiune care îi este incriminată, iar cele

559 zile de arest preventiv pe care acesta le-a executat în Penitenciarul nr. 13,

urmau a fi calculate drept 1118 zile de executare a pedepsei, nu este

argumentată în fapt și drept sub nicio formă, or, reducerea pedepsei în varianta:

două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, se efectuează doar pentru

perioada aflării în arest preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a

inculpatului în instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare

la pedeapsa închisorii cu ispășire în Penitenciare.

Astfel, Colegiul penal constată că solicitarea avocatului Bot Alexandru

privind aplicarea prevederilor ar. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, în

privința inculpatului Crivițchi Ruslan este neîntemeiată, deoarece prin

sentința emisă la caz, ultimul a fost condamnat la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, ispășind din data de 22.03.2019 pedeapsa

stabilită prin sentință.

În esență solicitările recurentului, sunt privite de Colegiul penal ca o

solicitare de a micșora pedeapsa stabilită de instanța de apel, și la acest

capitol instanța de recurs ordinar consideră că în prezenta cauză, instanța de

apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului

incriminat.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei

infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască

nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv,

de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea

articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în

vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care

se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator,

urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana

infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea

13

penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire

la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana lui

Crivițchi Ruslan, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel

a pronunțat o decizie întemeiată și motivată reducând în baza art. 385 alin.(4)

Cod de procedură penală pedeapsa aplicată inculpatului Crivițchi Ruslan,

stabilind de fapt o pedeapsă care răspunde scopului de corectare și

reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la

formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile

de conviețuire socială și principiile morale.

Prin urmare, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală, nefiind constatate încălcări ale drepturilor

inculpatului.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, decizia

atacată conținând motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră că, în prezenta speță nu s-

au reținut careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, fiind corect

individualizată pedeapsa inculpatului conform prevederilor legale.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța

de apel s-a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia

acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanța internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

14

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune dispunerea inadmisibilității recursului ordinar

declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bot

Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în cauza penală în privința lui

Crivițchi Ruslan XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

15