1ra-1356/20 — art.264 al.3 lit. a CP

1ra-1356/20 — art.264 al.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1356/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Miron

Eugeniu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în cauza penală în

privința lui

Golovatinschi Serghei xxx, născut la xxx,

originar și domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.03.2019 - 13.06.2019;

Instanță de apel: 10.07.2019 - 25.09.2019;

Instanță de recurs: 12.06.2020 - 01.12.2020;

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Golovatinschi Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 4 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui

Golovatinschi Serghei în beneficiul lui Burduja Andrei suma de 200 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral, suma de 50 542, 80 lei cu titlu de prejudiciul material și

suma de 5 000 lei ca cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru

efectuarea expertizelor în sumă totală de 960 lei a fost respinsă și trecută în contul

statului.

1

15.11.2018, aproximativ la ora 21:30, inculpatul Golovatinschi Serghei, fiind treaz

posedând permis de conducere pentru categoria mijlocului de transport pe care-1

conducea, aflându-se la volanul automobilului de marca „BMW” model „Seria 3”,

cu numărul de înmatriculare XXX, fiind însoțit de pasagerii Popovici Stanislav,

a.n. xxx și Burduja Andrei, a.n. xxx, se deplasa în mun. Chișinău, pe str. Mihail

Kogălniceanu din direcția str. Mitropolit Bănulescu Bodoni în direcția str. Vlaicu

Pîrcălab. În timpul deplasării, conducătorul auto Golovatinschi Serghei, n-a

manifestat prudență sporită la trafic, n-a apreciat corect situația rutieră în care se

afla autovehicul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea lucrurilor în

traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut cont de semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră și totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, prin

ce a ignorat prevederile pct.45 sub pct.1) lit. a), b), c) și d) al Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.357

din 13.05.2009, și sub pct.2), art.22 alin.(4) lit. b) din Legea nr. 131-XVI din

07.06.2007 „privind siguranța traficului rutier”, care stipulează că „Participanții la

traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și

siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu

cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private ”, și

contrar prevederilor pct.20 sub pct.1) din Regulamentul indicat, care prevede că „

Semnalul de culoare roșie interzice trecerea. La semnalul roșu al semaforului (cu

excepția celui reversibil) vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire (marcajul

1.12), înaintea indicatorului 5.73) sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în

lipsa acestora – imediat înaintea semaforului. Dacă semaforul este suspendat

deasupra sau plasat pe cealaltă parte a intersecției, în lipsa liniei de oprire

(indicatorului 5.73) sau a trecerii marcate pentru pietoni, vehiculele vor fi oprite în

fața intersecției, fără a crea obstacole pietonilor ”, și ca urmare a intrat în

intersecție cu str. A. Pușkin la culoarea roșie a semaforului pentru direcția sa de

mers, tamponând automobilul de marca „Volkswagen” model „Passat”, cu numărul

de înmatriculare xxx, condus de către Perdeleanu Nicolae, a.n. xxx, care se deplasa

regulamentar pe str. Alexandru Pușkin din direcția str. A. Bernardazzi.

În rezultatul accidentului rutier, pasagerului din salonul automobilului de

model „BMW”, Burduja Andrei, conform raportului de expertiză judiciară

nr.201902D0170 din 13.02.2019, i-a fost cauzat „Poli traumatism, manifestat prin

fractură deschisă cominutivă a oaselor ambelor gambe tip III C Gustillo-Anderson,

plăgi confuze și plăgi lacerate la nivelul ambelor gambe cu lezarea mușchilor

extensori și pachetul neurovascular anterior a gambei drepte și arterei poplitee pe

stânga; fractura coastei VI din dreapta; excoriație și echimoză în regiunea frontală

pe dreapta, excoriație în regiunea zigomatică, plagă contuză în regiunea supra

2

orbitală pe dreapta, neuropatia nervului radial posttraumatic pe dreapta; șoc

traumatic gr. II care se califică ca vătămare corporală gravă.

Respectiv, pasagerului Popovici Stanislav, conform raportului de expertiză

judiciară nr.201902D2645 din 10.12.2018, i-a fost cauzat „Plăgi conteze în

regiunea occipitală și regiunea hemitoracelui stâng; excoriații în regiunea cervico-

toracală; edem posttraumatic și excoriații la nivelul ambelor glezne, au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată ”care se

califică ca vătămare corporală ușoară”.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatului Golovatinschi Serghei să-i fie aplicată

pedeapsa complimentară privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe

un termen de 3 ani și încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în

beneficiul statului, în sumă de 960 lei pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului Golovatinschi

Serghei în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal a omis faptul indicării termenului

pedepsei complimentare. Sancțiunea articolului dat pe lângă aplicarea pedepsei

principale prevede și pedeapsa complimentară sub formă de „privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani”. Pe când în speță,

instanța doar a indicat fraza „cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport”, fără a specifica termenul acesteia. În cazul de față aplicarea pedepsei

complimentare o prevede atât norma juridică, cât și o cere comportamentul

inculpatului care s-a manifestat prin neatenția acestuia în timp ce se află în trafic,

expunându-i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic, iar privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un anumit termen, ar ridica nivelul de

responsabilitate și disciplină a inculpatului;

- reieșind din scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, faptul că în privința acestuia a fost aplicată

o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni;

- acuzarea consideră că cheltuielile de judecată suportate de către stat în

cauza penală de învinuire a lui Golovatinschi Serghei urmează să fie încasate din

contul acestuia.

3.1 Partea vătămată și civilă Andrei Burduja a contestat cu apel sentința,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Golovatinschi Serghei

3

în baza art.264 alin.(3), lit. a) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport și încasarea de la inculpat în beneficiul lui Burduja Andrei a prejudiciului

moral cauzat în mărime de 500 000 lei.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte:

- pedeapsa penală aplicată inculpatului Golovatinschi Serghei de către

instanța de fond este prea blândă și nu-și va atinge scopul propus de lege privitor la

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni;

- de asemenea se constată netemeinicia dispunerii suspendării condiționate a

executării pedepsei închisorii în privința lui Golovotinschi Serghei nerespectându-

se prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală și, totodată, nu a

luat în considerație gravitatea infracțiunii incriminate, soldată cu urmări grave

pentru partea vătămată. Astfel, instanța de judecată a aplicat o pedeapsă ce nu va

duce la corectarea și reeducarea inculpatului;

- instanța de judecată dispunând aplicarea dispozițiilor art. 90 Cod Penal, nu

a motivat în partea descriptivă aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei;

- după consumarea infracțiunii nu s-a diminuat cu nimic gravitatea

infracțiunii, iar prejudiciul material și moral rămâne nerestituit până în prezent,

ceea ce confirmă că Golovatinschi Serghei nu a conștientizat gravitatea infracțiunii

comise și nu a demonstrat căința sa de cele comise;

- instanța de judecată nu a luat în considerare acel fapt că în urma acțiunilor

de neglijare de către inculpat a Regulamentului Circulației Rutiere, a pătimit o

persoană, care s-a ales cu dezabilitate severă;

- instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului Golovatinschi

Serghei nu a ținut cont că inculpatul a încălcat regulile de securitate prevăzute de

Regulamentul Circulației Rutiere a mijloacelor de transport și a cauzat vătămarea

gravă a integrității corporale, precum și a faptului că conducătorul mijlocului de

transport nu a condus cu diligența necesară automobilul pe drumurile publice,

punând în pericol securitatea altor participanți la trafic, care în rezultat a cauzat o

vătămare corporală gravă lui Burduja Andrei. Prin aplicarea pedepsei cu

închisoarea, va descuraja alegerea unui comportament nepăsător a conducătorilor

auto față de viața și sănătatea altor participanți la trafic;

- suma încasată de către instanța de fond, cu titlu de prejudiciu moral, nu

respectă principiul satisfacției echitabile, iar instanța nu a motivat sentința în partea

diminuării sumei solicitate de partea vătămată de la 500 000 lei la 200 000 lei;

- instanța de fond corect a constatat întrunirea condițiilor răspunderii

delictuale, totodată, în partea motivată instanța nu a dat apreciere și nu a ținut cont

că partea vătămată urmează să suporte cheltuieli considerabile de restabilire a

sănătății pentru următorii ani. Totodată, se prezumă că violarea integrității

4

corporale cauzează inevitabil anumite suferințe psihice. Nu s-a ținut cont că partea

vătămată a suferit traumă la cap, funcțiile vitale, locomotorii ale acesteia sunt

afectate iremediabil, consecințe care afectează capacitatea de a-și controla corpul,

gândurile și acțiunile, iar pentru a fi înlăturate sunt necesare îngrijiri medicale

periodice în decursul a 3-5 ani, inclusiv, procurarea foilor de odihnă pentru

restabilirea sănătății. Nu s-a ținut cont că partea vătămată necesită frecventarea

unor cursuri dc restabilire a capacităților locomotorii (deplasare), dat fiind faptul că

aceasta ca urmare a accidentului rutier a suferit vătămare a picioarelor și la

moment întâmpină dificultăți de deplasare, fiind necesar dc a procura proteze, iar

costurile cursurilor de restabilire a sănătății nu sunt acoperite dc polița medicală

obligatorie. Astfel, partea vătămată suferă în continuu de pe urma faptului că va

trebui să frecventeze cursuri de reabilitare de lungă durată, fiind în stres

permanent;

- instanța de fond nu a dat nici o apreciere faptului că prin caracterul

vătămărilor cauzate părții vătămate, i s-a cauzat suferințe fizice și psihice de o

intensitate foarte înaltă, partea vătămată a pierdut speranță că va putea avea în

viitor o viață normală și se va putea încadra în câmpul muncii, prin aceasta

cauzându-i-se suferințe psihice considerabile. Ca urmare este limitată fizic din

cauza durerilor persistente, fiind nevoită să evite orice mișcare mai complexă,

desemnându-se cu gândul că nu va mai putea alerga, dansa sau practica sportul, dar

și psihic, legate de frica de a efectua careva mișcări cu picioarele fracturate fără a

simți durere.

2019, au fost admise apelurile, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și

cheltuielilor judiciare și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care lui Golovatinschi Serghei, recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsa 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Golovatinschi Serghei în beneficiul

statului suma de 960 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea

expertizelor judiciare.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, a constatat în

baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale

inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264

alin.(3), lit. a) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această

parte de către părțile la proces.

4.2. Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului

Golovatinschi Serghei, instanța de apel a considerat că, instanța de fond nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a

5

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

La fel, instanța de apel a subliniat că, la stabilirea pedepsei prima instanță a

ținut cont că, Golovatinschi Serghei este învinuit de comiterea unei infracțiuni care

face parte din categoria infracțiunilor grave, de personalitatea vinovatului care

anterior nu a fost condamnat, a recunoscut vina, totodată, s-a căit sincer de fapta

comisă, însă nu aținut cont de raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod

penal, care are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea

infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire

penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta

social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a

infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a

repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului.

Așadar, referindu-se la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel

a pornit de la premisa că circumstanțe care să atenueze situația inculpatului la caz

nu au fost stabilite, iar circumstanței referitor la recunoașterea vinovăției de către

inculpat i-a fost acordată valența juridică la stabilirea limitelor de pedeapsă,

acestea fiind reduse în beneficiul inculpatului în legătură cu judecarea cauzei în

procedură simplificată.

Instanța de apel a atestat că, inculpatul Golovatinschi Serghei anterior nu a

fost atras la răspundere penală, însă această circumstanță a fost reținută în procesul

de individualizare a pedepsei penale și nu poate fi reținută sub aspectul de

executare a pedepsei deja stabilite.

Deși, fapta inculpatului Golovatinschi Serghei este una comisă din

imprudență, inculpatul se face vinovat atât de încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care

conduce mijlocul de transport, cumul de încălcări care au avut drept consecință –

cauzarea vătămărilor corporale grave părții vătămate Burduja Andrei, fiind

relevantă în acest sens și poziția părții vătămate care a susținut că prejudiciul

cauzat nu i-a fost restituit și a solicitat aplicarea inculpatului Golovantinschi

Serghei a unei pedepse sub formă de închisoare.

Totodată, instanța de apel s-a referit că, prima instanță nu a soluționat

chestiunea referitor la aplicarea pedepsei complementare – privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, care conform sancțiunii de la norma penală

prevăzută de art.264 alin.(3), lit. a) Cod Penal este obligatorie.

Astfel, instanța de apel a aplicat inculpatului Golovatinschi Serghei pedeapsa

complementară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 (trei) ani.

6

4.3. Referitor la cheltuielile judiciare în sumă de 960 lei, instanța de apel cu

trimitere la prevederile art.art.227, 229 Cod de procedură penală, a notat că

obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală,

întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi

penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de

a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea

vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli;

de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând

toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către

prima instanță.

Pe cale de consecință, instanța de apel a dispus că, cheltuielile de judecată în

sumă de 960 lei, suportate în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză

judiciară să fie încasate de la inculpatul Golovatinschi Serghei.

4.4. Referitor la acțiunea civilă în sumă de 500 000 pentru repararea

prejudiciului moral, cu trimitere la prevederile art.art.1422, 123 Cod civil, instanța

de apel a menționat că, cercetând materialele cauzei urmează să respingă

solicitarea părții vătămate și civile Burduja Andrei privind satisfacerea integrală a

pretenției de ordin moral, or, la evaluarea daunelor morale, instanța de fond a ținut

în deplină măsură de suferințele fizice și psihice, care au fost suportate de către

partea vătămată și care mai sunt resimțite și în prezent din cauza impactului

acestora asupra vieții și stării psihice a acestuia.

Instanța de apel nu a stabilit nici un temei pertinent de a admite în volum

deplin pretenția părții vătămate și civile Burduja Andrei privind stabilirea

prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei, deoarece la stabilirea acestora

instanța de fond a ținut cont de suferințele fizice și psihice la care a fost supus

reclamantul și consecințele survenite.

decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte:

- Golovatinschii Serghei, fiind învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(3) Cod penal, a solicitat, prin-o cerere personală, de a examina cauza

în baza prevederilor art.3641 Cod de procedură penală;

- fiind audiat, în cadrul examinării cauzei, în fond și în apel, Golovatinschi

Serghei pe deplin a recunoscut vina care îi este incriminată, regretă și se căiește

sincer de cele întâmplate;

- a recunoscut pe deplin paguba materială cauzată părții vătămate Burduja

Andrei, a fost din start de acord să contribuie la repararea prejudiciului cauzat prin

acordarea ajutorului material, însă atât Burduja Andrei, cât și rudele sale, mama,

bunicul au solicitat, ca el să-și onoreze obligațiunile la finisarea prezentei cauze

penale;

7

- în calitate de avocat, a încercat de nenumărate ori să convingă partea

vătămată Burduja Andrei, și rudele acestuia, să accepte sumele bănești care le

propune Golovatinschi Serghei din câștigul real care îl are lunar, reieșind din

certificatul de salarizare anexat la cauza penală, însă cu regret, a primit același

răspuns, că pretențiile vor fi invocate, doar după finalizarea examinării cauzei

penale;

- atrage atenția la următoarele circumstanțe că atât avocații cât și

Golovatinschii Serghei și Burduja Andrei, pe parcursul a mai bine de 2-3 ani, erau

în relații prietenești, nu o dată petreceau timpul liber împreună, mai mult ca atât, nu

o dată au călătorit cu automobilul implicat în accidentul rutier;

- infracțiunea imputată lui Golovatinschii Serghei face parte din cadrul

infracțiunilor neintenționate, lămurește că a scăpat din vedere traversarea porțiunii

de drum la semnalul roșu a semaforului deoarece - la 15.11.2018 orele 22.00, afară

ploua, i-ar el nu cunoaște suficient orașul, deoarece este locuitor din Transnistria,

în orașul Chișinău locuiește doar de trei ani și nu cunoaște bine orașul;

- atrage atenția că, avocații cât și Golovatischi Serghei, la examinarea cauzei

în fond și în apel, nu s-au expus asupra cuantumului pagubei morale, dat fiind

faptul, că orice persoană este în drept să-și aprecieze paguba morală după propria

convingere, însă, au solicitat, doar, ca la aprecierea cuantumului pagubei morale,

să fie luate în considerație argumentele invocate mai sus;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

și nu a motivat din ce considerente legale a aplicat inculpatului o pedeapsă reală de

ispășire a pedepsei. Însăși faptul, că până la examinarea apelurilor Golovatischi

Serghei nu a întreprins nici o măsură de a achita paguba materială nu poate servi

temei de ai înăspri pedeapsa. Mai mult ca atât, partea vătămată Burduja Andrei, cât

și rudele sale în ședințele de judecată au confirmat faptul, că Golovatinshci Serghei

și avocatul Miron Eugeniu au depus un șir de eforturi pentru acordarea reală a unui

ajutor material;

- solicită ca lui Golovatinschi Serghei, la stabilirea pedepsei, să-i fie aplicată

o pedeapsă non privativă de libertate, dat fiind faptul, că a recunoscut pe deplin

vina, regretă și se căiește sincer de cele întâmplate, anterior nu a fost condamnat, se

caracterizează pozitiv și corectarea lui poate fi înfăptuită fără al lipsi de libertate.

5.1. Avocatul Miron Eugeniu în numele inculpatului a depus recurs

suplimentar prin care a invocat faptul, că partea vătămată Burduja Andrei,

categoric refuză de a primi lunar restituirea pagubei materiale și morale survenite

în cadrul accidentului rutier, inculpatul Golovatinschi Serghei întreprinde toate

măsurile de a achita paguba pricinuită.

Așadar, Burduja Andrei, conform recipisei din 11 decembrie 2019, prin

intermediul Executorului judecătoresc Zamșa Valentina, a primit suma de 30 000

lei, i-ar conform recipisei din 04 iulie 2020, prin intermediul avocatului Miron

8

Eugeniu, a primit suma de 25 000 lei, în total confirmă faptul că, a primit suma de

55 000 lei ce constituie pe deplin achitarea pagubei materiale conform sentinței.

referință avocatul părții vătămate și civile, care s-a pronunțat pentru

inadmisibilitatea acestuia ca fiind neîntemeiat și nefondat.

6.1. Asupra recursului declarat, a prezentat referință procurorul, care s-a

expus pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece instanța judecătorească de apel,

just a ajuns la concluzia de condamnare lui Golovatinschi Serghei în baza art.264

alin.(3) lit. a) Cod penal, la pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, cu executare

pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip deschis. Or, această soluție a fost

reținuta în strictă conformitate cu prevederile art.art.6, 7, 61, 75, 77 Cod penal și

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unor infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

conchide că acesta este întemeiat și urmează a fi admis, pentru motivele expuse în

contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art.435

alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală potrivit cărora, judecând recursurile,

instanța admite recursul, cazează parțial sau total, hotărârea atacată și rejudecă

cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Conform cerințelor art.414 Cod de procedură penală,

chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmite instanței de apel, sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost calificată corect, pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, normele de drept procesual penal au fost aplicate

corect, hotărârea adoptată trebuie să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit menționează că, sentința instanței de fond a fost

contestată de către procuror în latura pedepsei, iar instanța de apel a admis apelul

procurorului și a casat parțial sentința, stabilind pedeapsa 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu

executarea în penitenciar de tip deschis. Astfel, decizia atacată cu recurs ordinar

9

este contrară prevederilor art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

deoarece nu cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la admiterea apelului,

precum și motivele adoptării concluziei date.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul acestuia nu indică vreun temei stipulat la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, însă motivează recursul sub aspectul temeiului de casare

prevăzut la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

În esență, avocatul nu este de acord cu decizia instanței de apel în latura

pedepsei penale, solicitând menținerea sentinței prin care la executarea pedepsei

penale au fost reținute prevederile art.90 Cod penal, în privința inculpatului

Golovatinschi Serghei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspect, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată.

În primul rând, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel corect a

procedat la adoptarea soluției de admitere a apelului declarat de procuror, de casare

parțială a sentinței primei instanțe și pronunțare a unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care lui Golovatinschi Serghei, recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. a) Cod penal, i-a

stabilit pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În al doilea rând, în viziunea Colegiului penal lărgit, pedeapsa stabilită

inculpatului de către instanța de apel, în partea executării pedepsei, neîntemeiat nu

a fost luate în considerație prevederile art.90 Cod penal, care sunt aplicabile în

speța dată, fiind necesar de a interveni în hotărârea judecătorească adoptată în

sensul suspendării condiționate a pedepsei aplicate lui Golovatinschi Serghei

pentru fapta comisă.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel și-a

argumentat vag soluția privind imposibilitatea aplicării față de inculpat a

prevederilor art.90 Cod penal, invocând doar faptul că circumstanțe care să

atenuează situația inculpatului la caz nu au fost stabilite, iar circumstanței referitor

la recunoașterea vinovăției de către inculpat i-a fost acordată valența juridică la

stabilirea limitelor de pedeapsă, acestea fiind reduse în beneficiul inculpatului în

legătură cu judecarea cauzei în procedură simplificată.

Astfel, prin hotărârea nr.19 din 26.03.2018 a Plenului Curții Supreme de

Justiție de modificare și completare a Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție

nr.13 din 16.12.2013 „Cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod de

procedură penală, de către instanțele judecătorești”, pct.35 alin.(2) din ultima

10

hotărâre a fost exclus. Prin urmare, reținerea circumstanței atenuante

recunoașterea vinovăției la individualizarea pedepsei nu mai presupune starea de

acordare a dublei valențe aceleiași situații de drept, atunci când cauza se

examinează în procedură simplificată, iar poziția instanței de apel prin care

consideră că reținerea recunoașterii vinovăției în calitate de circumstanță atenuantă

ar însemna că, aceleiași situații de drept i-a fost acordată o dublă valență juridică,

este absolut nefondată.

Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel

mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată

a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat,

condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor

probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat (…).

Din norma penală menționată mai sus, rezultă că o condiție expresă de

aplicare a acesteia este concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să

execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să

aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a

acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea

condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a

condamnatului înainte și după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte

aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

În acest sens, Colegiul penal lărgit consideră că, în cauza supusă judecării

există aspecte favorabile în ce privește personalitatea inculpatului, ce permit

instanței să concluzioneze că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ținând cont de faptul că potrivit materialelor cauzei se atestă că, la

moment Golovatinschi Serghei are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii

Moldova, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.130 vol. I), la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.234, 129 vol. I), a comis o

infracțiune din imprudență, este la prima abatere de la legea penală, nefiind

anterior judecat, a recunoscut vinovăția, lipsa circumstanțelor agravante și a reparat

prejudiciul material părții vătămate.

11

Potrivit art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial hotărârea atacată, rejudecă cauza

și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

Având în vedere cele expuse, fiind stabilit că încălcările normelor

procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept

prescrise în art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, se impune soluția

admiterii recursului de pe rol, cu casarea hotărârilor contestate în latura penală, în

partea modului de executare a pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

inculpatului, conform dispozițiilor art.90 Cod penal.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Miron Eugeniu în numele

inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

25 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Golovatinschi Serghei Xxx, în

latura penală în partea modului de executare a pedepsei, rejudecă cauza și pronunță

o nouă hotărâre după cum urmează.

Golovatinschi Serghei Xxx, se consideră condamnat în baza art.264 alin.(3)

lit. a) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art.90 Cod penal se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei, stabilită lui Golovatinschi Serghei Xxx, pentru o perioadă de probațiune

de 4 (patru) ani.

Golovatinschi Serghei Xxx, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în

privința lui nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

12