1re-23/21 — art. 313 CPP

1re-23/21 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul 1re-23/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

în camera de consiliu, fără citarea părților, a examinat admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare declarat de către avocatul Balaban Serghei în

numele petiționarei Babu Ana, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 14 septembrie 2020.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de recurs în anulare de la 13.11.2020 până la 21.04.2021.

a c o n s t a t at :

Babu Ana, a depus la Judecătoria Cahul, sediul Central, o plângere prin care a

solicitat anularea ordonanței procurorului-interimar al Procuraturii raionului

Cantemir Panea Eduard, din 06 mai 2020, emisă privind plângerea împotriva

ordonanței procurorului-delegat în Procuratura raionului Cantemir Enachi

Gheorghe din 26 martie 2020, pe motiv că nu este motivată și s-a examinat sub

alte aspecte neinvocate.

În motivarea plângerii a invocat că, la data de 09 noiembrie 2017, din

cauza penală nr. 201243807 pornită la 10 octombrie 2012, a fost disjunsă în

procedură separată, materialele în privința lui Babu Ana și prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit din 06 septembrie 2018, ultima a fost

recunoscută ca bănuita în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de alin. (2) lit. b),

d), art. 165 și alin. (2) lit. c), art. 206 Cod penal. Ulterior, prin ordonanța de

punere sub învinuire din 05 decembrie 2018, adoptată de procurorul-șef al

Procuraturii raionului Cantemir Adrian Procoavă, Babu Ana a fost pusă sub

învinuire în baza alin. (2) lit. b), d), art. 165 și alin. (2), lit. c), art. 206 Cod penal.

În ordonanța de punere sub învinuire, procurorul contrar prevederilor art.

181 Cod de procedură penală și art. 6 § 3 lit. a) din Convenția europeană pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu a indicat în

conținutul ordonanței existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea

infracțiunilor imputate de către Babu Ana. Totodată, nu a fost indicat

1

caracterul verosimil al bănuielii rezonabile, precum și circumstanțele de fapt în

vederea confirmării bănuielii rezonabile și probele ce confirmă existența

acestora. În ordonanța de punere sub învinuire, procurorul nici nu a indicat

circumstanțele de fapt, care au servit ca temei pentru punerea lui Babu Ana,

sub învinuire. Din acest fapt rezultă că, Babu Ana nu a fost informată în

termenul cel mai scurt și în mod amănunțit despre natura și cauza acuzației

aduse, contrare prevederilor art. 281 Cod de procedură penală și art. 6 din

Convenția.

La fel, în ordonanța de punere sub învinuire, procurorul nici nu a indicat

probele care confirmă existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea de către

Babu Ana, a infracțiunilor ce i-au fost incriminate. Neindicarea acestor

circumstanțe în ordonanța de punere sub învinuire, privează învinuita Babu

Ana, în invocarea eventualei apărări împotriva învinuirii aduse. Respectiv,

învinuirea adusă lui Babu Ana, este una vădit nefondată, este una dură și

calomnioasă precum și este una neclară și neprobată.

Într-o manieră asemănătoare, a fost examinată și de către procurorul

ierarhic superior, plângerea apărării, prin care s-a limitat doar la indicarea

faptului că, ordonanța de punere sub învinuire nu poate fi contestată. De aici

rezultă că, procurorul-șef interimar al Procuraturii raionului Cantemir Eduard

Panea, a examinat plângerea apărării împotriva ordonanței procurorului

delegat în Procuratura raionului Cantemir Enachi Gheorghe, sub un alt aspect

decât cel invocat în plângere.

fost admisă plângerea înaintată în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, și

a fost declarată nulitatea ordonanței procurorului-delegat în Procuratura

raionului Cantemir Enachi Gheorghe din 26 martie 2020, prin care s-a respins

cererea avocatului Balaban Serghei în numele petiționarei Babu Ana, în cadrul

cauzei penale nr. 2017430490 și a ordonanței procurorului Procuror-șef

interimar al Procuraturii raionului Cantemir Panea Eduard din 6 mai 2020, prin

care s-a respins ca inadmisibilă și neîntemeiată plângerea depusă de avocatul

împotriva ordonanței din 26 martie 2020.

De asemenea, procurorul a fost obligat să lichideze încălcările depistate și

redate în conținutul încheierii și respectiv, în dependență de circumstanțele

stabilite, să se adopte o hotărâre în condițiile legii.

recurs prin care a solicitat casarea încheierii cu rejudecarea cauzei și adoptarea

2

unei noi decizii, prin care plângerea avocatului Balaban Serghei în numele

petiționarei Babu Ana, să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de fond a omis faptul că,

ordonanța de punere sub învinuire din 10 iulie 2019, a fost adusă la cunoștință

învinuitei Babu Ana, în prezența apărătorului acesteia, fapt certificat prin

semnăturile aplicate pe ordonanța respectivă. Prin admiterea plângerii și

anularea ordonanțelor procurorului și procurorului ierarhic superior, instanța

de fond a obligat procurorul la efectuarea unei acțiunii procesuale neprevăzute

de legislația procesual-penală. Or, normele legislației procesual-penale în

vigoare în afară de aducerea la cunoștință a ordonanței de punere sub

învinuire, nu prevede alte acțiuni procesuale în sensul dezbaterii sau expunerii

în scris a motivării ordonanței de punere sub învinuire. Totodată, admițând

plângerea în cauza instanța de fond nu a indicat de care prevederi legale s-a

condus la admiterea acesteia, precum și nu a specificat modalitatea executării

încheierii adoptate.

Argumentele apărării precum că, în ordonanța de punere sub învinuire nu

se descrie bănuiala rezonabilă privind săvârșirea de către Babu Ana, a

infracțiunilor incriminate, reprezintă doar poziția subiectivă a apărării și nu pot

servi temei pentru schimbarea sau concretizarea învinuirii. Chestiunile

invocate de către apărare urmează să fie dezbătute într-un proces

contradictoriu prin finalizarea urmăririi penală. Totodată, obligarea

procurorului să efectueze anumite acțiuni sau să emită unele acte neconforme

normelor procesual-penale, constituie o ingerință în fondul cauzei cu obligarea

procurorului de a prezenta și a divulga anumite probe administrate în cadrul

urmăririi penale, înainte de finisarea acesteia.

Potrivit practicii judiciare naționale, ordonanța de punere sub învinuire nu

este pasibilă de a fi atacată la judecătorul de instrucție, deoarece punerea sub

învinuire este o acțiune legată de desfășurarea normală a urmăririi penale și

prin sine nu afectează drepturile și libertățile constituționale ale persoanei. Din

considerentele menționate consideră că, recursul declarat urmează să fie admis,

cu casarea încheierii primei instanțe și adoptarea unei noi hotărâri prin care

plângerea să fie respinsă ca neîntemeiată.

septembrie 2020, a fost respins ca fiind nefondat recursul ordinar declarat, cu

menținerea încheierii fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța a indicat că, încheierea primei

instanțe este una legală și întemeiată și urmează să fie menținută, or,

3

procurorul ierarhic inferior cât și cel ierarhic superior, au examinat cererea

avocatului Serghei Balaban, privind explicarea învinuirii, prin prisma

contestării ordonanței de punere sub învinuire, ceea ce nu corespunde situației

de fapt. Astfel, în cererea depusă, avocatul Serghei Balaban, a cerut explicarea

ordonanței de punere sub învinuire și nu a contestat această ordonanța.

Reieșind din conținutul ordonanței de punere sub învinuire, instanța de recurs

a conchis cu certitudine că, învinuirea adusă lui Babu Ana, este una vagă și

neclară, și necesită de a fi explicată.

Astfel, prin prisma prevederilor imperative ale legii procesual-penale,

instanța de recurs a conchis că, recursul declarat de către procuror este unul

inadmisibil, or, a fost declarat împotriva unei încheieri nesusceptibile de a fi

atacată.

Totodată, instanța de recurs a indicat că este oportun de a se interveni cu

anumite precizări referitor la soluționarea fondului cauzei de către judecătorul

de instrucție.

Astfel, judecătorul de instrucție eronat a soluționat fondul cauzei, însă

prin prisma faptului că, încheierea în speță este irevocabilă de la pronunțare,

este în imposibilitate de a se interveni în soluția instanței de fond.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar a menționat că, judecătorul de

instrucție eronat a soluționat în fond plângerea depusă de avocatul Balaban

Serghei în numele petiționarei Babu Ana, precum și eronat a concluzionat

asupra temeiniciei acesteia, din următoarele considerente.

Conform alin. (1) și (2), art. 313 Cod de procedură penală, plângerile

împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale

organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate

judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată,

de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele

legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana

nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau

nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de

lege. (2) Persoanele indicate în alin. (1) sunt în drept de a ataca judecătorului de

instrucție: 1) refuzul organului de urmărire penală: a) de a primi plângerea sau

denunțul privind pregătirea sau săvârșirea infracțiunii; b) de a satisface

demersurile în cazurile prevăzute de lege; c) de a începe urmărirea penală; d)

de a elibera persoana reținută pentru încălcarea prevederilor art. 165 și 166 din

prezentul Cod; e) de a elibera persoana deținută cu încălcarea perioadei de

reținere sau a perioadei pentru care a fost autorizat arestul. 2) ordonanțele

4

privind încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau scoaterea

persoanei de sub urmărire penală; 3) alte acțiuni care afectează drepturile și

libertățile constituționale ale persoanei.

Respectiv, legislatorul a prevăzut în mod expres care acțiuni ale organului

de urmărire penală sau a organului care efectuează activitatea specială de

investigații, pot fi contestate judecătorului de instrucție.

Instanța de recurs ordinar a conchis că, în situația din speță, solicitarea

invocată nu se încadrează în prevederile alin. (2), art. 313 Cod de procedură

penală, iar judecătorul de instrucție în mod eronat a purces la judecarea în fond

a plângerii depuse de către avocatul Balaban Serghei în numele petiționarei

Babu Ana. În acest sens, instanța de recurs a ajuns la concluzia că este greșită

poziția apărătorului petiționarei Babu Ana, avocatul Gheorghe Josu, invocată

în ședința instanței de recurs, precum că ordonanțele procurorului ierarhic

inferior și a celui ierarhic superior, sunt pasibile contestării la judecătorul de

instrucție. Or, poziția acestuia nu este susținută în drept, ci din contra se

combate prin prevederile legislației procesual-penale naționale în vigoare.

De asemenea, instanța de recurs ordinar a menționat că, potrivit practicii

judiciare privind practica asigurării controlului judecătoresc de către

judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale, pot fi contestate doar

acele acțiuni ale organului de urmărire penală și a organului care efectuează

activitatea specială de investigații, care încalcă drepturile constituționale ale

persoanei.

La caz nu s-a stabilit că, în cadrul urmăririi penale au fost încălcate

drepturile constituționale ale petiționarei Babu Ana. În acest sens, instanța de

recurs ordinar a stabili ca fiind întemeiate argumentele procurorului, precum

că ordonanța de punere sub învinuire a fost adusă la cunoștință petiționarei

Babu Ana, în prezența apărătorului și în acel moment nu au fost înaintate

careva obiecții referitor la esența învinuirii. Faptul respectiv se confirmă prin

copia ordonanței de punere sub învinuire anexată la materialele cauzei (f/d 22).

În ordonanța respectivă, petiționara Babu Ana, cu semnătura sa proprie a

certificat că, i-a fost explicat conținutul ordonanței de punere sub învinuire și

nu a avut careva obiecții în acest sens. La fel și avocatul prezent a consemnat

același fapt.

Mai mult decât atât, instanța de recurs a subliniat că, cererea privind

explicarea ordonanței de punere sub învinuire a fost depusă la procuror, odată

cu intervenirea în proces a avocatului Balaban Serghei. Totodată, în ședința

instanței de recurs, apărătorul petiționarei Babu Ana, avocatul Josu Gheorghe,

5

a declarat că, la momentul depunerii cererii privind explicarea ordonanței de

punere sub învinuire de către avocatul Balaban Serghei, în interesele

petiționarei Babu Ana, ultima nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, nu este clar pentru cine s-a solicitat explicarea ordonanței de punere sub

învinuire, pentru însăși petiționara Babu Ana, sau pentru avocatul Balaban

Serghei, care a intervenit în proces penal.

Cu atât mai mult în plângerea depusă în adresa judecătorului de instrucție

avocatul Balaban Serghei, indică că, din cele indicate în ordonanțele

procurorului de respingere a cererii de explicare a ordonanței de punere sub

învinuire, părții apărării nu-i este clar pe ce circumstanțe s-a bazat procurorul

la înaintarea învinuirii petiționarei Babu Ana și din acest motiv partea apărării

nu-și poate valorifica pe deplin dreptul la apărare.

Această abordare a apărătorului este una în detrimentul petiționarei Babu

Ana, or, orice eroare comisă de către organul de urmărire penală sau instanța

de judecată, urmează să fie suportat de către stat și respectiv nu poate fi pusă

pe seama persoanei inculpate.

În această ordine de idei, instanța de recurs a admis ca întemeiate

argumentele procurorului precum că, normele legislației procesual-penale

naționale, nu prevăd o astfel de acțiune procesuală cum ar fi explicarea în scris

a ordonanței de punere sub învinuire, cum s-a solicitat în plângerea depusă de

către avocatul Balaban Serghei în numele petiționarei Babu Ana. Cu atât mai

mult nu prevede un drept al avocatului de a obliga procurorul la înaintarea

unei învinuiri concrete, persoanei drepturile căreia el le apără, cu indicarea

vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică corectă a

faptei. Or, o astfel de apărare a intereselor petiționarei Babu Ana, este în

detrimentul acesteia.

Legislația procesual-penală internă prevede că, în momentul aducerii la

cunoștință persoanei învinuite, a ordonanței de punere sub învinuire, acesteia i

se explică de către procuror în mod verbal esența învinuirii aduse, redate în

ordonanța de punere sub învinuire și i se propune să facă declarații în sensul

învinuirii aduse. O altă procedură specială de explicare a esenței învinuirii

aduse, normele legislației procesual-penale nu prevăd, de aceea este întemeiată

poziția procurorului, privind inexistența unei astfel de proceduri efectuarea

căreia s-a solicitat.

La caz, de către procuror, la data de 10 iulie 2019, în prezența apărătorului

petiționarei Babu Ana, i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub

învinuire, fiindu-i explicat și conținutul acesteia, fapt consemnat prin

6

semnăturile petiționarei și apărătorului acesteia. Astfel, au fost respectate

întocmai drepturile constituționale ale petiționarei, în ceea ce ține de

informarea despre faptele în care este învinuită.

către avocatul Balaban Serghei în numele petiționarei Babu Ana prin care

solicită casarea parțială a deciziei în partea expunerii asupra cererii de recurs

declarată de către procuror și pronunțarea în această a parte o nouă hotărâre de

excludere a acestor expuneri.

În motivarea recursului în anulare invocă că decizia pronunțată de către

instanța de recurs este contradictorie și ilegală, or, motivarea precum că

,,abordarea apărătorului este în detrimentul petiționarei Babu Ana, or, orice eroare

comisă de către organul de urmărire penală sau instanță de judecată este suportată de

către stat și respectiv nu poate fi pusă pe seama inculpatei” demonstrează că instanța

nu a intrat în esența problemei.

De asemenea, avocatul susține că, concluzia instanței de recurs precum că,

instanța de fond eronat a examinat plângerea apărării în temeiul art. 313 Cod

de procedura penală, este greșită, or, înaintarea unei acuzații necare și

solicitarea de a fi explicată învinuirea face parte anume din dispozițiile

articolului dat.

avocatul Serghei Balaban petiționara Babu Ana în raport cu materialele cauzei,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1)

pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot

declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6

pct. 44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

7

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești

prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de

condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea

căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II

ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată,

rezultă că decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 septembrie

2020, adoptată în ordinea art. 447-449 Cod de procedură penală, nu cade sub

incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod

de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea

Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei

nominalizate, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este

susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453

Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului

înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către avocatul Serghei

Balaban în numele petiționarei Babu Ana, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 septembrie 2020, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 aprilie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

8