ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.04.2021

1ra-290/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

HOTĂRÂRE
21.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 3 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-290/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-290/2021

Curtea Supremă de Justiție

24 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Dragomir Aliona în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 iulie 2020, în cauza penală în

privința lui,

Pavel Nicolae XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 08.04.2019 până la 11.01.2020;

Instanța de apel de la 24.01.2020 până la 22.07.2020;

Instanța de recurs de la 09.10.2020 până la 24.03.2021.

a c o n s t a t a t :

Pavel Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa stabilită lui Pavel Nicolae sub

formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani

și nu va fi executată dacă în perioada de probațiune fixată nu va săvîrși o nouă

infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Conform art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, se obligă Pavel Nicolae să nu-și

schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent.

S-a încasat de la inculpatul Pavel Nicolae în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 320 lei.

Acțiunea civilă în procesul penal nu a fost înaintată conform prevederilor art.

219, 221 Cod de procedură penală.

inculpatul Pavel Nicolae la 15.12.2018, în jurul orei 17:50, conducând mijlocul de

transport de model Nissan „X-trail”, cu n/î XXXXX, deplasându-se pe strada Ștefan

cel Mare în apropiere de intersecția cu str. Veniamin Zarzăre din or. Ialoveni,

ignorând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea

1

Guvernului 357 din 13.05.2009, care prevede pct. 45 alin. (2), că „în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”;

și pct. 46 că „Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz

de necesitate, să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau

chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lângă: lit. a) copii, persoane de

vârstă înaintată, precum și persoane cu semne evidente de dezabilitate; lit. b)

microbuze și autobuze în staționare, semnalizate prin semnul distinctiv 5; lit. c)

vehicule de rută oprite în stații”, observând pe partea stângă a carosabilului un

vehicul de rută oprit în stație, din care au coborât pasageri, inclusiv și minora Chihai

Daniela, care trecând prin spatele vehiculului de rută a început manevra de

traversare a străzii din partea stângă spre partea dreaptă a carosabilului. In

continuare, inculpatul Pavel Nicolae remarcând copilul care traversa strada și nu

reacționa la semnalizarea sonoră, nu a redus viteza și nu a oprit automobilul care îl

conducea, l-a tamponat cu partea laterală a automobilului, cauzându-i lui Chihai

Daniela conform raportului de expertiză nr. 201902D0106 din 23.01.2019, vătămare

corporală gravă.

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să îi fie aplicată

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

În motivarea cererii de apel a indicat că, instanța neîntemeiat a aplicat instituția

suspendării condiționate în privința inculpatului, nefiind întrunite condițiile

aplicării art. 90 Cod penal.

3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel apărătorul Dragomir Aliona în

numele inculpatului prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de la comiterea infracțiunii incriminate.

În motivarea cererii de apel a indicat că, la întocmirea și efectuare

experimentului nu a fost prezent nici învinuitul Pavel Nicolai, nici apărătorul lui.

La examinarea obiectelor, din 19.12.2018, automobilul învinuitului nu a

participat nici proprietarul automobilului, nici apărătorului. Examinarea a avut loc

fără participarea părților.

Simpla mențiune privind săvârșirea unei anumite fapte criminale fără

invocarea concretă și precisă a circumstanțelor cauzei și consecințelor infracționale,

nu răspunde cerințelor legii privind sesizarea instanței de judecată și respectiv

judecarea cauzei, motiv pentru care potrivit art. 251 alin. (2) Cod de procedură

penală, atrage nulitatea actului procedural respectiv.

De asemenea, apărarea a menționat că, în cadrul examinării cauze a fost

înaintat demers de efectuarea expertizei tehnice, și răspunderea la o singura

2

întrebare, dacă inculpatul a avut posibilitatea de a evita tamponarea cu partea

vătămată în condiții expuse în actul de învinuire, însă demersul a fost respins ca unul

neîntemeiat.

3.2. De asemenea, împotriva sentinței a declarat apel reprezentantul părții

vătămate Chihai Daniela, Chihai Elena, care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței si pronunțarea unei noi hotărâri prin care a încasa din contul inculpatului

prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei si cheltuielile de reabilitare.

În motivarea cererii de apel a indicat că, suma de bani oferită de inculpat nu a

fost suficientă pentru ca partea vătămată să se recupereze, mai mult, ultima este

scutită de a se prezenta la școală, deoarece continuă tratamentul, iar apelanta este

unicul întreținător și nu are posibilitatea de a acoperi toate cheltuielile.

au fost respinse ca nefondate, apelul procurorului și apelul apărătorului Dragomir

Aliona în numele inculpatului Pavel Nicolae.

A fost admis apelul reprezentantului părții vătămate Chihai Daniela, Chihai

Elena, declarat împotriva sentinței, casată sentința în partea soluționării acțiunii

civile și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Se încasează din contul inculpatului Pavel Nicolae în beneficiul părții vătămate Chihai

Daniela prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de

judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că inculpatul Pavel Nicolae a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat,

fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă si proporțională faptei comise.

Astfel, instanța de apel a indicat că, inculpatul Pavel Nicolae vina în comiterea

infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o, a recuperat prejudiciul material pentru

tratamentul de 10 000 lei, a considerat omenește să achite această sumă, ei nu au avut

nicio pretenție, iar polițistul le-a comunicat că se poate de scos bani, au început

sunete să le de-a bani, aceste circumstanțe au fost comunicate în instanța de fond.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul nu a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, culpa acestuia se

probează prin, declarațiile părții vătămate Chihai Daniela, martorului Chihai Elena,

martorului Chihai Ion, martorul Pavel Viorica; procesul-verbal de cercetare a locului

comiterii accidentului rutier și tabelul foto din 15.12.2018, (f.d. 12-17); procesul-

verbal cu privire la efectuarea experimentului din 15.02.2019 (f.d. 19-20); procesul-

verbal de examinare a obiectului și tabelul foto din 19.12.2018 a automobilului de

model Nissan X-trail, cu n/î XXXXX (f.d. 23-25); raportul de expertiză judiciară nr.

3

201902D0106 din 23.01.2019, în privința părții vătămate Chihai Daniela, prin care s-a

constatat fractura deschisă a oaselor gambei drepte tip III Gustilo Anderson cu

deplasarea fragmentelor, care a fost cauzată în urma acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală

gravă (f.d. 44-45).

Analizând sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul

urmăriri penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penal din punct

de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind utile, pertinente,

concludente, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate și a

martorilor, care fiind cumulate combat declarațiile inculpatului și indică la vinovăția

cestuia în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat.

În continuare, instanța de apel a indicat că probele analizate și apreciate în

instanța de apel relevă că inculpatul Pavel Nicolae la 15.12.2018, în jurul orei 17:50,

conducând mijlocul de transport de model Nissan „X-trail” cu n/î XXXXX,

deplasându-se pe strada Ștefan cel Mare în apropiere de intersecția cu str. Veniamin

Zarzăre din or. Ialoveni, ignorând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere,

aprobat prin hotărârea Guvernului 357 din 13.05.2009, care prevede pct. 45 alin. (2),

că „în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”; și pct. 46 că „Conducătorul de vehicul trebuie să

manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita

care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se

deplasează pe lângă: lit. a) copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu

semne evidente de dezabilitate; lit. b) microbuze și autobuze în staționare,

semnalizate prin semnul distinctiv 5; lit. c) vehicule de rută oprite în stații”,

observând pe partea stângă a carosabilului un vehicul de rută oprit în stație, din care

au coborât pasageri, inclusiv și minora Chihai Daniela, care trecând prin spatele

vehiculului de rută a început manevra de traversare a străzii din partea stângă spre

partea dreaptă a carosabilului. In continuare, inculpatul Pavel Nicolae remarcând

copilul care traversa strada și nu reacționa la semnalizarea sonoră, nu a redus viteza

și nu a oprit automobilul care îl conducea, l-a tamponat cu partea laterală a

automobilului, cauzându-i lui Chihai Daniela conform raportului de expertiză nr.

201902D0106 din 23.01.2019, vătămare corporală gravă, iar acțiunile lui Pavel

Nicolae, corect au fost calificate în baza art. 264 alin. (3) lit. a) din Codul penal,

încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare gravă a integrității corporale.

4

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate

argumentele apărării invocate în cererea de apel în partea în care s-a solicitat

achitarea inculpatului, or, probele analizate supra indică la vina inculpatului.

Totodată, instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute alegațiile apărării în

partea în care s-a invocat nulitatea probelor, or, probele administrate la dosar

demonstrează vinovăția inculpatului Pavel Nicolae de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, sistemul de probe a fost administrat

conform art. 101 din Codul de procedură penală, partea apărării nu a contestat

pretinsele acțiuni ale organului de urmărire penală ca ilegale în ordinea art. 313 Cod

de procedură penală.

Vis-a-vis de apelul declarat de procuror, instanța de apel l-a respins ca

nefondat, or, la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Pavel

Nicolae, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 76, 77, 75 Cod

penal, și anume, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, aplicând o pedeapsă echitabilă si

proporțională faptelor comise.

Subsecvent, instanța de apel a indicat că circumstanțe ce atenuează sau

agravează răspunderea penală, conform art. 76, 77 Cod penal, în privința lui Pavel

Nicolae, nu au fost reținute. Instanța de apel a reiterat că potrivit 16 alin. (4) Cod

penal, inculpatul a comis o infracțiune gravă, din imprudență, nu a fost judecat, se

caracterizează pozitiv, este căsătorit și are la întreținere un copil minor, la medicul

narcolog și psihiatru nu se află.

Astfel, instanța de apel a conchis că, aceste circumstanțe denotă că inculpatului

urmează a-i stabili pedeapsa pentru fapta comisă sub formă de închisoare, cu

suspendarea condiționată a acesteia, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, aceasta fiind întemeiată în raport cu gradul și riscul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, astfel încât aplicarea pedepsei are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului.

Cu referire la apelul reprezentantului părții vătămate Chihai Daniela, Chihai

Elena, instanța de apel l-a admis ca fiind întemeiat în partea încasării prejudiciului

moral.

În acest sens, instanța de apel a luat în calcul prevederile art. 1398 Cod civil, în

vigoare la momentul comiterii faptei, cel care acționează față de altul în mod ilicit,

cu vinovăție este i obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute

de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Potrivit art. 1423 Cod

civil, în vigoare la momentul comiterii faptei, mărimea compensației pentru

5

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul

și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum

și statutul social al persoanei vătămate. Succesiv, în conformitate cu art. 219 alin.(2)

pct. 4 și (4) Cod de procedură penală, persoanele fizice și juridice cărora le-a fost

cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta o

acțiune civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral sau, după

caz, a daunei aduse reputației profesionale. La evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea

speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de

decesul rudelor apropiate etc. Conform art. 1423 Cod civil, în vigoare la momentul

comiterii faptei și conform art. 219 Cod de procedură penală, instanța de judecată

ține cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate părții

vătămate, de consecința traumei provocate, care a generat în mod indiscutabil

suferințe psihice.

În concluzie, instanța de apel a indicat că, cu titlu de reparații pentru

prejudiciul moral care i-ar fi fost cauzat părții vătămate, este justificată încasarea din

contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a sumei de 50 000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral, or partea vătămată, fiind minoră, a suferit vătămare corporală

gravă, are nevoie de reabilitare, nu poate fregventa școala, prin urmare, prejudiciul

moral stabilit în cuantumul menționat supra va compensa suferințele părții

vătămate.

Dragomir Aliona în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de

sub învinuirea înaintată.

În susținerea celor solicitate, apărarea indică alegații similare celor invocate în

cererea de apel, și anume: nulitatea procesului-verbal cu privire la efectuarea

experimentului din 15.02.2019 și a procesului-verbal de examinare a obiectului și

tabelul foto din 19.12.2018 a automobilului de model Nissan X-trail cu n/î XXXXX,

probele administrate în respectiva cauza penală nu demonstrează vinovăția

inculpatului.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

6

penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, se reține că recurentul invocă temeiul

pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurentei se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat

pe deplin în esența acțiunilor inculpatului și eronat a menținut sentința prin care

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) Cod penal.

Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de

drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentei precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a

inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele părții acuzării, care nu

coroborează cu celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții

apărării.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod

de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,

formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine

judecătorului.

7

De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile avocatei care susține nulitatea

actelor procedurale, și anume, nulitatea procesului-verbal cu privire la efectuarea

experimentului din 15.02.2019 și a procesului-verbal de examinare a obiectului și

tabelul foto din 19.12.2018 a automobilului de model Nissan X-trail cu n/î XXXXX,

or, au constituit obiect de examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct.

4.1., concluzii care se însușesc de către instanța de recurs pe deplin (partea apărării nu

a contestat pretinsele acțiuni ale organului de urmărire penală ca ilegale în ordinea art. 313

Cod de procedură penală).

Astfel, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert

c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de către

partea apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept,

care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii

contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dragomir

Aliona în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 iulie 2020, în cauza penală, în privința lui Pavel

Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 aprilie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-04-09
0,95
1re-46/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a, b CP
Dosarul nr. 1re-46/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Liliana Catan Ion Guzun a examinat, în camera de
CSJ 2019-10-09
0,95
1ra-1483/2019 — art. 264 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1483/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2021-07-30
0,95
1ra-1218/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1218/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 31 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte TOMA Nadejda judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor a jud
CSJ 2021-04-21
0,95
1ra-316/2021 — art. 186 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-316/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 24 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar dec
CSJ 2019-11-14
0,94
1ra-1481/2019 — art. 264 al. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1481/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în princip
Sursă