1ra-316/2021 — art. 186 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 02 iulie 2019 inculpatul Vasilița Pavel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoarea pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni nr. 1-379/18 din data de 16.05.2019 i s-a stabilit lui Vasilița Pavel pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Constantinov Alexandr s-a admis integral și s-a dispus încasarea de la Vasilița Serghei în beneficiul lui Constantinov Alexandr suma de 1 600 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Vasilița Pavel în perioada de 24.11.2018 până la 01.12.2018, intenționat urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns în grădina gospodăriei ce aparține lui Constantinov Alexandr amplasat în XXXXX de unde a sustras pe ascuns 20 țevi din metal cu lungimea de 2 metri cu diametru de 40 mm. 1 cu prețul de 67,50 lei per metru, o țeavă din metal cu lungimea de 3 metri cu diametru de 100 mm. cu prețul de 111 lei per metru, o țeavă de inox de 4 metri cu diametru de 35 mm. cu prețul de 100 lei per metru, un profil de metal cu lungimea de 3 metri cu diametru de 100 mm. cu prețul de 149 lei per metru, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă, în sumă de 3 880 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Popov Iulia în numele inculpatului Vasilița Pavel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Vasilița Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. lit. c), d) Cod penal, a-i stabili pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, cu executarea separată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019. În motivarea cerințelor sale, a invocat că, inculpatul Vasilița Pavel a recunoscut integral vina și prin scris autentic a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală și anume în baza art. 3641 Cod de procedură penală, iar apărarea consideră că în privința lui Vasilița Pavel nu este rezonabilă aplicarea doar a pedepsei exclusive - cu închisoarea, deoarece nici în cadrul urmăririi penale, nici în instanța de fond nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante, nefiind justificată executarea pedepsei cu închisoarea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2020, apelul declarat de avocatul Popov Iulia în numele inculpatului Vasilița Pavel a fost admis, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. ,,Lui Vasilița Pavel XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. lit. c), d) Cod penal i se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019 i se stabilește lui Vasilița Pavel XXXXX pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 1 an și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.” 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului. 2 Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de către avocatul Popov Iulia în numele inculpatului Vasilița Pavel în partea individualizării pedepsei penale, în acest sens solicitându-se admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Vasilița Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. lit. c), d) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. În acest sens, instanța de apel verificând chestiunea referitor la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Vasilița Pavel a stabilit că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise. În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanțe atenuante - recunoașterea vinei. Careva circumstanțe agravante în privința inculpatului Vasilița Pavel, instanța de fond nu a stabilit. La fel, din materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că inculpatul Vasilița Pavel la locul de trai se caracterizează negativ, anterior fiind condamnat. În acest sens, instanța de apel a menționat că în perioada anilor 2017 - 2018 inculpatul Vasilița Pavel a săvârșit mai multe infracțiuni, fiind atras la răspundere penală. Astfel, la data de 01 iunie 2017 inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 09.02.2018 pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore, care ulterior pentru neexecutare, în baza încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 22.11.2018 au fost înlocuite cu închisoare pe o perioadă de 36 zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. La data de 03 august 2018 inculpatul Vasilița Pavel a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 9 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În contextul evaluării circumstanțelor expuse supra și raportat la scopul pedepsei penale, instanța de apel va respinge solicitarea părții apărării de a aplica inculpatului Vasilița Pavel a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, așa cum această măsură de pedeapsă este inechitabilă și ineficientă de a asigura corectarea și resocializarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Or, inculpatul Vasilița Pavel nu este la prima abatere de la legea penală, dânsul anterior a fost judecat, la data de 01 iunie 2017 inculpatul 3 a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 09.02.2018 pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 150 ore, care ulterior pentru neexecutare, în baza încheierii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 22.11.2018 au fost înlocuite cu închisoare pe o perioadă de 36 zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis (f.d. 123-125). Astfel, instanța de apel a menționat că inculpatului i s-a stabilit anterior pedeapsa penală sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, pe care acesta nu a executat-o, cu toate acestea, ultimul nu s-a corectat, nu a conștientizat gradul prejudiciabil al faptelor comise și a continuat să manifeste un comportament infracțional. De aceea, instanța de apel a concluzionat că restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane este posibilă doar cu aplicarea inculpatului Vasilița Pavel a pedepsei penale sub formă de închisoare. Instanța de apel a notat că acțiunile infracționale comise de inculpatul Vasilița Pavel au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani. În conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, se impun noi limite ale pedepselor principale, aplicabile inculpatului Moțpan Ion și anume: amendă de la 500 la 1012,5 unități convenționale; muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 160 de ore, închisoare de la 3 luni la 2 ani și 8 luni. La individualizarea pedepsei penale, sub aspectul stabilirii limitei de pedeapsă, instanța de apel a conchis că, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal, aplicând inculpatului Vasilița Pavel o pedeapsă aproape de limita maximă, ceea ce raportat la circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului constituie o pedeapsă prea aspră. Or, inculpatul Vasilița Pavel a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, careva circumstanțe agravante în privința acestuia nu au fost stabilite, iar faptul că inculpatul anterior a fost judecat a determinat soluția de a-i fi aplicată cea mai aspră pedeapsă din cele reglementate la sancțiunea art. 186 alin. (2) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a dispus disființarea sentința instanței de fond, în partea individualizării pedepsei penale, și în corespundere cu prevederile art. art. 75, 61 Cod penal, ținând cont de faptul că, infracțiunea săvârșită de inculpatul Vasilița Pavel face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, că a 4 recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, solicitând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, sincer s-a căit de cele comise, de prezența circumstanțelor atenuante - recunoașterea vinei, de lipsa cărorva circumstanțe agravante, anterior a fost judecat, a aplicat inculpatului Vasilița Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Din materiale cauzei penale rezultă că, instanța de fond a reținut că inculpatul Vasilița Pavel a săvârșit infracțiunea care face obiectul prezentei cauzei penale, în perioada de la 24.11.2018 până la 01.12.2018, adică până la adoptarea sentinței de condamnare (sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019). Cu toate acestea, instanța de fond soluționând chestiunea referitor la aplicarea pedepsei pentru concurs de infracțiuni eronat a aplicat prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, or, în speța dată, având în vedere că inculpatul Vasilița Pavel a săvârșit infracțiunea care face obiectul prezentei cauzei penale, în perioada de la 24.11.2018 până la 01.12.2018, adică până la adoptarea sentinței de condamnare (sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019), sunt aplicabile prevederile alin. (4) art. 84 Cod penal. Astfel, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, instanța de apel a casat inclusiv din oficiu sentința instanței de fond, deoarece în speță au fost aplicate eronat prevederile alin. (1) art. 84 Cod penal. În contextul dat, în temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16.05.2019 instanța de apel a stabilit inculpatului Vasilița Pavel XXXXX pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 1 an și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Gorencu Cornelia în numele inculpatului în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, cu executarea separată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 16 mai 2019. În motivarea celor solicitate, recurenta subliniază că, instanța de apel prin decizia pronunțată nu a dat o motivare clară soluției adoptate în așa fel încât părțile să se simtă auzite. 5 De asemenea, avocata susține că, instanța de apel la stabilirea pedepsei penale aplicate inculpatului a dat deplină eficiență prevederilor legale stipulate în art. 61, 75 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. În acest sens, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului că avocata susține dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului considerând-o prea aspră. Colegiul penal conchide că, alegațiile apărării cad sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Subsecvent, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiată alegațiile avocatei Gorencu Cornelia care susține că, instanța de apel a pronunțat o decizie nemotivată, or, contrar celor expuse de apărare, se evidențiază că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către apărător în numele inculpatului, întemeind-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect, și de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (vezi pct. 4.1. din prezenta 6 decizie), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției este în corespundere cu dispozitivul deciziei, care este expus clar, fără a comite vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). De asemenea, avocata Gorencu Cornelia în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Astfel, Colegiul penal respinge această solicitare care vine în contradicție unui drept absolut prevăzut de Convenția Europeană cu privire la drepturile omului, și anume, interzicerea sclaviei și a muncii forțate (art. 4 al Convenției). În acest sens, Colegiul penal subliniază că, nimeni nu poate fi constrâns să execute o muncă forțată sau obligatorie, or, o instanță națională la individualizarea pedepsei penale, urmează să țină cont de faptul că, pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, se aplică doar cu acordul acuzatului. În susținerea celor indicate mai sus, Colegiul penal face trimitere la jurisprudența Curții de la Strasbourg care a menționat că, suntem în prezența unei munci forțate sau obligatorie, dacă cel care o prestează este obligat la aceasta împotriva voinței sale și dacă obligația este injustă, opresivă sau constituie o situație ce nu va putea fi evizată (hotărârea CtEDO Doyen c France). Așadar, Colegiul penal indică că, instanța de apel corect a stabilit pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. 7 Mai mult decât atât, conform materialelor cauzei se constată că inculpatul nu este la prima abatere de la lege, fiindu-i anterior stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, de la care s-a eschivat ca într-un final au fost înlocuite cu închisoare pe o perioadă de 36 zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către avocata Gorencu Cornelia nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către Gorencu Cornelia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2020, în cauza penală în privința lui Vasilița Pavel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 aprilie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 8