1ra-2187/21 — art. 264 alin. 4, art.266 CP

1ra-2187/21 — art. 264 alin. 4, art.266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2187/21

1-20111696-01-1ra-06122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 25 august

2021, în cauza penală în privința lui

Voinschi Vasili XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXX, r-nul

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.11.2020 - 15.04.2021;

Instanță de apel: 06.05.2021 - 25.08.2021;

Instanță de recurs: 06.12.2021- 02.03.2022.

a c o n s t a t a t :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Voinschi Vasili a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.264 alin.(4) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis;

- art.266 Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În conformitate cu art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor stabilite, i-a fost stabilită inculpatului, pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 3 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art.901 Cod penal, pedeapsa stabilită în

privința lui Voinschi Vasili a fost suspendată parțial, urmând ca să execute

pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, iar

executarea părții rămase a pedepsei cu închisoarea stabilite de 1 an 3 luni să fie

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, cu liberarea ulterioară de

1

pedeapsă, cu condiția ca în această perioadă de probațiune nu va săvârși alte

infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea

ce i s-a acordat.

S-a încasat de la Voinschi Vasili în beneficiul statului cheltuieli judiciare în

sumă de 320 lei

Acțiunea civilă înaintată de Ciobanu Maria în numele părții vătămate

Ciobanu Mihail a fost admisă parțial și încasat din contul inculpatului prejudiciul

moral în sumă de 200 000 lei.

pe 15 aprilie 2020, la aproximativ ora 18:40, nedeținând permis de conducere a

mijlocului de transport, conducând automobilul de model „XXXXX’ cu n/î

XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică, se deplasa pe un drum adiacent traseul

central din s. XXXXX r-nul XXXXX din direcția s. XXXXX r-nul XXXXX care

este calificat ca drum fără prioritate, fără a se asigura că poate traversa intersecția

fără a pune în pericol mijloacele de transport ce se deplasează pe traseul central. În

timpul deplasării a ignorat prevederile Regulamentului circulației rutiere al

Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr.357 din 13.05.2009 și anume:

- pct.59 alin.(2) care prevede că: la intersecția drumurilor de semnificație

neechivalentă conducătorul de vehicul care se deplasează pe drumul fără prioritate

trebuie să cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecție pe drumul cu

prioritate,

- pct.14 lit. a) care prevede că: conducătorului de vehicul îi este interzis: să

conducă vehiculul în stare de ebrietate,

- pct.45 alin.(l) care prevede că: conducătorul trebuie să conducă vehiculul

în conformitate cu limita de viteză stabilită ținând permanent seama de următorii

factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră.

Prin urmare, fără a ține cont de situația rutieră, manifestând încredere în sine

exagerată a tamponat motocicleta de model „Zongshen” fără numere de

înmatriculare la ghidonul căruia se afla Ciobanu Mihail, locuitor a sXXXXX r-nul

XXXXX, în urma impactului conducătorului motocicletei Ciobanu Mihail, i-au

fost cauzate conform raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din XXXXX

leziuni corporale sub formă de: fractură deschisă ambelor oase gambei drepte,

fractură deschisă ambelor oase antebrațului stâng ce se califică ca leziuni corporale

grave periculoase pentru viață.

Tot el, pe 15 aprilie 2020, la aproximativ ora 18:50, după săvârșirea

accidentului rutier prin care conform raportului de expertiză judiciară nr.XXXXX

din XXXXX i-a cauzat leziuni corporale grave lui Ciobanu Mihail, a părăsit locul

săvârșirii infracțiunii, fiind ulterior depistat de către organele de drept pe o stradă

din s. Bucuria, r-nul Cahul.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, individualizată

prin ,,Încălcarea regulilor de securitate a circulației a mijloacelor de transport de

2

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat vătămare

gravă a persoanei, săvârșită în stare de ebrietate” și art.266 Cod penal

individualizată prin „Părăsirea locului accidentului rutier de către persoana care

conducea mijlocul de transport și care a încălcat regulile de securitate a

circulației, dacă aceasta a provocat urmările indicate la art.264 alin.(3) Cod

penal”.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat cu aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală în baza:

- art.264 alin.(4) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis;

- art.266 Cod penal, la 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În conformitate cu art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor stabilite, definitiv să-i fie stabilită inculpatului,

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a indicat că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei

nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.61 și 75 Cod penal, deoarece

conducătorul mijlocului de transport Voinschi Vasili na conștientizat consecințele

prejudiciabile ale acțiunilor sale infracționale.

Mai mult, Voinschi Vasili prin conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate a pus în pericol nu numai viața și sănătatea sa, dar și altor participanți la

traficul rutier.

În consecința încălcărilor regulilor de securitate a circulației rutiere,

conducătorul motocicletei Ciobanu Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale grave

periculoase pentru viață, iar după comiterea accidentului rutier Voinschi Vasili nu

a acordat ajutor victimei, dar a părăsit locul accidentului rutier.

sentința, solicitând casarea parțială a acesteia în partea pedepsei și aplicarea unei

pedepse pe un termen de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, iar restul pedepsei de 3 ani și 3 luni să fie suspendată.

În motivarea cerințelor sale avocatul a menționat că, la stabilirea pedepsei

inculpatului instanța de judecată a aplicat eronat prevederile art.art.6,7,61 și 75

Cod penal și anume, nu a luat în considerație caracterul faptei, gradul prejudiciabil

al infracțiunii comise de către inculpat, de persoana celui vinovat, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Avocatul a indicat că, inculpatul a recunoscut că la sosirea poliției nu era

lângă unitatea de transport accidentată, însă acesta era în preajmă. A explicat că a

ieșit în calea mamei sale să o împiedice să se apropie de locul accidentului. Își

făcea griji de mama sa, deoarece a văzut că victimei i s-au cauzat fractură deschisă

a oaselor piciorului și mâinii și că fără ajutorul medicilor de la urgență nu poate

face nimic.

3

Totodată, circumstanța agravantă precum că victimei urmează să i se

amputeze piciorul nu a fost probată cu probe pertinente. La materialele cauzei

lipsesc înscrisuri, constatări, concluzii medicale din care ar rezulta amputarea

piciorului victimei. Acesta se deplasează cu ajutorul cârjelor prin localitate, s-a

prezentat și în ședința de judecată. După accident a suportat intervenții chirurgicale

și reprezentantul victimei nu a prezentat acte care ar confirma înrăutățirea stării de

sănătate.

Circumstanțele agravante precum sunt: starea de ebrietate și provocarea prin

infracțiune a unor urmări grave urmau a fi examinate prin prisma dispozițiilor

art.77 alin.(2) Cod penal, potrivit cărora dacă circumstanțele menționate la art.77

alin.(1) Cod penal sânt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială

în calitate de semne ale acestor componente de infracțiuni, ele nu pot fi

concomitent considerate drept circumstanțe agravante.

Partea apărării a considerat că, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu

a luat în considerație faptul că apelantul este încadrat în câmpul muncii, are la

întreținere 3 copii minori, pe care îi întreține din venitul realizat. Sancțiunea penală

cu închisoare va lipsi copii minori de sursă de întreținere.

La fel, inculpatul este de acord să recupereze prejudiciul moral, însă fiind

plasat în locurile de detenție nu va avea posibilitatea să muncească și să realizeze

un venit suficient pentru a-și onora toate obligațiile sale de plată.

2021, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, raportată la

declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă

situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Voinschi Vasili

încadrarea juridică corespunzătoare, potrivit dispozițiilor art.264 alin.(4) și art.266

Cod penal.

Referitor la criticile procurorului, instanța de apel a notat că acestea nu sunt

întemeiate, în privința inculpatului Voinschi Vasili nu este rațional a fi aplicată

pedeapsa solicitată de procuror, închisoare cu executarea pedepsei, deoarece

instanța de fond la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

stabilite inculpatului și-a argumentat soluția adoptată, acordând deplină eficientă

prevederilor art.art.61 și75 Cod penal.

Astfel, a fost apreciat că neîntemeiat și argumentul invocat de procuror

precum că instanța de fond nejustificat a aplicat prevederile art.901 Cod penal în

privința inculpatului Voinschi Vasili.

Totodată, instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de fond corect a determinat felul, măsura de

pedeapsă, ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art.264 alin.(4) Cod

penal, face parte din categoria celor grave, iar infracțiunea prevăzută de art.266

Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare, de persoana vinovatului

Voinschi Vasili care nu este cunoscut cu antecedente penale, de caracterizarea

4

pozitivă a acestuia la locul de trai.

În contrapunerea argumentelor invocate de către procuror, instanța de apel a

remarcat că, instituția suspendării parțiale a pedepsei nu trebuie privită ca un

avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de

apărare socială, care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la

realitatea socială concretă.

Referitor la alegațiile avocatului cu dezacordul executării pedepsei cu

închisoare pe un termen de 2 ani, instanța de apel a declarat că la fel sunt

neîntemeiate, deoarece nu poate fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, or, la

aplicarea pedepsei inculpatului Voinschi Vasili, instanța de fond a ținut cont de

prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, acesta beneficiind de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoarea, adică din maximul și din minimul prevăzut de sancțiunea normei

penale în baza căreia a fost condamnat.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că instanța de fond motivat a

stabilit categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței

circumstanțele cauzei, persoana inculpatului și în așa mod, corect a concluzionat că

atingerea scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare în mărimea stabilită, cu suspendarea parțială a executării părții rămase a

pedepsei cu închisoare stabilite de 1 an 3 luni, să fie suspendată condiționat, în

temeiul prevederilor art.901 Cod penal, pe un termen de 3 ani.

penală a contestat cu recurs decizia, solicitând casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei de către curtea de apel în alt complet de judecată, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, nu este de acord cu argumentele

instanței de apel expuse supra și a considerat că, pedeapsa penală stabilită lui

Voinschi Vasili, este prea blândă și nu corespunde principiului individualizării

pedepsei penale

În acest context, a remarcat că inculpatul nu a conștientizat și nu a îndreptățit

încrederea ce i-a fost acordată de către instanța de judecată, atunci când ultimul a

fost condamnat la pedeapsa penală sub forma de amendă.

Comportamentul acestuia după comiterea infracțiunii și anume că, chiar dacă

inculpatul a recunoscut faptele imputate și s-a căit sincer, circumstanțele date nu au

demonstrat că inculpatul într-adevăr a conștientizat gravitatea infracțiunilor

săvârșite și s-a pornit pe calea corijării.

Procurorul a considerat că, pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune

infractorului lipsuri și restricții proporționale cu gravitatea infracțiunii și este

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

victimei, mai mult, pedeapsa este echitabilă când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea comiterii de noi infracțiuni atât de către condamnat cât și de alte

persoane, or, o pedeapsă prea blândă generează dispreț fată de ea și nu este

suficientă pentru corectarea infractorului și nici pentru a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni.

5

De asemenea, procurorul a menționat că, au fost neîntemeiat aplicate

prevederilor art.901 Cod penal, în privința inculpatului, or, instanța de apel a

ignorat criterii de individualizare a pedepsei, deoarece nu a studiat multilateral, în

deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele prezentate care

caracterizează personalitatea inculpatului Voinschi Vasili.

În altă ordine de idei, recurentul a indicat și faptul că, potrivit prevederilor

art.art.231 alin.(3), 402 Cod de procedură penală, perioada în interiorul căruia

putea fi declarat apel împotriva sentinței primei instanțe este de la 15 aprilie 2021

până la 30 aprilie 2021 inclusiv.

Cu toate acestea, avocatul Stoianov Ludmila în numele inculpatului la data

de 04 mai 2021 a declarat apel împotriva sentința primei instanțe din 15 aprilie

2021, solicitând casarea acesteia.

Prin urmare, în cererea de apel și nici în ședință instanței de apel avocatul nu

a solicitat repunerea în termen, nu a indicat motive întemeiate ce au determinat

această întârziere și nu a invocat circumstanțe noi care ar da temei de repunere în

termen a apelului declarat.

materialele din dosarul cauzei, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Sub acest aspect se reține că, recursul procurorului este fondat pe temeiurile

din art.427 alin.(1) pct. 6), 7) și 10) Cod de procedură penală, și anume: instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, apelul a fost introdus

tardiv; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate,

Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă

judecății, ori, din conținutul recursului, procurorul invocă că, apelul avocatului în

numele inculpatului a fost depus tardiv și neîntemeiat au fost aplicate prevederile

art.901 Cod penal.

Cât privește motivul invocat de recurent precum că apelul avocatului în

numele inculpatului a fost depus peste termen, Colegiul penal menționează că,

sentința primei instanțe a fost emisă la 15 aprilie 2021, iar apelul a fost depus la 04

mai 2021, sub nr. de înregistrare 739 (f.d.182-185).

Potrivit art.231 alin.(3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ora sau ziua în care acesta se împlinește, dacă ultima zi a unui termen cade

într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care

urmează, în speță ultima zi lucrătoare pentru depunere apelului a fost data de 04

6

mai 2021, fiind respectate de către avocat exigențele prevăzut în art.402 Cod de

procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal menționează faptul că, în raport cu textul

hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel,

decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, aplicarea

prevederilor art.901 Cod penal.

Potrivit art.901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont

de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar,

aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele

condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei

se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.

Mai mult, Colegiul penal conchide că, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare

corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art.6 CEDO.

Totodată, Colegiul penal ține să remarce că poziția susținută de către avocat

în cererea de recurs este dezacordul cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel

considerând-o prea aspră și contradictorie art.art.61, 75, 76, 901 Cod penal și

prevederilor art.3641 Cod de procedură penal.

În aceasta ordine de idei, Colegiul penal conchide că, împrejurările indicate

în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată

inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material

Astfel, Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale ori, în asemenea situație, nu se

7

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de prima instanță. În cazul în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, Helle c. Finlandei).

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul penal consideră legală

concluzia instanței de apel referitor la aplicarea prevederile art.901 Cod penal,

deoarece este proporțional faptelor comise de către inculpat.

Astfel, Colegiul penal subliniază că, instanța de apel la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acestuia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea

atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că apelul nu a fost depus

tardiv și că s-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor

legale și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 25 august 2021, în cauza penală în privința lui Voinschi

Vasili XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

8