1ra-522/2021 — art.188 alin.2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 02 martie 2020, Focșan Mihai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(1) Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui Focșan Mihai, pe o perioadă de 4 (patru) ani, perioada ce va fi calculată după executarea reală a pedepsei închisorii 4 (patru) ani în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat de la data pronunțării sentinței 02 martie 2020. A fost aplicată în privința lui Focșan Mihai măsură preventivă – arest preventiv până la intrarea sentinței în vigoare. A fost admisă acțiunea civilă a lui Cheptea Iurie privind repararea prejudiciului material și s-a de la Focșan Mihai în beneficiul lui Cheptea Iurie prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă de 700 (șapte sute) lei. A fost respinsă cererea acuzatorului de stat privind încasarea de la Focșan Mihai în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 576 (cinci sute șaptezeci și șase) lei, ca neîntemeiată. 1

În sentință, prima instanță a constatat că, Focșan Mihai la data de 09.10.2017 aproximativ la ora 20:00-21:00, se deplasa pe una din străzile s. xxxxx r-lui xxxxx, spre gospodăria lui Curoș Eugenia. Trecând pe lângă gospodăria lui Cojocarii Constantin, a observat o căruță la hățurile căruia era Cheptea Iurie. Amintindu-și de un careva conflict anterior, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, Focșan Mihai a apucat căpăstrul la cal și l-a dat jos din căruță pe Cheptea Iurie, aplicându-i violența periculoasă, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste față și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, în rezultatul căreia, confirm raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 14.11.2017, Cheptea Iurie a primit vătămarea corporală ușoară, după care, în mod deschis i-a sustras din buzunarul cămeșii lui Cheptea Iurie, banii în sumă de 700 de lei, după ce cu banii sustrași de la fața locului a fugit. Astfel, în rezultatul maltratării și sustragerii deschise a bunurilor lui Cheptea Iurie, ultimului a fost cauzată o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 700 lei. Astfel instanța de fond a constatat că, Focșan Mihai a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 al. (2) lit. f) Cod Penal - Tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Stroncea Nicolae cu inculpatul Focșan Mihai, prin care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri în baza căreia să fie încetat procesul penal în privința lui Focșan Mihai în legătură cu faptul că în acțiunile ultimului se întrunesc elementele constitutive ale prevederilor art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Eliberarea de răspundere contravențională a lui Focșan Mihai în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional și respingerea acțiunii civile a lui Cheptea Iurie privind încasarea sumei de 700 lei ca fiind neîntemeiată; - avocatul Nogai Angela în numele inculpatului Focșan Mihai, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri în baza căreia să fie încetat procesul penal în privința lui Focșan Mihai în legătură cu faptul că în acțiunile acestuia se întrunesc elementele constitutive ale art. 78 alin. (2) Cod Contravențional. Eliberarea de răspundere contravențională a cet. Focșan Mihai în legătură cu expirarea termenului tragere la răspundere contravențională în baza art. 30 alin.(2) Cod Contravențional. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Stroncea Nicolae cu inculpatul Focșan Mihai au menționat că: 2 - instanța de judecată nu a ținut cont de declarațiile inițiale a lui Focșan Mihai din data de 11.10.2017 când a fost audiat de către ofițerul de urmărire penală, declarații care au fost date pe tot parcursul urmăririi penale când a fost audiat în calitate de bănuit pe data de 17.11.2017 (f.d.44) și când a fost efectuată acțiunea de confruntare din 20.11.2017 cu partea vătămată (f.d.48) și în cadrul ședinței de judecată; - instanța de judecată nici nu a studiat declarațiile inițiale date la urmărirea penală a martorului Maler Ion, date pe data de 11.10.2017, adică a treia zi după incident. În cazul în care instanța de judecată studia declarațiile inițiale a martorilor Maler Ion și Gherman Mihail, stabilea cu certitudine, că la fața locului a fost o a treia persoană (un minor îmbrăcat în costum sportiv de culoare albastră) care nu a fost identificată și nu a fost audiată și care posibil a sustras peștele și banii; - în cazul când instanța de judecată dacă analiza atent declarațiile inițiale a martorului Maler Ion stabilea cu certitudine, că Focșan Mihai nu a sustras careva bani de la Cheptea Iurie, deoarece ultimul s-a căutat prin buzunare și a văzut că este telefonul mobil și nu a declarat că i-a dispărut altceva din buzunare. Nici organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu au verificat declarațiile inițiale a martorului Maler Ion, deoarece din plângerea depusă de Cheptea Iurie de la (f.d.5) și din procesul-verbal de consemnare a plângerii orale (f.d.4), rezultă că cet. Cheptea Iurie deținea telefonul mobil cu nr. xxxxx, adică nu s-a stabilit dacă în seara de 09.10.2017, Cheptea Iurie avea cu el telefonul mobil sau nu. Nici organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu a dat răspuns unde s-a pierdut peștele descris din plângere (f.d.5), din procesul-verbal de consemnare a plângerii orale (f.d.4) și din procesul-verbal de audiere a victimei din 11.10.2017 (f.d.17) iar din căruță dispăruse și sacoșa în care era peștele; - instanța de judecată nu a dat apreciere nici declarațiilor martorului Maler Ion date în cadrul ședinței de judecată, care a declarat: ,,nu mi-a spus nimic despre bani d-ul Cheptea că i-au fost dispăruți” și declarațiilor martorului Gherman Mihail date în cadrul ședinței de judecată, care a declarat:,,... nu mi-a spus atunci la moment dacă i s-a sustras ceva bani lui Cheptea era întuneric.” Instanța de judecată urma să aprecieze critic și declarațiile lui Cheptea Iurie și feciorul său, Cheptea Ion, deoarece din declarațiile lor, Cheptea Iurie a stabilit că îi lipsesc banii a doua zi; - din învinuire, rechizitoriu și hotărârea instanței rezultă că banii au fost sustrași din cămașă, iar din declarațiile lui Cheptea Iurie, date la organul de urmărire penală în cadrul confruntării (f.d.47-48), rezultă că banii au fost sustrași din „...buzunarul de la scurtă... ” și în cadrul audieri în calitate de parte vătămată (f.d.28) „...buzunarul de la scurtă...” și în cadrul audierii în calitate de parte vătămată (f.d.17) „...buzunarul de la scurtă... ”, precum și 3 din declarațiile martorului minor, Cheptea Ion date în cadrul ședinței de judecată din 13.08.2019, rezultă că „...banii au fost sustrași din buzunarul de la scurtă... ”; - la materialele cauzei nu este nici probă care să demonstreze în ce era îmbrăcat Cheptea Iurie în acea zi, nu este nici un proces-verbal de examinare a scurtei sau a vre-o unei cămașe. De asemenea, nu există nici o probă pertinentă, concludentă și utilă, care să demonstreze faptul, că Focșan Mihai a sustras suma de 700 lei de la Cheptea Iurie, decât doar declarațiile părții vătămate, care din spusele lui Maler Ion în acea seară era în stare de ebrietate și declarațiile copilului părții vătămate, care este persoană cointeresată, că a doua zi tatăl lui i-a spus că din buzunarul de la scurtă i-a fost sustrași suma de 700 lei; - instanța de judecată nu a dat apreciere probei de bază, adică declarațiilor inițiale date la urmărirea penală a martorului Maler Ion, date pe data de 11.10.2017, „..Cheptea Iurie a căutat prin buzunarele de la haine telefonul mobil și a spus că este telefonul, dar de alte lucruri nu le-a comunicat că îi lipsesc. La fața locului era fiul lui Cheptea Iurie și încă un copil, care nu-l cunoaște. Cheptea Iurie împreună cu copilul său și celălalt copil au plecat cu căruța acasă (f.d.14 verso - 15). Or, din declarațiile sus indicate nu rezultă expres, că pe data de 09.10.2017 lui Cheptea Iurie nu i-a fost sustrasă nici o sumă de bani? În baza celor expuse, rezultă, că acuzarea de stat nu a prezentat nici o probă, că pe data de 09.10.2017, Focșan Mihai i- a sustras în mod deschis de la Cheptea Iurie suma de 700 lei după ce ultimul a fost bătut de către Focșan Mihai, iar instanța de fond în mod ilegal l-a condamnat pe Focșan Mihai în baza art. 188 alin. 2 lit. f) Cod penal. Consider că acțiunile lui Focșan Mihai urmau a fi calificate prin prisma prevederilor art. 78 alin. 2 Cod contravențional si nu prin prisma art. 188 alin. 2 lit. f) Cod penal.; - a făcut referire la prevederile art. 332 alin. 2 Cod de procedură penală care prevede, că „În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova. ” Art. 391 alin. 2 Cod de procedură penală, prevede, că ,,În cazul prevăzut în art.332 alin.(2), instanța încetează procesul penal cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova”. 3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Nogai Angela în numele inculpatului Focșan Mihai a menționat că: - inculpatul și-a recunoscut parțial vinovăția sa și anume a recunoscut faptul aplicării loviturilor față de partea vătămată și corelativ a recunoscut și vătămările corporale provocate, conform raportului de expertiză judiciară 4 nr. xxxxx din 14.11.2017. A menționat că inculpatul a pledat nevinovat în ceea ce privește faptul sustragerii bunurilor/banilor din buzunarul părții vătămate Cheptea Iurie. A invocat că a fost probat faptul existenței în posesiunea lui Cheptea Iurie a mijloacelor bănești, însă nu s-a constatat faptul că aceste mijloace bănești au fost sustrași de către Focșan Mihai; - instanța de judecată urma să ia în considerație declarațiile martorului ocular Gherman Mihail, care aflându-se la o distanță de aproximativ de 100 m. de la locul săvârșirii infracțiunii de aplicare a violenței fizice, iluminând cu lanterna a declarat: ,,partea vătămată era jos la pământ. Focșan îl lovea, iar acesta când a observat lumina, a fugit rapid într-o direcție necunoscută”. Deci martorul a confirmat doar aplicarea loviturilor fizice față de Cheptea Iurie; - instanța de judecată nu a ținut cont de fapta cu privire la vătămarea integrității corporale care a fost săvârșită la data de 09.02.2017, iar plângerea părții vătămate - Cheptea Iurie și respectiv cercetarea la fața locului au avut loc la data de 11.02.2017 (f.d.6- 11); - la emiterea sentinței, instanța de judecată nu a luat în considerație motivul atacului cu aplicarea violenței fizice împotriva părții vătămate Cheptea Iurie, care a fost unul din răzbunare, or, latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie și anume atac săvârșit în scopul sustragerii bunurilor nu a fost realizată; - acțiunile lui Focșan Mihai urmau a fi calificate prin prisma prevederilor art. 78 alin. (2) Cod Contravențional și nu prin prisma art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal; - art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală prevede, că „În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova. ” Conform art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, prevede, că ,,În cazul prevăzut în art. 332 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța încetează procesul penal cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 august 2020, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, argumentele aduse de către apelanți în cererile de apel sânt lipsite de temei și nu corespund stării de fapt, întrucât instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei. Instanța a dat probelor administrate o apreciere legală, din punct de vedere al pertinenței, 5 concludentei, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului. Vinovăția lui Focșan Mihai se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în cadrul ședințelor de judecată a instanței de fond și celei de apel. De către prima instanță au fost corect calificate acțiunile inculpatului după indicii art. 188 al. (2) lit. f) Cod Penal - Tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a considerat că prima instanță just a bazat sentința de condamnare pe declarațiile părții vătămate Cheptea Iurie, martorului minor Cheptea Ion, martorului Gherman Mihail, martorului Anițîi Natalia, martorului Maler Ion, martorului Cojocaru Iuliana, martorului Rotaru Dumitru. Instanța de apel a menționat despre probele scrise, care în coroborare cu declarațiile părții vătămate, a martorilor confirmă cu certitudine vinovăția lui Focșan Mihai în comiterea infracțiunii incriminate. Din probele scrise care au fost cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel drept unele pertinente, concludente și utile în susținerea soluției primei instanțe cum ar fi: plângerea părții vătămate Cheptea Iurie din 11.10.2017 (f.d.5), care coroborează cu declarațiile părții vătămate date în fața primei instanțe și la fel coroborează cu declarațiile inculpatului Focșan Mihai, care la fel a recunoscut că i-a aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului. Tot în confirmarea vinovăției instanța de apel a menționat despre proces-verbal de cercetare la fața locului din 11.10.2017 cu planșe ilustrative, în care se indică locul comiterii infracțiunii față de Cheptea Iurie fiind în coroborare cu declarațiile părții vătămate, a martorului Cheptea Ion, Maler Ion și a inculpatului (f.d.6-11). Nu poate fi admisă poziția apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatului Focșan Mihai deoarece anume partea vătămată Chepea Iurie a indicat că ,,a fost căutat prin buzunare și prin haine, a rugat să nu fie căutat, a pierdut cunoștința și apoi banii nu i-a găsit”. Instanța de apel a menționat și despre raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 14.11.2017 prin care a fost constatat faptul că atacul asupra părții vătămate Cheptea Iurie a fost comis prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei. Instanța de apel în situația dată, apreciază argumentele expuse de apărare, drept o modalitate de apărare, pentru a primi o pedeapsă mai blândă pentru o infracțiune mai ușoară. Reieșind din circumstanțele date, instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe privind calificarea acțiunilor comise de Focșan Mihai anume în baza art.188 al.(2) lit. f) Cod penal și nu în baza art. 78 alin.(2) Cod contravențional după cum solicită apărarea. 6 Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat necesar de a menține și soluția primei instanțe privind individualizarea pedepsei, deoarece această soluție a primei instanțe la fel este una corectă și întemeiată. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de judecată cu respectarea prevederilor art. 61, 70, 72, 75 Cod penal a ținut seama de: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită, persoana inculpatului, care anterior a fost în conflict cu legea penală. Instanța de apel păstrând fără modificări soluția primei instanțe privind individualizarea pedepsei, consideră necesar de a menționa despre categoria de pedeapsă și termenul pedepsei prevăzute de norma penală pentru care acesta urmează să fie condamnat, care corect a fost calculată cu aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal de prima instanță reieșind din probele acumulate și cercetate în cadrul examinării cauzei și această pedeapsă nu mai poate fi schimbată de instanța de apel în sensul recalificării acesteia conform Codului Contravențional dat fiind faptul că în acțiunile inculpatului se întrunesc totalitatea componentei de infracțiuni prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că această pedeapsă este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor constatate de către instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului Focșan Mihai, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 11), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a deciziei și sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri privind încetarea cauzei penale, deaorece fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. 2 lit. f) Cod penal, după cum au fost încadrate acțiunile inculpatului de către organul de urmărire penală, lipsind latura obiectivă, condiție care potrivit prevederilor art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală în coroborare cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, impune necesitatea încetării procesului penal și constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional. Respingerea acțiunii civile a lui Cheptea Iurie privind încasarea sumei de 700 lei, ca nefondată. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că: - atât din conținutul hotărârii instanței de fond, cât și din conținutul deciziei instanței de apel se vede cu certitudine că ambele instanțe au ignorat în mod intenționat ca să dea o apreciere corectă faptului că, acuzarea nu a 7 prezentat nici o probă pertinentă, directă și utilă privind faptul sustragerii sumei de 700 lei de la Cheptea Iurie de către Focșan Mihai în timpul bătăii, or, prevederile art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal, prevăd expres faptul sustragerii banilor în mod deschis; - instanțele de judecată nu au apreciat critic declarațiile date de către partea vătămată, Cheptea Iurie în instanța de fond și ulterior în instanța de apel și anume că el a spus inculpatului (condamnatului) să nu caute prin buzunare și să-l lase în pace, deoarece când au venit martorii Maler Ion și Gherman Mihai și care l-au întrebat dacă i s-a luat ceva, ultima s-a căutat prin buzunare și a găsit telefonul și le-a spus că nu s-a pierdut nimic, iar a doua zi deja a stabilit că îi lipsesc banii din scurtă; - instanța de apel nu a ținut cont nici de declarațiile părții vătămate date în instanța de apel că el era în stare de ebrietate, fapt confirmat și de către martorii Maler Ion și Gherman Mihail precum și de martorul Rotaru Dumitru; - instanța de apel nu a analizat nici declarațiile martorului prezentat de către apărare în instanța de apel, și anume: Rotaru Dumitru, care a fost la fața locului, a văzut bătaia și a confirmat că nu a văzut ca Focșan Mihai să-l caute prin buzunare pe Cheptea Iurie și nici nu a auzit ca Cheptea Iurie să-i fi reproșat ceva lui Focșan Mihai ca să nu-l caute prin buzunare; - ambele instanțe urmau să țină cont de prevederile art. 8 din Cod de procedură penală, care prevede:„ (2) Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. (3) Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.”; - instanța de apel nu a apreciat toate probele în cumul și nu a dat o apreciere obiectivă a probelor prin prisma coroborării lor, și anume: instanțele de judecată nu a constatat careva probe directe, că Focșan Mihai a comis fapta, sustrăgând în mod deschis suma de 700 lei. Instanțele urmau să colaboreze toate declarațiile tuturor martorilor, inclusiv și martorului ocular, Rotaru Dumitru și să dea o apreciere obiectivă și nu doar să presupună că declarațiile părții vătămate Cheptea Iurie sânt veridice, și anume că în seara bătăii el fiind bătut și în stare ebrietate el i-a spus condamnatului să nu-1 caute prin buzunare, deoarece declarațiile date se combat cu declarațiile martorilor Maler Ion, Gherman Mihail și martorului ocular, Rotaru Dumitru; - instanța de apel în mod eronat a indicat că vinovăția lui Focșan Mihai se dovedește prin declarațiile părții vătămate Cheptea Iurie, martorilor Cheptea Ion, Maler Ion, Gherman Mihail, Anițîi Natalia, Cojocaru Iuliana fără ca să facă o analiză și colaborare a lor, ci doar s-a referit la faptul bătăii și la faptul deținerii în acia zi a sumei de 700 lei; 8 - instanța de fond și instanța de apel nu au indicat în hotărâri care probe indică direct la faptul că Focșan Mihai a sustras în mod deschis banii, cu excepția părții vătămate Cheptea Iurie și a feciorului său Cheptea Ion, care a declarat că a doua zi tata i-a spus i-au fost sustrași suma de 700 lei, adică părți cointeresate; - nici una din instanțe nu au dat apreciere declarațiilor martorilor Maler Ion și Gherman Mihail că ei când s-au apropiat de partea vătămată, Cheptea Iurie ultimul era în stare de ebrietate, s-a controlat prin buzunare, a găsit telefonul mobil și a spus că nu-i lipsește nimic, iar instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului ocular, Rotaru Dumitru date în cadrul ședinței în instanța de apel și care a relatat că nu a văzut să-l fi căutat prin buzunare pe partea vătămată și ultima nu a spus nimic în adresa condamnatului când era bătută; - ambele instanțe au stabilit cu certitudine că a avut loc bătaia și cauzarea leziunilor corporale ușoare părții vătămate, fapt confirmat și de către condamnatul Focșan Mihai, iar nu au stabilit elementul esențial al infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal - sustragerea banilor în mod deschis; - instanța de apel nu a luat în considerație nici declarațiile date de către partea vătămată, Cheptea Iurie în instanța de apel privitor la faptul că Focșan Mihai lui i-a restituit tot prejudiciul material legat de tratament și nu i-a restituit doar suma de 700 lei pe care nu o recunoaște că i-a sustras-o; - nici una din instanțe nu a dat răspuns cum Focșan Mihai l-a căutat prin buzunare pe Cheptea Iurie și nu i-a luat și telefonul mobil, ci doar banii? Din ce motiv Cheptea Iurie căutând prin buzunare a stabilit că este telefonul mobil, dar nu a stabilit că-i lipsesc banii?.

Referință asupra recursului declarat a fost depusă de către procuror, prin care a invocat că lipsesc temeiuri de casare și se constată inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 9 Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din textul recursului declarat, se atestă că avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului Focșan Mihail invocă temeiurile prevăzute în pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate. Raportând normele date la situația în cauză, Colegiul penal conchide că aceste temeiuri nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Colegiul penal constată că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de judecată, ale apărării cât și ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția inculpatului Focșan Mihai în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată desfășurat și minuțios în textul deciziei instanței de apel, care în coroborare demonstrează complet vina inculpatului în fapta incriminată, astfel Colegiul penal, consideră justă concluzia instanței de apel referitor la corectitudinea stabilirii stării de fapt și calificării acțiunilor inculpatului. Faptul că partea apărării nu este de acord cu decizia adoptată, nu a fost luat în considerație de către instanța de recurs, deoarece acest dezacord nu poate constitui temei pentru desființarea deciziei, întrucât instanța de apel a judecat prezenta cauza penală, fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, concluzie ce este susținută și de instanța de recurs. În acest context, Colegiul penal menționează că temeiurile invocate de recurent, privind modul de apreciere a probelor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, și dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei 10 hotărâri de condamnare sau de achitare. Totodată, Colegiul penal constată că partea apărării invocă argumente identice celor din apel, referitoare la încetarea procesului penal, argumente asupra cărora instanța de apel deja s- a expus motivat și detaliat, iar concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului Focșan Mihai, în opinia instanței de recurs, este justă și întemeiată. Potrivit art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond și de apel, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În speță, Colegiul penal constată, că nu și-a găsit confirmare motivul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat în numele inculpatului Focșan Mihai, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus clar, și instanța nu a admis nici o eroare gravă, care ar afecta soluția emisă. Subsecvent, Colegiul penal reține că, argumentele importante indicate în cererea de recurs, au fost obiect de discuție în instanța de apel, care la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. La fel, potrivit art. 27 Cod de procedură penală, judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită. Cât privește motivele precum că, instanța de apel a admis erori de drept la examinarea cauzei în ordine de apel, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurent, le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului Focșan Mihai de săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de drept de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, nu este întemeiată critica din recursul declarat de avocatul inculpatului, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată, în opinia acestuia, a probelor ce a dus la stabilirea 11 vinovăției inculpatului, deoarece instanța de apel, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punctul de vedere al coroborării lor și ca urmare corect a stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Focșan Mihai, bazându-se inclusiv și pe declarațiile părții vătămate Cheptea Iurie și martorilor Cheptea Ion și Gherman Mihail și apreciindu-le, din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului, or, a fost stabilit cert că Focșan Mihai la data de 09.10.2017 aproximativ la ora 20:00-21:00, se deplasa pe una din străzile s. Ciuciulea r-lui Glodeni, spre gospodăria lui Curoș Eugenia. Trecând pe lângă gospodăria lui Cojocari Constantin, a observat o căruță la hățurile căruia era Cheptea Iurie. Amintindu-și de un careva conflict anterior, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, Focșan Mihai a apucat căpăstrul la cal și l-a dat jos din căruță pe Cheptea Iurie, aplicându-i violența periculoasă, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii peste față și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, în rezultatul căreia, confirm raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 14.11.2017, Cheptea Iurie a primit vătămarea corporală ușoară, după care, în mod deschis i-a sustras din buzunarul cămeșii lui Cheptea Iurie, banii în sumă de 700 de lei, după ce cu banii sustrași de la fața locului a fugit. Astfel, în rezultatul maltratării și sustragerii deschise a bunurilor lui Cheptea Iurie, ultimului a fost cauzată o daună în proporții considerabile, în sumă totală de 700 lei. Colegiul penal reține că instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, astfel, argumentele expuse în recurs sunt neîntemeiate și se resping, deoarece soluția criticată este una corectă ce rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la materialele cauzei și respectiv cercetate în ordinea prevăzută de lege, acordându-le aprecierea cuvenită. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Acest temei nu este incident la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de către partea apărării. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective 12 (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). În acest context, Colegiul penal analizând elementele infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal, conchide că, latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă alcătuită din acțiunea principală, care se exprimă în sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă și acțiunea adiacentă, care constă în atacul săvârșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod alternativ de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin „violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” trebuie de înțeles violența soldată cu vătămarea ușoară ori medie a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat asemenea urmări, comportă la momentul aplicării și datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei. Prin „amenințare cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate” se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui act de natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrângerii. Caracterul complex al faptei prejudiciabile în contextul infracțiunii prevăzute la art.188 Cod penal are ca efect caracterul complex al obiectului juridic special al acestei infracțiuni: obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la bunurile care au o existență materială, iar obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei (în cazul aplicării violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate) sau libertatea psihică (morală) a persoanei (în situația amenințării cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate). Complexitatea faptei prejudiciabile în contextul infracțiunii specificate la art.188 Cod penal se răsfrânge și asupra obiectului material al acestei infracțiuni: obiectul material principal îl reprezintă bunurile care au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor; obiectul material secundar (în cazul în care este aplicată violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, nu și amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe) îl reprezintă corpul persoanei. Victimă a infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal, este persoana agresată. Ca victimă a infracțiunii date poate evolua proprietarul bunurilor, sau persoana în posesia ori sub a cărei pază se găsesc bunurile, sau oricare altă persoană care, în opinia făptuitorului, poate stingheri acțiunile lui infracționale. 13 Analizând situația de fapt, Colegiul penal menționează că, în speță sunt întrunite toate elementele infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal. Astfel instanța de recurs constatată precum că, obiectul juridic și-a găsit confirmarea integral datorită relatării părții vătămate Cheptea Iurie care a descris circumstanțele în care a fost atacat nemijlocit de către inculpatul Focșan Mihai. Colegiul penal atestă că instanța de apel just a constatat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Focșan Mihai în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. f) Cod penal, prin cumulul probelor acumulate și anume: declarațiile părții vătămate Cheptea Iurie date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și instanța de apel; declarațiile inculpatului Focșan Mihai date în ședința de judecată; declarațiile martorului minorului Cheptea Ion; declarațiile martorului Gherman Mihail; declarațiile martorului Anițîi Natalia; declarațiile martorului Maler Ion; declarațiile martorului Cojocaru Iuliana; raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 14.11.2017 prin care a fost constatat faptul că atacul asupra părții vătămate Cheptea Iurie a fost comis prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei. Astfel, Colegiul penal consideră că, întrunirea tuturor elementelor componenței de infracțiune și vinovăția inculpatului Focșan Mihai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal a fost demonstrată pe deplin. Așadar, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Focșan Mihai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal. Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 14 În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 august 2020, în cauza penală în privința lui Focșan Mihai xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 15