1ra-128/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-128/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-128/21

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

10 iunie 2020, în cauza penală în privința inculpatului

Croitor Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 22.08.2019 - 16.03.2020

instanța de apel: 27.04.2020- 10.06.2020

instanța de recurs: 11.08.2020 – 02.03.2021

A C O N S T A T A T :

examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Croitor Alexandru, a

fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității, în mărime de 160 (o sută șaizeci) ore.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Croitor Alexandru, în

beneficiul părții vătămate Cozmulici Veaceslav, suma de 14000 (paisprezece

mii) lei, cu titlul de prejudiciul material.

Croitor Alexandru, în perioada lunilor octombrie-noiembrie 2018,

urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, în timp ce se afla în s. XXXXX r-

XXXXX, prin acces liber a pătruns în gospodăria cet. Cozmulici Veaceslav, de

unde în mod tainic a sustras instrumente electrice și anume: un flex mare de

model „Bosch” la prețul de 3000 lei un flex mic de model „Bosch” la prețul de

1500 lei, un perforator de model „Bosch” la prețul de 3500 lei, un ruter-frezer

1

de model „Bosch” la prețul de 3700 lei, un disc de mână de model „Black Deker”

la prețul de 1000 lei, un gealău de model „Black Deker” la prețul de 1300 lei,

după care a plecat într-o direcție necunoscută, cauzându-i părții vătămate o

daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 14 000 lei.

Acțiunile inculpatului Croitor Alexandru Grigore au fost încadrate în baza

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, adică, sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

raionului Strășeni, Pruneanu Elena, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care: Croitor Alexandru

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

3.1. În motivarea apelului, procurorul a menționat că:

- pedeapsa aplicată prin sentință este prea blândă;

- instanța nu a ținut cont de circumstanțele reale ale cazului, de faptul că

inculpatul a fost condamnat de multiple ori pentru infracțiuni similare și s-a

stabilit, că pedeapsa în cazul inculpatului nu și-a atins scopul;

- pedeapsa potrivită pentru comiterea de către Croitor Alexandru a infracțiunii

prevăzute la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, este închisoarea;

- pedeapsa aplicată de prima instanță, nu va contribui la realizarea

scopului pedepsei penale și anume corectarea și reeducarea persoanei care a

comis infracțiunea dată, precum și curmarea și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni;

10 iunie 2020, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în urma

cercetării suplimentare a probelor administrate de prima instanță, apreciindu-

le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de

propria convingere, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit corect

starea de fapt, iar acțiunile inculpatului Croitor Alexandru just au fost încadrate

în dispoziția art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Croitor Alexandru, instanța

de apel a notat că sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 4 ani.

Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de Croitor Alexandru,

se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se

stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind

2

gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența

sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după

săvârșirea infracțiunii.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale

și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

La caz, prima instanță nu a reținut în sarcina inculpatului careva

circumstanțe atenuante, iar în calitate de circumstanțe agravante instanța de a

stabilit comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a comis

infracțiuni similare.

Instanța de apel a stabilit că prima instanță în mod eronat a reținut în

sarcina inculpatului circumstanța agravantă comiterea infracțiunii de către o

persoană care anterior a comis infracțiuni, însă potrivit art. 111 alin. (3)

Cod penal, stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacitățile și

decăderile din drepturi legate de antecedentele penale. Respectiv, întrucât însăși

prima instanță a constatat că la moment antecedentele penale pentru

infracțiunile comise anterior de către Croitor Alexandru sunt stinse, în privința

acestuia nu mai poate fi reținută drept circumstanță agravantă comiterea

infracțiunii de către o persoană care anterior a comis infracțiuni similare.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că inculpatul se căiește în cele

săvârșite, vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o pe deplin și

că are la întreținere doi copii minori.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță corect a ajuns la

concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului Croitor Alexandru,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, este posibilă prin stabilirea unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 (o sută șaizeci) ore, care

este echitabilă în raport cu fapta comisă.

La fel, instanța de apel a respins alegațiile procurorului potrivit cărora

pedeapsa aplicată inculpatului Croitor Alexandru, de către instanța de judecată

este prea blândă, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră

generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Mai mult, instanța de apel a constatat că în cererea de apel procurorul nu

a indicat concret în ce mod pedeapsa sub formă de închisoare cu executare

reală în raport cu gravitatea infracțiunii și circumstanțele în care a fost

săvârșită, ar putea contribui la reeducarea inculpatului Croitor Alexei.

Așadar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor

cauzei și a personalității inculpatului, a conchis că pedeapsa stabilită de prima

instanță este motivată, individualizată și aplicată în acord cu prevederile legale,

corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității

sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

3

Astfel ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, de faptul că

acesta a comis o infracțiune mai puțin gravă, de faptul că acuzarea de stat nu a

prezentat careva probe și argumente care ar demonstra cu certitudine că

reeducarea acestuia ar fi posibilă doar prin aplicarea unei pedepse privative de

libertate, dar din contra a apreciat că restabilirea echității sociale și corectarea

inculpatului ar putea avea loc prin aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate, în opinia instanței de apel este justă și legală.

de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, a declarat recurs ordinar prin

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține

de individualizarea pedepsei penale, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

5.1. În motivarea cererii de recurs, procurorul a menționat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

s-a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale;

- la stabilirea pedepsei instanța nu a luat în considerație personalitatea

inculpatului Croitor Alexandru, care nu este angajat în câmpul muncii, este

caracterizat negativ aflându-se la evidența Inspectoratului de Poliție Strășeni

precum și că anterior a fost tras la răspundere penală, și anume: prin sentința

Judecătoriei Strășeni din 16.03.1993 a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3)

Cod penal, la pedeapsă în formă de amendă în mărime de 4000 ruble (f. d. 34);

prin sentința Judecătoriei Strășeni din 09.02.2012 a fost condamnat în baza

art. 2641 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la 160

ore muncă neremunerată (f. d. 31); prin sentința Judecătoriei Strășeni din

14.03.2013 a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, la 2 ani 8 luni

închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, fiind suspendată executarea pedepsei

pe un termen de 5 ani (f. d. 32); prin sentința Judecătoriei Strășeni din

26.03.2018 a fost condamnat în baza art. 320 alin. (1) Cod penal, la 1 an

închisoare, în baza art. 90 Cod penal, fiind suspendată executarea pedepsei pe

un termen de 1 an (f. d. 27-29);

- conform informației eliberate de Dispensarul Republican de Narcologie,

Croitor Alexandru se află la evidența medicului narcolog din ianuarie 2012 cu

diagnoza consumator de multidrog (f.d. 39);

- instanțele de fond la individualizarea pedepsei au omis că inculpatul

Croitor Alexandru fiind în termen de probă stabilit prin sentința Judecătoriei

Strășeni din 26.03.2018 (potrivit revendicării f.d. 27-29), în octombrie-

noiembrie 2018, a comis noi infracțiuni. Aceste circumstanțe relevă faptul că

unica și indiscutabila metodă de reeducare și corijare, este condamnarea

inculpatului, la pedeapsa reală, or, argumentele invocate la adoptarea soluției

prin care instanțele invocă că pedeapsa nu trebuie să implice o suferință pe

măsură de a-și atinge scopul, sunt neîntemeiate, devreme ce inculpatul Croitor

Alexandru, fiind deja în conflict cu legea, nu a îndreptățit încrederea care i-a

4

fost acordată, nu și-a revizuit atitudinea față de valorile sociale și

comportamentul lui față de membrii societății.

în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta

urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

După cum rezultă din materialele cauzei, titularul cererii de recurs invocă

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazurile când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, precum și când 10) s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

5

dedusă judecății sub aspectul că instanța de apel a menținut eronat, o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale.

În acest sens Colegiul penal lărgit reține că potrivit sentinței

Croitor Alexandru, a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității, în mărime de 160 (o sută

șaizeci) ore.

Deși sentința a fost contestată cu apel de către procuror, care a invocat

dezacordul cu soluția primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, Colegiul

penal lărgit atestă că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor

formulate, trecând asupra acestora în mod superficial, nefiind motivată

respingerea acestora.

În acest sens, din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit a constatat că

prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 26 martie 2018,

Croitor Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 320 alin. (1) Cod penal, fiind-ui stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, iar

în baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea executării pedepsei cu

închisoare, pe un termen de probațiune de 1 (un) an (f.d. 27-29).

În respectiva cauză penală, inculpatul Croitor Alexandru a comis fapta

infracțională, în perioada lunilor octombrie-noiembrie 2018.

Potrivit art. 90 alin. (10) Cod penal, în cazul în care cel condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei săvârșește în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă o nouă infracțiune intenționată,

instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85, dacă, după caz,

nu sunt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul articol.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de

fond la judecarea respectivei cauze penale, au omis faptul că inculpatul

Croitor Alexandru a comis o nouă infracțiune în perioada executării pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul central) din 26 martie 2018,

fapt care a condus la aplicarea unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, astfel, stabilindu-se temeiul de casare prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea

casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.

414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții

acuzării și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

6

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020, în cauza penală în privința

inculpatului Croitor Alexandru XXXXX, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

7