1ra-12/2021 — art. 196 alin. 4 CP

1ra-12/2021 — art. 196 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-12/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Ionaș Gheorghe cu inculpatul, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2019, în cauza

penală în privința lui,

Arman Mihail xxxxx, născut la xxxxxx, domiciliat

în or. xxxxx, str. xxxxxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 28.04.2016-09.01.2018;

instanța de apel: 26.03.2018-11.06.2018;

instanța de recurs ordinar: 03.10.2018-11.12.2018;

instanța de apel: 04.02.2019- 03.10.2019;

instanța de recurs ordinar: 22.01.2020-09.02.2021

A C O N S T A T A T:

2018, Arman Mihail învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 196

alin. (4) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul S.R.L. "Agrocom Oil",

a fost respinsă, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Mihail, este învinuit prin rechizitoriu de faptul că, în perioada lunii februarie

2014, acționând cu intenție directă în vederea cauzării de daune materiale

proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de

mari, sub pretextul desfășurării unei activități economice comune, privind

comercializarea produselor petroliere, s-a prezentat la sediul întreprinderii

S.R.L. „Agrocom Oil", cod fiscal 1014600000624, amplasat în mun. Chișinău,

str. Albișoara 84/6, unde declarându-se drept proprietar al S.R.L. "Beruf

Auto", c.f. 1003600052131, cu sediul în mun. Chișinău, str. Tighina 49, bir. 3,

of. 23, întreprindere care avea ca gen de activitate importul și

1

comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere, i-a propus lui Călăraș

Ghenadie, fondator al întreprinderii în cauză, spre vânzare produse

petroliere în asortiment.

În scopul realizării intențiilor sale, Arman Mihail gestionând în

realitate activitatea S.R.L. „Beruf Auto", i-a indicat lui Ciobanu Mihail, care

la 12 noiembrie 2013 acceptând rugămintea lui Arman Mihail, și-a dat

acordul să fie desemnat formal în funcția de administrator al S.R.L. "Beruf

Auto", să semneze contractele nr. l din 05 februarie 2014, nr. 2 din 07

februarie 2014 și nr. 3 din 12 februarie 2014, privind livrarea produselor

petroliere către întreprinderea S.R.L. „Agrocom Oil", pentru care

cumpărătorul a transferat mijloace bănești în contul întreprinderii S.R.L.

"Beruf Auto", în sumă totală de 7 106 958,40 lei.

Ulterior, la 12 decembrie 2014, Arman Mihail a preluat personal

conducerea întreprinderii, fiind desemnat administrator al S.R.L. "Beruf

Auto", iar la 21 mai 2015 și unic asociat al întreprinderii în cauză, însă fără a

lua în considerație faptul că în conformitate cu Actul din 18 decembrie 2015,

privind rezultatele inspectării financiare tematice a activității economico -

financiare în perioada anilor 2014- 2015, S.R.L. "Beruf Auto" dispunea de

mijloace fixe, mărfuri și materiale în sumă totală de 33 353 080,70 lei, nu a

livrat intenționat toată cantitatea de produse petroliere în contul sumei de

bani primite de la S.R.L. ''Agrocom Oil", folosind aceste mijloace financiare

în scopurile întreprinderii, cauzând astfel S.R.L. „Agrocom Oil" un

prejudiciu material în sumă de 1 517 012,40 (un milion cinci sute

șaptesprezece mii doisprezece, 40) lei, ceea ce constituie proporții deosebit

de mari.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul principal, Plugaru Victor care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Arman Mihail să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art. 196 alin. (4)

Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că:

- constatările instanței de judecată sunt formulate în temeiul unor

presupuneri, deoarece probele acumulate în cadrul urmăririi penale, cât și

la judecarea cauzei penale în fond, au stabilit cu certitudine prezența în

acțiunile lui Arman Mihail a elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal;

- martorul Călăraș Ghenadie a declarat că, relațiile dintre el și Arman

Mihail de la bun început au avut niște schițe bine gândite de escrocherie,

2

deoarece de la alți oameni a mai auzit că nu sunt ei primii, în astfel de

condiții puși de către acești oameni și această firmă, care chipurile activează

legal. Din start livrează o informație că sunt de bună credință, puțin de la

început respectă condițiile contractului, dar mai pe urmă nu mai execută

obligațiunilor asumate. În urma acțiunilor inculpatului, întreprinderii SRL

”Agrocom Oil” i-a fost cauzat un prejudiciul material considerabil în

proporții deosebit de mari. De asemenea, Calaraș Ghenadie a mai declarat

instanței și faptul că, mijloacele financiare introduse în fondul statutar al

SRL "Agrocom Oil" au fost ale lui personale, iar feciorul lui Arrman Mihail,

Alexandru, a fost inclus în fondatorii întreprinderii la insistența

inculpatului, iar de facto nu a participat cu careva mijloace;

- fiind audiat în calitate de inculpat, Arman Mihail a declarat că, la

momentul inițierii colaborării cu „Agrocom Oil" SRL în calitate de

administrator al SRL „Berug Auto", la inițiativa sa, a fost desemnat finul de

cununie a feciorului său, Ciobanu Mihail, care de asemenea la indicația sa,

a semnat un șir de acte privind relațiile comerciale cu SRL ”Agrocom Oil",

cum ar fi actele de modificare a administratorului, care au fost semnate de

către el personal la Camera înregistrării de Stat, împreună cu Cobîlaș

Alexandra, (care este soacra lui Arman Mihail) și care avea la acel moment

calitate de fondator al „Beruf Auto" SRL, cererea de modificare și alte acte

la CÎS, precum și contractele cu SRL „Agrocom Oil" conform cărora „Beruf

Auto" trebuie să livreze la produse petroliere, iar aceasta din urmă să ajute

întreprinderea financiar. La fel, acesta a recunoscut și faptul că, deși

Ciobanu Mihail a fost desemnat în calitate de administrator al SRL „Beruf

Auto", de facto, întreprinderea era condusă de către dânsul;

- deși în instanța de judecată Arman Mihail a declarat că, poate și v-a

prezenta dovezi privind proveniența mijloacele financiare introduse în

fondul statutar al SRL „Agrocom Oil" de către feciorul său, Alexandru, așa

și nu a prezentat, fapt care confirmă încă odată, cele declarate de către

Calaraș Ghenadie;

- faptul că Arman Mihail a întreprins mai multe acțiuni privind

înlăturarea personală a sa de la administrarea oficială a SRL "Beruf Auto",

pe perioada relațiilor comerciale cu SRL "Agrocom Oil", iar ulterior după

primirea mijloacelor financiare de către SRL „Beruf Auto" de la SRL

"Agrocom Oil" și-a redobândit calitatea de administrator și fondator

majoritar al întreprinderii este probat de către actele ridicate și anexate la

materialele cauzei penale și examinate în ședința de judecată;

- Arman Mihail a fost pus sub învinuire de comiterea infracțiunii de

cauzare de pagube materiale, prin înșelăciune și abuz de încredere, la

comiterea căreia, conform explicațiilor și tălmăcirilor oferite de autorii

3

comentariului la dreptul penal, este specifică folosirea temporară ilegală

gratuită a averii proprietarului sau eschivarea de la actul de transmitere

proprietarului a averii care i se cuvine după lege, circumstanțe în totalmente

prezente și în cauza dată.

3.1 Împotriva sentinței a declarat apel și reprezentantul SRL „Agrocom

Oil”, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Arman

Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art.

196 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea cerințelor invocate apelantul a indicat că:

- inculpatul l-a convins pe Calaraș Ghenadie să înceapă o afacere

comună în domeniul comercializării produselor petroliere prin fondarea

întreprinderii „Agrocomoil" SRL, dar a tăinuit faptul că tot bunul

întreprinderii „Beruf Auto" SRL care și trebuia să comercializeze produse

petroliere pe piața internă, a fost ipotecată în scopul garantării rambursării

creditelor bancare, care au depășit suma de 1 500 000 euro. Prin urmare, în

toată perioada colaborării „Agrocom Oil" SRL și „Beruf-Auto" SRL

proprietarul ultimului, Arman Mihail a folosit mijloacele bănești, primite de

la vânzarea produselor petroliere;

- toate mijloacele bănești care au format capitalul social „Agrocom Oil”

SRL la momentul înregistrării în mărime de 8 000 000 lei aparțin numai lui

Calaraș Ghenadie, necătând la faptul că în actele de constituire au fost

indicate două persoane ca asociați cu 50% cotă-parte pentru fiecare. La

ședință a fost stabilit cu certitudine că fiul inculpatului în momentul fondării

întreprinderii „Agrocom Oil" SRL nu a avut suma necesară în mărime de 4

000 0000 lei ca aport la formarea capitalului social, inculpatul nu a putut să

prezinte nici o dovadă a existenței banilor;

- inculpatul fiind persoană care de facto gestionează întreprinderea

„Beruf Auto" SRL, în scopul tăinuirii acțiunilor sale ilegale, încerca să nu

participe formal în calitate de reprezentant al „Beruf Auto" SRL în relațiile

juridice cu alte persoane fizice și juridice. Așadar, ca fondatori „Beruf Auto"

SRL figurează mama soției lui - Cobîlaș Alexandra, dar în calitate de

administrator a fost numit prietenul fiului său - Ceban Mihail, astfel

inculpatul a vrut să se eschiveze de la responsabilitatea pentru acțiunile

ilegale. Faptul menționat este demonstrat și prin expertiza grafoscopică, care

a stabilit că semnătura din numele lui Ceban Mihail pe Acordul privind

modul și termenele achitării datoriei dintre „Agrocom Oil" SRL și „Beruf

Auto" SRL nu aparține administratorului debitorului Ceban Mihail, dar

inculpatului, ceea ce demonstrează acțiunile ilegale a acestuia;

4

- cu privire la valoarea acțiunii civile, ea este stabilită prin actele

prezentate și anume, prin Tabel definitiv al creanțelor creditorilor în cauza

privind insolvabilitatea „Beruf Auto" SRL, lichidatorul a validat suma de

902 012,4 lei, în loc de 1 542 312,9 lei cerute. Nefiind de acord, „Agrocom

Oil" SRL a depus contestație și prin încheierea Curții de Apel din 15.06.2016,

instanța a admis contestația și s-a validat creanța în suma de 740 300 lei, care

constituie diferența dintre suma solicitată 1 542 312,90 și suma validată de

lichidator de 902 012,40 lei. Așadar, la momentul actual prejudiciul material

comis de „Beruf Auto" SRL în mărime totală de 1 542 312,90 este constatat

prin acte judecătorești irevocabile. În asemenea circumstanțe, conform art.

123 Cod de procedură penală, faptele stabilite printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în

instanța de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru

instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot

fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași

persoane.

2018 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea

sentinței instanței de fond fără modificări.

4.1. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit just starea

de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

corect, ajungând corect la concluzia privind nevinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii prevăzute la 196 alin. (4) Cod penal, pe motiv că nu s-

a constatat existența faptei infracțiunii.

Împrejurările ce determină necesitatea achitării lui Arman Mihail au

fost constatate prin totalitatea de probe prezentate de partea acuzării și

partea apărării în cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel, analizând probele prezentate de către partea acuzării

a constatat că, prin rechizitoriu Arman Mihail se învinuiește că în perioada

lunii februarie 2014, acționând cu intenție directă în vederea cauzării de

daune materiale proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere în

proporții deosebit de mari, sub pretextul desfășurării unei activități

economice comune, privind comercializarea produselor petroliere, s-a

prezentat la sediul întreprinderii S.R.L. "Agrocom Oil", cod fiscal

1014600000624, amplasat în amplasat în mun. Chișinău, str. Albișoara 84/6,

unde declarându-se drept proprietar al S.R.L. "Beruf Auto", cod fiscal

1003600052131, cu sediul în mun. Chișinău, str. Tighina 49, bir. 3, of. 23,

5

întreprindere care avea ca gen de activitate importul și comercializarea cu

amănuntul a produselor petroliere, i-a propus lui Ghenadie Calaraș,

fondator al întreprinderii în cauză, spre vânzare produse petroliere în

asortiment.

În scopul realizării intențiilor sale, Arman Mihail gestionând în

realitate activitatea S.R.L. "Beruf Auto" i-a indicat lui Ciobanu Mihail, care la

12.11.2013 acceptând rugămintea lui Arman Mihail și-a dat acordul să fie

desemnat formal în funcția de administrator al S.R.L. "Beruf Auto", să

semneze contractele nr. l din 05.02.2014, nr. 2 din 07.02.2014 și nr. 3 din

12.02.2014, privind livrarea produselor petroliere către întreprinderea S.R.L.

"Agrocom Oil", pentru care cumpărătorul a transferat mijloace bănești în

contul întreprinderii S.R.L. "Beruf Auto", în sumă totală de 7 106 958,40 lei.

Ulterior, la 12 decembrie 2014, Arman Mihail a preluat personal

conducerea întreprinderii, fiind desemnat administrator al S.R.L. "Beruf

Auto", iar la 21.05.2015 și unic asociat al întreprinderii în cauză, însă fără a

lua în considerație faptul că în conformitate cu Actul din 18 decembrie 2015,

privind rezultatele inspectării financiare tematice a activității economico -

financiare în perioada anilor 2014- 2015, S.R.L. "Beruf Auto" dispunea de

mijloace fixe, mărfuri și materiale în sumă totală de 33 353080,70 lei, nu a

livrat intenționat toată cantitatea de produse petroliere în contul sumei de

bani primite de la S.R.L. ''Agrocom Oil", folosind aceste mijloace financiare

în scopurile întreprinderii, cauzând astfel S.R.L. "Agrocom Oil" un

prejudiciu material în sumă de 1 517 012,40 (un milion cinci sute

șaptesprezece mii doisprezece, 40) lei, ceea ce constituie proporții deosebit

de mari.

Cu referire la motivele invocate de acuzatorul de stat și reprezentantul

SRL „Agrocom Oil”, precum că prima instanță a pronunțat o sentință ilegală

și neobiectivă de achitare a inculpatului și că acesta urma să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal,

instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a comis careva erori de fapt

și de drept, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea achitării

inculpatului.

Instanța de apel a considerat că afirmațiile părții acuzării reprezintă

opinia subiectivă a apelanților, or, prima instanță în sentința sa corect și

justificat și-a motivat soluția sub aspectul achitării inculpatului de învinuire

a infracțiunii încriminate, luând în considerație probele prezentate de către

procuror și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, care au

fost apreciate potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al admisibilității, pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

6

drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la necesitatea achitării

inculpatului pe motiv că nu s-a demonstrat existența faptei infracțiunii,

deoarece nu au fost prezentate probe verosimile în acest sens.

Se subliniază că, în cazul infracțiunii de cauzare a daunei

proprietarului prin înșelăciune și abuz de încredere, scopul cauzării daunei

urmează să persiste încă de la momentul recepționării mijloacelor bănești,

pe când la caz, scopul lui Arman Mihail nu a fost probat, or, SRL „Beruf

Auto” în urma primirii sumei de 7 106 958,40 lei de la SRL „Agrocom Oil", a

livrat cumpărătorului produse petroliere în sumă de 5 589 946 lei, iar suma

restantă a constituit 1 517 012,4 (un milion cinci sute șaptesprezece mii

doisprezece) lei, iar restul datoriei putea fi revendicat din patrimoniul

societății care la momentul aplicării sechestrului la cererea SRL „Agrocom

Oil", constituia conform actul privind inspectarea financiară tematică a

activității economico - financiare a S.R.L. "Beruf Auto", pentru perioada

01.01.2014-31.10.2015, s-a stabilit cert că în această perioadă S.R.L. "Beruf

Auto" dispunea de mijloace fixe, mărfuri, materiale în sumă de 33 353 080,

70 lei, iar datoria față de S.R.L. "Agrocom Oil" constituia 1 517 012,40 (un

milion cinci sute șaptesprezece mii doisprezece, 40) lei (f.d. 34-41, vol. III),

însă din cauză că au fost sechestrate nu au fost achitate.

Astfel, la momentul respectiv patrimoniul societății SRL „Beruf Auto”

era de aproximativ de 30 ori mai mare decât datoria pe care o avea față de

SRL „Agrocom Oil".

În aceeași ordine de idei, existența unor relații civile dintre SRL „Beruf

Auto" și SRL „Agrocom Oil" și valorificarea pretențiilor în ordine civilă de

către SRL „Agrocom Oil" se confirmă și prin depunerea de către aceasta la

22.07.2014 a unei acțiuni civile în instanța de judecată privind încasarea de

la SRL „Beruf Auto" în beneficiul SRL „Agrocom Oil" a datoriei în mărime

de 2 131 185,97 lei și penalități în mărime de 575 420,22 lei care rezultă din

relațiile civile între părți în baza contractelor de vânzare-cumpărare a

produselor petroliere (f.d. 154-155, vol. II). Tot aceste contracte sunt anexate

și la cauza penală dată ca probe în confirmarea cauzării de daune.

Astfel, la 01.08.2014 a fost emisă încheierea Judecătoriei Centru, prin

care s-a aplicat sechestru asupra sumelor bănești de pe orice cont bancar sau

bunuri mobile și imobile ce aparțin SRL „Beruf Auto” (f.d. 47, vol. II), în

valoarea acțiunii, ce nu poate depăși 2 706 606, 19 lei. În aceeași

consecutivitate de idei, se atestă că la 15.01.2015 a fost întocmit procesul-

verbal de sechestru de către executorul judecătoresc Doroftei Igor (f.d. 49,

vol. II), prin care s-a aplicat sechestru asupra bunurilor ce aparțin SRL „Beruf

Auto", în valoare de 2 706 606, 19 lei.

7

Reieșind din aspectele enunțate, instanța de apel a reținut cu

certitudine că existența contractelor de vânzare-cumpărare, acordului

privind stabilirea ordinii și termenului de achitare a datoriilor SRL „Beruf

Auto" și SRL „Agrocom Oil" reflectă indubitabil existența unui drept cu

caracter civil, iar actele indicate supra anexate ca probe în cauza penală,

garantează în mod real dreptul părții vătămate de a pretinde despăgubiri,

formulând o acțiune civilă într-o instanță civilă de drept comun în baza

normelor dreptului civil, fapt care a și avut loc.

În acest context, instanța de apel a accentuat că în cadrul acțiunii civile

înaintate de către SRL „Agrocom Oil" cu privire la încasarea de la SRL „Beruf

Auto" (f.d. 28, vol. I) a sumei de 2 131 185, 97 lei, prin încheierea Curții de

Apel Chișinău din 15.06.2016 a fost validată creanța SRL „Agrocom-Oil" în

sumă de 740 300 lei, ca creanță chirografică de rangul V, iar suma de 902

012,4 lei a fost validată de către lichidatorul Botnari Andrei prin tabelul

definitiv al creanțelor creditorilor împotriva patrimoniului debitorial.

Astfel, suma de 1 517 012,4 (un milion cinci sute șaptesprezece mii

doisprezece) lei inclusă în învinuirea înaintată inculpatului ca cauzare de

daune materiale a fost deja încasată în ordine civilă de la SRL „Beruf Auto"

în folosul SRL „Agrocom Oil", existând în acest caz o hotărâre judecătorească

cu puterea și valoarea lucrului judecat.

În consecință, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată

concluzia instanței de fond, potrivit căreia din conținutul probelor

examinate nemijlocit în instanța de judecată nu rezultă că Arman Mihail ar

fi întreprins careva acțiuni de înșelăciune și abuz de încredere asupra S.R.L.

"Agrocom Oil" sau asupra reprezentantului acesteia, iar datoria S.R.L. "Beruf

Auto față de S.R.L. "Agrocom Oil" a apărut în urma încheierii benevole de

către reprezentanții persoanelor juridice a contractelor de vânzare-

cumpărare a produselor petroliere din 05.02.2014, 07.02.2014 și 12.02.2014.

Totodată, s-a subliniat că în baza acestor contracte, SRL „Beruf Auto”

și-a realizat parțial angajamentele asumate, livrând produse petroliere în

sumă de 5 589 946 lei. Însuși acțiunea de livrare a produselor petroliere într-

un volum semnificativ combate versiunea acuzatorului de stat precum că ar

fi existat intenția lui Arman Mihail de a cauza daune materiale prin abuz de

încredere și înșelăciune.

Instanța de apel a reținut că, prin Actul privind inspectarea financiară

tematică a activității economico - financiare a S.R.L. "Beruf Auto", se

confirmă cu certitudine faptul că în perioada 01.01.2014-31.10.2015, S.R.L.

"Beruf Auto" dispunea de mijloace fixe, mărfuri, materiale în sumă de 33 353

080, 70 lei, iar datoria față de S.R.L. "Agrocom Oil" constituia 1 517 012,40

(un milion cinci sute șaptesprezece mii doisprezece, 40) lei (f.d. 34-41, vol.

8

III), iar în aceste circumstanțe se confirmă faptul că S.R.L. "Beruf Auto" avea

mijloace fixe, mărfuri, bunuri materiale în sumă de 33 353 080, 70 lei, din

care putea să fie stinsă datoria de 1 517 012,40 lei față de S.R.L.

„Agrocom Oil", însă din cauză că la cererea S.R.L. "Agrocom Oil" depusă în

ordine civilă a fost aplicate sechestru pe conturile bancare și bunurile

materiale S.R.L. „Beruf Auto" a fost în imposibilitate de a activa și de a stinge

restul datoriei.

Astfel, în opinia instanței, este combătută învinurea adusă precum că

inculpatul era de rea credință, că a avut intenția de a cauza daune materiale

proprietarului - S.R.L. "Agrocom Oil" și că S.R.L. "Beruf Auto" ar fi fost în

imposibilitate de a întoarce datoria.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în speță este prezent un raport

cu caracter strict civil, după cum s-a enunțat supra, fiind constatat un raport

civil între două persoane juridice, confirmat prin contractele menționate

anterior. Mai mult decât atât, părțile contractante au stabilit ordinea și

termenul de achitare al datoriilor, iar ulterior, suma datorată de 1 517 012,4

a fost încasată prin hotărârea unei instanțe civile.

Intervenția legii penale la caz este nejustificată odată ce s-a constatat

că restabilirea drepturilor lezate a părții vătămate prin mijloacele justiției

civile, se face posibilă, deoarece făptuitorul la apariția raporturilor dintre

dânsul și partea vătămată, nu urmărea scopul de cupiditate, ci dimpotrivă,

intenționa să-și realizeze obligațiile asumate cu bună-credință, fapt pe care

Arman Mihail l-a și făcut parțial.

Dat fiind faptul că, la caz nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

dar totodată și faptul că suma de 1 517 012,4 (un milion cinci sute

șaptesprezece mii doisprezece) lei inclusă în învinuirea înaintată

inculpatului a fost deja încasată în ordine civilă de la SRL „Beruf Auto" în

folosul SRL „Agrocom Oil", existând în acest caz o hotărâre judecătorească

cu puterea și valoarea lucrului judecat, instanța de apel a conchis că prima

instanță în mod just a respins acțiunea civilă înaintată de către

reprezentantul S.R.L. "Agrocom Oil".

în Procuratura de circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată, deoarece în baza probelor acumulate la

judecarea cauzei penale și anume, prin declarațiile martorului Calaraș

Ghenadie și materialele cauzei, s-a stabilit că, Arman Mihail a comis prin

înșelăciune și abuz de încredere cauzarea de daune materiale proprietarului

în proporții deosebit de mari, fără scop de însușire, or, faptul abuzului de

9

încredere în cazul dat a fost constatat de la bun început, deoarece Arman

Mihail a contat din start pe relațiile speciale de încredere cu Calaraș

Ghenadie în scopul însușirii ilegale a profiturilor materiale sau bănești, iar

stabilind relații de muncă cu vinovatul și punându-i la dispoziție averea sa,

proprietarul are încredere în el, dar vinovatul își însușește veniturile

căpătate din exploatarea averii proprietarului.

5.1. Recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel a depus și

reprezentantul SRL ”Agrocom Oil”, Didușenco Ruslan, solicitând casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Arman Mihail să fie recunoscut vinovat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal

și să-i fie aplicată pedeapsa în cuantumul solicitat de procuror, cu admiterea

acțiunii civile. Recurentul și-a motivat cerințele invocând că:

- instanțele de judecată și-au motivat concluzia de achitare, constatând

existența raporturilor civile între SRL ”Beruf Auto” și SRL ”Agrocom Oil”,

făcând trimitere la actele juridice și hotărârile judecătorești, însă cu toate

acestea, nu s-a ținut cont de faptul că, infracțiunea săvârșită de inculpat

implică și latura civilă, astfel încât existența unor acte juridice încheiate între

societățile nominalizate nu exclude întrunirea în acțiunile lui a elementelor

constitutive ale infracțiunii respective;

- însăși declarațiile inculpatului sunt relevante în vederea constatării că

el a acționat cu prilejul și sub acoperirea SRL ”Beruf Auto”, ce au și constituit

înșelăciunea realizată, schema pusă în aplicare de către Arman Mihail, ce a

și cauzat părții vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari, fiind

realizată prin abuz de încredere, sub pretextul dispunerii de către SRL

”Beruf Auto” a surselor financiare suficiente pentru restituirea mijloacelor

bănești;

- instanțele de judecată au omis să se expună și asupra declarațiilor

martorului Calaraș Ghenadie, care a indicat că deși a încercat să soluționeze

amiabil problema iscată, inclusiv cu inculpatul semnând acordul din

29.04.2014, acesta din urmă s-a ascuns și nu a dorit restituirea mijloacelor

bănești sau produselor petroliere pentru care s-au achitat bani.

decembrie 2018 au fost admise recursurile declarate de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin și de

reprezentantul părții vătămate SRL „Agrocom Oil”, Didușenco Ruslan,

casată total decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

6.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a remarcat că,

instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele

jurisprudențiale la judecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale.

10

Continuând ideea expusă, instanța de recurs a menționat că, instanța

de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. al prezentei decizii,

nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra, interpretându-le

eronat.

Instanța de recurs a considerat că soluția instanței de apel privind

menținerea achitării inculpatului este prematură și afectată de eroarea de

drept prescrisă în pct. 6) alin. (1) din art. 427 Cod de procedură penală și

anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Prin urmare, instanța de recurs a menționat că, în cazul respingerii

apelurilor procurorului și a reprezentantului părții vătămate, partea

descriptivă a deciziei urma să cuprindă analiza și verificarea probelor pe

care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea respectivă, să indice din ce

motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

În acest context, Colegiul penal lărgit a evidențiat prevederile art. 100

alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina

juridică națională, a remarcat faptul că, verificarea probelor este o activitate

a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea

loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de

procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt

supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute.

Sub acest aspect instanța de recurs ordinar a notat că, instanța de apel

nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor,

ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea

unei concluzii premature și nemotivate.

Subsidiar, instanța de recurs ordinar a observat că, instanța de apel și-

a motivat soluția de menținere a achitării prin faptul că, în speță este prezent

un raport cu caracter civil între două persoane juridice și anume, SRL

„Agrocom Oil” și SRL „Beruf Auto” și că suma datorată de 1 517 012,4 lei a

fost încasată prin hotărârea unei instanțe civile.

În cazul dat, a fost menționat că, potrivit materialelor cauzei, o astfel

de hotărâre definitivă în privința celor două persoane juridice de încasare a

unei datorii lipsește, cu atât mai mult, că prin încheierea Curții de Apel

Chișinău din 08 decembrie 2014, a fost admisă cererea debitorului SRL

„Beruf Auto” privind inițierea procesului de insolvabilitate.

11

De asemenea, a fost remarcat că instanța de apel în ședința de judecată

din 31 mai 2018, a cercetat probele scrise (f.d. 194-196, vol. IV), iar în partea

descriptivă a deciziei a enumerat doar o parte din ele, or, decizia trebuie să

cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea,

să indice din ce motive ele urmează a fi apreciate ori respinse ca probe.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchis că, nemotivarea clară și

concisă a soluției pronunțate de către instanța de apel reprezintă prin sine

neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră

eroare de drept și este temei pentru recurs.

Subsecvent, Colegiu penal lărgit a susținut că, deși instanța de apel a

menținut hotărârea primei instanțe, după soluția de achitare, în prezența

apelurilor declarate de acuzator și reprezentantul părții vătămate prin care

se solicită condamnarea, urma să examineze cauza conform regulilor

generale cu audierea tuturor participanților la proces, verificarea și

cercetarea minuțioasă a probelor prezentate întru acuzarea inculpatului, cu

atât mai mult că, acest aspect a fost solicitat în ședința de judecată la

03.05.2018 de către procuror (f.d. 181, vol. IV).

Astfel, Colegiul penal lărgit a menționat că, eroarea comisă de către

instanța de apel nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și

a se pronunța asupra legalității hotărârii, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor legale.

Coroborând considerentele expuse în speța de referință, instanța de

recurs a subliniat că, decizia instanței de apel urmează a fi casată cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture

erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei

de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414

Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună

asupra tuturor motivelor apelurilor, iar în dependență de datele obținute să

pronunțe o hotărâre întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417-418

Cod de procedură penală.

decizia sa din 03 octombrie 2019 a admis apelul declarat de procurorul în

Procuratura mun. Chișinău, oficiul principal, Plugaru Victor, casată sentința

primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Arman Mihail a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute în art. 196 alin. (4) Cod penal, și condamnat

12

în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

2 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, s-a încasat din contul lui Arman Mihail în beneficiul SRL

„Agrocom Oil”, prejudiciul material provocat prin comiterea infracțiunii, în

mărime de 1 517 012,40 (un milion cinci sute șaptesprezece mii

douăsprezece) lei și (patruzeci) bani.

încălcat prevederile art. 101 alin.(1), 384 alin.(3), 385 alin.(1) pct. 1-4), 394

alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, prima instanță nu a indicat în

sentință și nu a dat apreciere probelor acuzării ce ține de învinuirea adusă

inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod

penal.

Astfel, prima instanță și-a motivat soluția de achitare pronunțată în

privința inculpatului Arman Mihail prin faptul că, în speță este prezent un

raport jurdic cu caracter civil între două persoane juridice și anume, SRL

„Agrocom Oil” și SRL „Beruf Auto”, ordine în care suma datorată de 1 517

012,4 lei a fost încasată prin hotărârea unei instanțe civile.

În acest context, instanța de apel, a menționat că, intervenția legii penale

la caz este justificată, or, sunt neîntemeiate concluziile primei instanțe cu

privire la faptul că relațiile dintre SRL „Beruf Auto” și SRL „Agrocom Oil”

sunt de natură civilă, fiind constatat faptul că restabilirea drepturilor lezate

a părții vătămate prin mijloacele justiției civile, se face imposibilă, deoarece

făptuitorul la apariția raporturilor juridice dintre dânsul și partea vătămată,

urmărea scopul de cupiditate și nu avea intenția și nici nu putea să-și

onoreze angajamentul asumat, iar banii i-a însușit el, ca persoană fizică.

În opinia instanței de apel, prima instanță nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute

de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce

au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și

nemotivate.

Subsidiar, cu referire la probatoriul administrat în prezenta cauză

penală, instanța de apel a notat că, prima instanță a respins în totalmente

probele acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei

prejudiciabile prevăzute de legea penală și vinovăția inculpatului Arman

Mihail, greșit a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului din motiv că nu

s-a constata existența faptei infracțiunii.

Astfel, în baza contractelor de vânzare-cumpărare a produselor

petroliere din data de 05 februarie 2014, 07.02.2014, reprezentantul SRL

„Agrocom Oil” a transferat în contul SRL „Beruf Auto” suma de 7 106 958,40

13

lei, iar reprezentanții SRL „Beruf Auto” au livrat produse petroliere în sumă

de 5 589 946 lei realizându-și parțial angajamentele asumate, deducându-se

dauna materială cauzată SRL „Agrocom Oil” în mărime de 1 517 012, 40 lei.

Probele prezentate de partea acuzării confirmă cu certitudine comiterea

faptelor prejudiciabile incriminate de către Arman Mihail și anume:

extrasului din registrul persoanelor juridice nr. xxxxx din xxxxx, deciziei

privind înregistrarea modificărilor în Registrul persoanelor juridice din

12.12.2014, extrasului din Registrul persoanelor juridice nr. xxxxx din

21.05.2015, deciziei privind înregistrarea modificărilor în Registrul

persoanelor juridice din 21 mai 2015, contractul nr. 2 de vânzare cumpărare

din 07.02.2014 încheiat între SRL „Agrocom Oil” și SRL „Beruf Auto”, anexa

la contractul nr. 2 de vânzare cumpărare din 07 februarie 2014, contractul nr.

3 de vânzare cumpărare din 12 februarie 2014 încheiat între SRL „Agrocom

Oil” SRL „Beruf Auto”, anexa la contractul nr. 3 de vânzare cumpărare din

12 februarie 2014, actul de verificare între SRL „Agrocom Oil” și SRL „Beruf

Auto” din data de 31 ianuarie 2015, procesul verbal de ridicare de la

reprezentantul SRL „Agrocom Oil” a acordului privind stabilirea ordinii și

termenului de achitare a datorii din 29 aprilie 2014, Acordul privind

stabilirea ordinii și termenului de achitare a datorii din 29 aprilie 2014,

Raportul de expertiză garfoscopică nr. xxxxx din xxxxxxx, Actul privind

inspectarea financiară tematică a activității economico - financiare a SRL

„Beruf Auto”, pentru perioada 01 ianuarie 2014-31 octombrie 2015.

Continuând ideea expusă, prin prisma art. 61, 75, 76, 77 Cod penal,

instanța de apel a conchis că, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont

de faptul că, pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, luând în considerație

că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, la

evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu este judecat,

nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat graviditatea faptelor comise,

circumstanțe atenuante sau agravante nu sau stabilit, Colegiul Penal

consideră, că corectarea și reeducarea inculpatului Arman Mihail este

posibilă doar cu izolarea acestuia de societate, prin stabilirea în privința

acestuia a unei pedepse privative de libertate în limitele prevăzute de

sancțiunea art. 196 alin. (4) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către SRL „Agrocom Oil”

împotriva lui Arman Mihail, instanța de apel a statuat că, vina în comiterea

infracțiunii de cauzare de daune materiale prin înșelăciune și abuz de

încredere în privința SRL „Agrocom Oil” de către Arman Mihail a fost

14

demonstrată cu certitudine. În această ordine de idei, s-a constatat că părții

vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu în mărime de 1 517 012,4 lei. Partea

vătămată SRL „Agrocom Oil” a înaintat pretenții civile în cadrul procesului

penal față de inculpatul Arman Mihail. Dat fiind faptul că părții vătămate

urmează a-i fi recuperat prejudiciul material cauzat, inculpatul recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii, este persoană responsabilă de recuperarea

prejudiciului cauzat.

recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 8 Cod de

procedură penală precum și art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor

Omului, solicitând casarea deciziei instanței de apel din 03 octombrie 2020

cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea cerințelor sale, recurenții au invocat că:

- instanța de apel în decizia sa nu a dat o apreciere cuvenită a probelor

administrate, nu și-a motivat decizia suficient, astfel fiind adoptată o

hotărâre de condamnare doar în baza indicării anumitor probe ale părții

acuzării enunțate în rechizitoriu;

- în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele laturii obiective și

subiective ale infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, or, în

speță cu certitudine a fost constatată existența a unor raporturi juridice

civile;

- existența unor relații civile dintre SRL „Beruf Auto” și SRL „Agrocom

Oil”, precum și valorificarea pretențiilor în ordine civilă de către SRL

„Agrocom Oil” se confirmă și prin depunerea acțiunii civile în instanța de

judecată la data de 22 iulie 2014 (vol. 2 f.d. 47), urmare a căreia au fost

aplicate sechestre pe bunurile SRL „Beruf Auto” în valoare de 2 706 606,19

lei;

- la capitolul acțiunii civile înaintate de către SRL „Agrocom Oil” cu

privire la încasarea de la SRL „Beruf Auto” a sumei de 2 131 185, 97 lei

urmează a fi menționat faptul că prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

15 iunie 2016 a fost validată creanța SRL „Agrocom Oil” în sumă de 740 300,

ca creanță chirografică de gradul V, iar suma de 902 012, 4 lei a fost validată

de către lichidatorul Botnari Andrei prin tabelul definitiv al creanțelor

creditorilor împotriva patrimoniului debitoral.

Astfel, suma de 1 517 012,4 inclusă în învinuirea lui Arman Mihail a

fost deja încasată în ordine civilă de la SRL „Beruf Auto” în folosul SRL

„Agrocom Oil”, existând în acest sens o hotărâre judecătorească cu privire

la puterea și valoarea lucrului judecat, ordine în care admiterea acțiunii

civile în prezenta cauza penală va constitui o încasarea dublă a unei sume

bănești;

15

- din conținutul sentinței instanței de fond reiese că presupusa faptă

infracțională a avut loc în perioada lunii februarie 2014. În acest context,

urmează a fi menționat că infracțiunea prevăzută la art. 196 alin. (4) Cod

penal, este o infracțiune mai puțin gravă, context în care până la adoptarea

deciziei definitive a instanței de apel din 03 octombrie 2019 a trecut o

perioada de 5 ani și 8 luni. Astfel, instanța de apel în mod ilegal i-a stabilit

inculpatului Arman Mihail o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat,

considerând corecte constatările instanței de apel.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită

recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei

instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă

motiv de casare.

16

Colegiul penal lărgit mai menționează că recurentul, drept temeiuri

pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, și anume sub aspectul că: „hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de

fapt care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate, Colegiul penal lărgit reține că

în speță este incident temeiul de recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal notează că potrivit prevederilor art. 8 Cod de procedură

penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu va fi dovedită, în modul prevăzut

de prezentul cod, printr-o hotărâre judecătorească de condamnare

definitivă.

Alin. (2) al aceluiași articol, stipulează că, nimeni nu este obligat să

dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei de

săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Procesul penal, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) Cod de procedură

penală, are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni,

precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor

cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor

presupuse sau săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune

să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu

fie trasă la răspundere penală și condamnată.

Alin. (3) al aceluiași articol stabilește că organele de urmărire penală și

instanțele judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa

mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau

condamnată.

Reieșind din aceste prevederi legale, care sunt principii unanim

recunoscute, inclusiv de tratatele internaționale în domeniul drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte,

jurisprudența națională a stabilit o practică judiciară potrivit căreia

vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în

cazul, când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției

nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile,

care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în

limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute

în art. 385 Cod de procedură penală.

17

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține și prevederile art.

389 alin. (1) Cod de procedură penală, care stabilesc că, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar

potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sentința de condamnare nu poate fi

bazată pe presupuneri.

Colegiul penal lărgit notează că, din analiza materialelor cauzei,

rezultă cert că prima instanță a dat apreciere obiectivă cumulul de probe

administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei

instanțe, descrise și în sentință, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

veridicității și coroborării lor, și corect a adoptat soluția de achitare a lui

Arman Mihail de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

196 alin. (4) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, reieșind din învinuirea înaintată.

Astfel, se atestă că prima instanță, analizând probele prezentate de

partea acuzării, a stabilit veridic că învinuirea adusă inculpatului Arman

Mihail în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, nu s-a confirmat prin cumulul de

probe administrat de partea acuzării, menționând just că probele

administrate nu demonstrează că Arman Mihail ar fi întreprins careva

acțiuni de înșelăciune și abuz de încredere asupra SRL „Agrocom Oil” sau

asupra reprezentantului acesteia, iar datoria SRL „Beruf Auto” față de SRL

„Agrocom Oil” a apărut în urma încheierii benevole de către reprezentanții

persoanelor juridice a contractelor de vînzare – cumpărare a produselor

petroliere din data de 05 februarie 2014, 07 februarie 2014, și 12 februarie

interpretat aceste dubii în favoarea inculpatului, cu respectarea art. 8 alin.

(3), 24 Cod de procedură penală.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel, examinând apelul

declarat de către procuror nejustificat a conchis că, probele prezentate de

acuzare demonstrează vinovăția inculpatului Arman Mihail în comiterea

faptei imputate, or, instanța de fond și-a motivat și argumentat concluziile,

acestea ne fiind combătute prin probe ce-ar permite constatarea

incontestabilă a existenței faptei prejudiciabile în acțiunile lui Arman Mihail

or, instanța de apel a pus la baza condamnării aceleași probe, ne fiind

examinate probe noi, eventual prezentate de către acuzatorul de stat, fapt

care contrazice și practicii CtEDO.

În urma analizei conținutului deciziei instanței de apel, Colegiul penal

lărgit notează că la argumentarea soluției, instanța de apel a apreciat

18

unilateral probele administrate la dosar, fără a înlătura presupunerile ce țin

de prezența faptei infracțiunii incriminate prin rechizitoriu în acțiunile

inculpatului Arman Mihail, fără a aduce argumente plauzibile, și-a bazat

soluția de condamnare doar în baza anumitor probe indicate de partea

acuzării, fără a examina prezenta cauză penală prin prisma existenței

raporturilor juridice civile, condamnând-ul neîntemeiat pe Arman Mihail în

baza art. 196 alin. (4) Cod penal, în lipsa unor probe certe și suficiente pentru

a confirma vinovăția și existența faptei infracțiunii incriminate în

Rechizitoriu.

În acest context, Colegiul penal lărgit precizează că, sarcina descrierii

faptei în rechizitoriu și probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță,

și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării

este pusă pe seama procurorului. Or, CtEDO în hotărârea Capeau vs. Belgia

din 13.01.2005, a constatat că, „în domeniul penal, problema administrării

probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6§2 și e

obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării”.

Totodată, se subliniază că potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

„Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii”.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar nu acceptă motivarea instanței

de apel, care în urma analizei efectuate defectuos a materialelor cauzei se

atestă a fi una nejustificată.

În acest context, din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit

subliniază că acceptă argumentele primei instanțe ce țin de soluția de

achitare a inculpatului Arman Mihail de sub învinuirea înaintată descrisă în

Rechizitoriu, din motivul lipsei faptei infracțiunii, ce este în corespundere cu

cumulul de probe cercetat în ședința de judecată de prima instanță, apreciat

just de prima instanță prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descris

și analizat amănunțit în sențință, totodată cu expunerea asupra chestiunilor

esențiale supuse atenției sale, ce denotă cu certitudine că sentința primei

instanțe a fost adoptată legal și întemeiat, cu respectarea tuturor cerințelor

prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, soluție și motivare a primei

instanțe, ce se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de

avocatul Ionaș Gheorghe cu inculpatul, urmează a fi admis cu casarea totală

a deciziei instanței de apel ca fiind neîntemeiată și cu menținerea sentinței

primei instanțe, din motiv că apelul a fost greșit admis, în speță

confirmându-se temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

19

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe cu

inculpatul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 octombrie 2019, și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 09 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Arman Mihail

xxxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

20

09 februarie 2021 Dosarul nr.1ra-12/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza

penală în privința lui Arman Mihail xxxxx.

februarie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș

Gheorghe cu inculpatul, fiind casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 octombrie 2019, și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 09 ianuarie 2018.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe cu inculpatul, urma a fi admis, cu

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2019

și remiterea la rejudecare pe motiv că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

motivată superficial și conține motivări contradictorii. Totodată, sentința primei

instanțe la fel nu putea fi menținută.

Chișinău, sediul Centru din 09 ianuarie 2018, Arman Mihail învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, a fost achitat pe motiv că nu s-

a constatat existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul S.R.L. „Agrocom Oil”, a fost

respinsă, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul Plugaru Victor și

reprezentantul SRL „Agrocom Oil”.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018 au

fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței instanței de

fond fără modificări.

Ulterior, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

11 decembrie 2018 au fost admise recursurile declarate de procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin și de reprezentantul părții vătămate

SRL „Agrocom Oil”, Didușenco Ruslan, casată total decizia instanței de apel, cu

trimiterea cauzei la rejudecare. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs

ordinar a menționat că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de

drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al

21

probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea

unei concluzii premature și nemotivate.

Subsidiar, instanța de recurs ordinar a observat că, instanța de apel și-a motivat

soluția de menținere a achitării prin faptul că, în speță este prezent un raport cu

caracter civil între două persoane juridice și anume, SRL „Agrocom Oil” și SRL

„Beruf Auto” și că suma datorată de 1 517 012,4 lei a fost încasată prin hotărârea

unei instanțe civile.

Rejudecând cauza, instanța de apel prin decizia sa din 03 octombrie 2019 a

admis apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul principal,

Plugaru Victor, a casat sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Arman Mihail a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute în art. 196 alin. (4) Cod penal,

și condamnat în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, s-a încasat din contul lui Arman Mihail în beneficiul SRL „Agrocom

Oil”, prejudiciul material provocat prin comiterea infracțiunii, în mărime de 1 517

012,40 (un milion cinci sute șaptesprezece mii douăsprezece) lei și (patruzeci) bani.

Din conținutul părții descriptive a deciziei instanței de apel din 03 octombrie

2019, la capitolul stabilirii vinovăției inculpatului, instanța de apel a menționat că

prima instanță nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea

unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

premature și nemotivate. La fel, instanța de apel a menționat că prima instanță a

încălcat prevederile art. 101 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1-4), 394 alin.

(1) pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală.

Consider că recursul declarat de avocatul Ionaș Gheorghe cu inculpatul Arman

Mihail nu este motivat sub aspectul criticat de recurenți în baza art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, iar argumentele invocate precum că la caz se constată

cu certitudine existența unor raporturi juridice civile între două persoane juridice și

anume, SRL „Agrocom Oil” și SRL „Beruf Auto”, nu poate fi reținut pentru

achitarea inculpatului Arman Mihail, fără a analiza minuțios învinuirea adusă

inculpatului conform rechizitoriului, căruia i se impută, că prin acțiunile sale în

calitate de persoană care gestiona SRL „Beruf Auto” a prejudiciat cu 1517012,4 lei

SRL ”Agrocom Oil”, iar existența unei hotărâri de validare a creanțelor la caz n-a

fost analizată în cumul cu alte probe prezentate de ambele părți în proces – atît de

acuzare, cît și de apărare.

Consider recursul avocatului întemeiat sub aspectul prevăzut la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția și nefondat sub aspectul prevăzut de pct. alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

22

Or, decizia contestată este afectată de insuficiență de motivare, motivarea este

contradictorie, or, condamnând inculpatul în baza art.196 alin. (4) Cod penal,

instanța de apel constată, că acesta a însușit suma incriminată acestuia ca prejudiciu,

depășind astfel limitele învinuirii, totodată, în conținutul acesteia nu se regăsește o

analiză minuțioasă a învinuirii înaintate în raport cu probele prezentate și motivarea

respingerii unor argumente ale apărării, fapte ce cad sub incidența art.427 alin. (6)

Cod de procedură penală și condiționează casarea deciziei cu dispunerea rejudecării

cauzei.

Totodată, nici soluția primei instanțe nu poate fi menținută, or, aceasta la fel

este viciată din punct de vedere al motivării contradictorii, reieșind și din constatările

instanței de recurs prin sentința din 11 decembrie 2018 în prezenta cauză.

Astfel, nici sentința primei instanțe și nici decizia instanței de apel nu sunt

motivate corespunzător, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

probele nu au fost apreciate ci doar trecute în revistă.

Prin urmare, se reține că instanța de apel nu a respectat nici prevederile art. 436

Cod de procedură penală, ce ține de limitele rejudecării cauzei, nu a judecat fondul

apelului și a adoptat o soluție nemotivată.

Pentru aceste motive am optat pentru casarea totală a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Arman Mihail xxxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Judecător Cobzac Elena

23