2ra-1302/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuratură
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuratură
- Temei legal
- Satisfactie echitabilă, stabilirea cuantumului prejudiciului
2ra-1302/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuratură (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1302/22
2-21140708-01-2ra-16092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – N. Mămăligă
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan
D E C I Z I E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursurile declarate de Arman Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș
Gheorghe, și de Ministerul Justiției al RM,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arman Mihail către
Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, cu privire
la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
penale și repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept, repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022, prin care a fost
modificată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022,
c o n s t a t ă:
La 22 septembrie 2021, Arman Mihail a depus cerere de chemare în judecată către
Ministerul Justiției al RM, solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, cu încasarea din contul bugetului de stat,
prin intermediul Ministerului Justiției al RM, a prejudiciului moral în sumă de 200 000
lei, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM a
sumei de 300 000 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,
și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 lei suportate în
prezenta cauză civilă.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 10 iunie 2014, SRL ”Agrocom Oil” a depus în
adresa Procuraturii Generale o plângere în privința lui Arman Mihail pe faptul cauzării
prejudiciului în proporții mari.
Prin ordonanța ofițerului principal de urmărire penală a Direcției de Politie a mun.
Chișinău - Cortac Nicolae, din 24 iulie 2014, a fost dispusă începerea urmăririi penale
1
conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul
penal pe faptul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de
încredere și cauzarea daunelor în proporții deosebit de mari.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 25 martie 2015, a fost
dispusă efectuarea percheziției la domiciliul administratorului întreprinderii SRL ”Beruf
Auto” - Arman Mihail, din xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx, iar la 27 martie 2015, organul de
urmărire penală a întocmit procesul-verbal de percheziție în prezența reclamantului.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, din 25 martie 2015, a fost
dispusă efectuarea percheziției la oficiul întreprinderii SRL ”Beruf Auto”, iar conform
procesului-verbal din 27 martie 2015, organul de urmărire penală a efectuat percheziția
autorizată în prezența lui Arman Mihail.
La 17 aprilie 2015, Arman Mihail a fost recunoscut în calitate de bănuit și în aceeași
zi a fost audiat pe faptul că, prin înțelegere prealabilă cu Ciobanu Mihail, acționând cu
intenție directă și cu scop de profit, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei
persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, au ridicat în numerar mijloacele bănești
și le-au folosit în scopuri personale, fără a transmite SRL ”Agrocom Oil” produse
petroliere, prin ce au cauzat un prejudiciu în proporții deosebit de mari.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău - Plugaru Victor, din 17
iulie 2015, Arman Mihail a fost pus sub învinuire de săvârșire a infracțiunii prevăzute
de art. 42 alin. (4) și art. 190 alin. (5) din Codul penal.
La aceeași dată a fost emisă ordonanța privind dispunerea investigațiilor în vederea
căutării învinuitului, după care, în privința lui Arman Mihail a fost dispusă pornirea
unui dosar de căutare în vederea reținerii.
La 16 octombrie 2015, procurorul în Procuratura mun. Chișinău – Plugaru Victor, a
dispus reținerea lui Arman Mihail și audierea în calitate de învinuit, iar la aceeași dată,
prin ordonanță, a fost dispusă eliberarea învinuitului, cu aplicarea în privința acestuia a
măsurii preventive sub formă de obligație de a nu părăsi țara.
La 12 aprilie 2016, procurorul în Procuratura mun. Chișinău - Plugaru Victor, a
dispus punerea lui Arman Mihail sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 196 alin. (4) din Codul penal - cauzarea de daune materiale proprietarului prin
înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari.
La 28 aprilie 2016, cauza penală în privința inculpatului Arman Mihail a parvenit
spre examinare la Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 ianuarie 2018, Arman
Mihail a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, acțiunea
civilă fiind respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018, a fost menținută sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 ianuarie 2018.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018, a fost casată decizia
Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2019, au fost admise apelurile
declarate de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal - Plugaru
Victor și apelul SRL ”Agrocom Oil”, casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 09 ianuarie 2018 și emisă o nouă hotărâre prin care, Arman Mihail a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul
2
penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, și s-a încasat de la Arman Mihail în
beneficiul SRL ”Agrocom Oil” prejudiciul material provocat prin comiterea infracțiunii,
în mărime de 1 517 012, 40 lei.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 februarie 2021, a fost admis recursul
ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe, casată decizia Curții de Apel
Chișinău din 03 octombrie 2019 și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 09 ianuarie 2018.
Astfel, reclamantul a menționat că a avut nevoie de un timp îndelungat ca să-și
demonstreze nevinovăția, condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile
și libertățile fundamentale ale omului sunt garantate.
De asemenea, a remarcat că în cadrul urmăririi penale, au fost încălcate normele
procedurale și materiale, care în consecință au exclus vinovăția reclamantului, acțiuni
ilegale care s-au manifestat prin încălcarea principiilor și drepturilor generale, dar și
încălcarea directă a normelor procedurale, a dreptului la un proces echitabil prevăzut de
art.6 CEDO, întreprinderea măsurilor procesual penale precum și încălcarea dreptului
reclamantului la judecarea într-un termen rezonabil a cauzei.
Mai mult ca atât, reclamantul a menționat că în rezultatul acțiunilor ilicite ale
organului de urmărire penală și ale instanțelor judecătorești i-a fost defăimată imaginea
și reputația profesională. Prin acțiunile ilicite ale organului care a exercitat urmărirea
penală și ale procuraturii, i-au fost create obstacole morale și fizice, pierdere de timp,
stres și suferință psihică, dar și pierderi materiale, a fost vizat ca fiind persoana care a
comis o infracțiune.
Suplimentar, reclamantul a notat că procedura penală s-a început odată cu depunerea
plângerii pe numele său, la 10 iunie 2014, și s-a finisat odată cu adoptarea deciziei
Curții Supreme de Justiție din 09 februarie 2021, procesul durând mai bine de 7 ani și 2
luni de zile, perioadă care este cu siguranță excesiv de mare și nu poate fi considerată ca
fiind rezonabilă.
Respectiv, ținând cont de miza pentru reclamant, comportamentul părților în proces și
complexitatea cauzei, reclamantul consideră că prejudiciul moral pentru încălcarea
termenului rezonabil a procedurii penale constituie 200 000 lei, sumă care este una
rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare pagubelor
de ordin moral cauzat persoanei vizate, despăgubire care corespunde și criteriilor
stabilite de CEDO prin jurisprudența sa.
În contextul circumstanțelor relatate, reclamantul consideră că este în drept să
pretindă repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilegale ale
organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, care constituie 300 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022, cererea de
chemare în judecată a fost admisă parțial.
S-au încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în
beneficiul lui Arman Mihail suma de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
acțiunile organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și
suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.
În rest, în partea constatării încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei penale, a încasării prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, precum și în
partea ce excedă cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor de
3
urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cheltuielilor de judecată,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 15 februarie 2022, Ministerul Justiției al RM a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022, solicitând casarea acesteia
în partea admiterii pretențiilor lui Arman Mihail și emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
La 25 februarie 2022, Arman Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, a
declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie
2022, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022, s-a respins apelul declarat de
Ministerul Justiției al RM.
S-a admis apelul declarat de Arman Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș
Gheorghe.
S-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022,
emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arman Mihail către
Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, cu privire
la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
penale și repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept, repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și compensarea cheltuielilor de judecată,
prin majorarea cuantumului prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești de la 60 000 lei la 100
000 lei.
În rest hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022 a fost
menținută fără modificări.
Pentru a decide astfel, cu referire la pretențiile întemeiate pe Legea nr. 87 din 21
aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, Curtea de Apel Chișinău a menționat că
prima instanță a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat
și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile
instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar
normele de drept material fiind aplicate corect.
La caz, instanța de apel a remarcat că perioada de referință pentru aprecierea
termenului rezonabil de judecare este intervalul de timp: 28 aprilie 2016 (data parvenirii
cauzei penale în privința inculpatului Arman Mihail spre examinare la Judecătoria
Chișinău, sediul Centru) și 09 februarie 2021 (data rămânerii irevocabile a hotărârii),
perioadă în care cauza penală a parcurs trei grade de jurisdicție, inclusiv o rejudecare.
De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a menționat că participanții la proces și-au
valorificat drepturile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea
diferitor cereri și prin neprezentarea la ședințele de judecată, ceea ce denotă că instanța
judecătorească a acționat cu bună credință și o suficientă diligență, a întreprins toate
măsurile necesare în vederea examinării obiective și sub toate aspectele a cauzei civile.
În altă ordine de idei, cu referire la pretențiile ce vizează Legea nr. 1545 din 25
februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
4
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Curtea de
Apel Chișinău a menționat că prima instanță corect a conchis referitor la faptul că
Arman Mihail este îndreptățit să solicite compensarea prejudiciului cauzat în temeiul
Legii respective, însă, incorect a determinat cuantumul acestui prejudiciu.
Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele și normele legale relevante speței în
cauză, și având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului
moral, natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul
social al persoanelor, instanța de apel a considerat necesară modificarea cuantumului
prejudiciului moral de la 60 000 lei la 100 000 lei.
Cu referire la tardivitatea pretențiilor vizate de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011,
invocată de Ministerul Justiției al RM, instanța de apel a remarcat că decizia Curții
Supreme de Justiție prin care Arman Mihail a fost achitat, a fost pronunțată integral la
25 martie 2021, iar acțiunea a fost depusă la 22 septembrie 2021, adică în interiorul
termenului de 6 luni de depunere a cererii.
La 19 august 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Ministerul Justiției al RM,
prin care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022 și a
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022, cu emiterea unei
noi hotărâri de respingere a acțiunii lui Arman Mihail.
Cu referire la termenul depunerii acțiunii în temeiul prevederilor Legii nr. 87 din 21
aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, recurentul a menționat că Arman Mihail a
omis acest termen.
De asemenea, în privința pretențiilor întemeiate conform Legii nr.1545 din 25
februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, recurentul
a remarcat că Arman Mihail nu a prezentat probe privind acțiunile pretins ilegale ale
organului de urmărire penală, ale procuraturii și a instanței judecătorești.
Totodată, recurentul a menționat că acțiunile efectuate de către organul de urmărire
penală erau necesare pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a
circumstanțelor invocate în actul de sesizare, constatarea atât a circumstanțelor care
dovedesc vinovăția și a celor care dezvinovățesc, precum și a circumstanțelor care
atenuează sau agravează răspunderea penală.
În context Ministerul Justiției al RM a concluzionat că prejudiciul moral în cuantum
de 100 000 lei, încasat de către instanța de apel, este o sumă excesivă și majorată
neîntemeiat, în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității, mai
mult ca atât, că Arman Mihail nu a prezentat probe justificative care ar demonstra
prezența suferințelor cauzate.
La 25 august 2022, a fost înregistrat recursul lui Arman Mihail, declarat prin
intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, prin care s-a solicitat casarea parțială a deciziei
Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 15 februarie 2022, în partea respingerii parțiale a pretențiilor din acțiune și,
respectiv, emiterea în acest sens a unei noi hotărâri prin care să fie încasat din contul
bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Arman
Mihail a sumei de 200 000 lei, cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat în
legătură cu încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și a sumei de
5
300 000 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanței judecătorești, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Reiterând circumstanțele de fapt relevante prezentului litigiu, recurentul a menționat
că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii.
Astfel, recurentul a remarcat că a avut nevoie de un timp îndelungat ca să-și
demonstreze nevinovăția, condiție inacceptabilă într-un stat de drept, în care drepturile
și libertățile fundamentale ale omului sunt primordial apărate și garantate, iar acțiunile
ilicite ale organelor de drept față de el, au fost întreprinse de la bun început, însăși
pornirea urmăririi penale fiind una ilegală.
Cu referire la pretențiile înaintate în temeiul prevederilor Legii nr. 87 din 21 aprilie
2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești, recurentul a menționat că durată procesului penal a fost mai
lungă de 7 ani, perioadă care este excesiv de mare și nu poate fi considerată rezonabilă.
De altfel, acest termen nu a fost dictat de comportamentul lui și nici de complexitatea
cauzei penale, dar s-a datorat tergiversării urmăririi penale, a examinării cauzei penale
de către instanța de fond, precum și a dispunerii rejudecării neîntemeiate.
În context a menționat că admiterea doar în parte a pretențiilor legate de acest aspect,
nu poate fi considerată întemeiată.
În altă ordine de idei, cu referire la prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Arman Mihail a
menționat că potrivit hotărârii judecătorești prin care a fost achitat, se constată că a fost
diferit justiției pentru o faptă care nu a comis-o. Mai mult, potrivit constatărilor făcute în
actele de dispoziție, organul de urmărire penală și procuratura au admis mai multe erori
în cadrul urmăririi penale.
Respectiv, din totalitatea circumstanțelor descrise, având în vedere principiile
compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate de
perioada îndelungată a desfășurării procesului penal, gravitatea infracțiunii incriminate,
anunțarea ilegală în căutare, reținerea și aplicarea măsurii preventive sub forma obligării
de a nu părăsi țara, starea de stres și frustrare un timp îndelungat, recurentul consideră
că prejudiciul moral cauzat constituie 300 000 lei.
Prin încheierea Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție din 09 noiembrie 2022, recursurile declarate de Ministerul
Justiției al RM și de Arman Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, au fost
considerate admisibile.
Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de
2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022
a fost expediată părților în proces, prin intermediul poștei electronice, la 22 august 2022.
(f.d. 181)
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit
6
consideră că recursul Ministerului Justiției al RM din 19 august 2022 și recursul lui
Arman Mihail, declarat prin intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, la 25 august 2022,
sunt în termen.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul lui
Arman Mihail, declarat prin intermediul avocatului Ionaș Gheorghe și va admite
recursul declarat de Ministerul Justiției al RM, casând decizia instanței de apel și
menținând hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și
în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra
noi dovezi.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de
apel și să mențină hotărârea primei instanțe.
La caz, din materialele cauzei se reține că, la 24 iulie 2014, prin ordonanța ofițerului
principal de urmărire penală a Direcției de Politie a mun. Chișinău - Cortac Nicolae, a
fost dispusă începerea urmăririi penale în privința lui Arman Mihail, conform semnelor
componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal pe faptul
dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere cu
cauzarea daunelor în proporții deosebit de mari.
La 17 aprilie 2015, Arman Mihail a fost recunoscut în calitate de bănuit, iar la 17
iulie 2015, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău - Plugaru Victor,
acesta a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4) din
Codul penal și art. 190 alin. (5) din Codul penal.
La aceeași dată a fost emisă ordonanța privind dispunerea căutării învinuitului, după
care, în privința lui Arman Mihail a fost dispusă căutarea în vederea reținerii.
La 16 octombrie 2015, procurorul în Procuratura mun. Chișinău – Plugaru Victor, a
dispus reținerea lui Arman Mihail și audierea în calitate de învinuit, iar la aceeași dată,
prin ordonanță, a fost dispusă eliberarea învinuitului cu aplicarea în privința acestuia a
măsurii preventive sub formă de obligație de a nu părăsi țara.
La 12 aprilie 2016, procurorul în Procuratura mun. Chișinău - Plugaru Victor, a
dispus punerea lui Arman Mihail sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 196 alin. (4) din Codul penal - cauzarea de daune materiale proprietarului prin
înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari.
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 09 ianuarie 2018 (menținută
prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018) Arman Mihail a fost achitat pe
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar acțiunea civilă a fost respinsă.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018, a fost casată decizia
Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2018, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2019, au fost admise apelurile
declarate de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal - Plugaru
Victor și apelul SRL ”Agrocom Oil”, casată sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
7
Centru, din 09 ianuarie 2018 și emisă o hotărâre nouă prin care, Arman Mihail a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul
penal, fiindu-i stabilită pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis, și s-a încasat de la Arman Mihail în
beneficiul SRL ”Agrocom Oil” prejudiciul material provocat prin comiterea infracțiunii
în mărime de 1 517 012, 40 lei.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 februarie 2021, a fost admis recursul
ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe, casată decizia Curții de Apel
Chișinău din 03 octombrie 2019 și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 09 ianuarie 2018.
Astfel, Arman Mihail a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției
al RM, solicitând constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cauzei penale cu încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al RM, a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei și a sumei de
300 000 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și
compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 lei suportate în prezenta
cauză civilă.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022, cererea de
chemare în judecată a fost admisă parțial.
S-au încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în
beneficiul lui Arman Mihail, suma de 60 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și
cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 4000 lei.
În rest, în partea constatării încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei penale, a încasării prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, precum și în
partea ce excedă cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor de
urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cheltuielilor de judecată,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022, a fost respins apelul declarat
de Ministerul Justiției al RM și s-a admis apelul declarat de Arman Mihail, prin
intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 15 februarie 2022.
S-a modificat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022,
emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Arman Mihail către
Ministerul Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, cu privire
la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
penale și repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept, repararea
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și compensarea cheltuielilor de judecată,
prin majorarea cuantumului prejudiciului moral cauzat prin acțiunile organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești de la 60 000 lei la 100
000 lei.
În rest hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 februarie 2022 a fost
menținută fără modificări.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
8
Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce
guvernează raportul litigios, constată că soluția instanței de apel este greșită.
Reieșind din conținutul cererilor de recurs, Arman Mihail consideră că cuantumul
prejudiciului moral încasat de instanțele inferioare nu este echitabil în raport cu
suferințele în urma acțiunilor ilicite ale organului de urmărire penală, iar pretențiile
întemeiate pe prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către stat
a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, au fost
respinse nejustificat de către instanțele inferioare.
Totodată, Ministerul Justiției al RM consideră că instanțele de judecată neîntemeiat
au dispus încasarea prejudiciului moral în temeiul prevederilor Legii nr. 1545 din 25
februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și nu au
ținut cont de tardivitatea pretențiilor înaintate în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011,
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești.
La caz, în materie de drept, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, potrivit art. 53 alin. (2) al
Constituției Republicii Moldova, statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru
prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de
anchetă și instanțele judecătorești.
Conform prevederilor art. 2007 din Codul civil (în vigoare de la 01 martie 2019),
prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv
sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în
calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul
comunității se repară de către stat integral indiferent de vinovăția persoanelor de
răspundere ale organelor de urmărire penală ale procuraturii sau ale instanțelor de
judecată.
De asemenea, potrivit art. 1 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prezenta lege constituie actul legislativ de
bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a
statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și
contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele
judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea citată, prin acțiuni ilicite se subînțeleg acțiuni
sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la
contravențiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanței de
judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin
încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi
trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de
răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin
încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale
sau administrative (infracțiuni).
9
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din aceiași Lege, este reparabil prejudiciul
material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: reținerii ilegale, aplicării
ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea
sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală. Prejudiciul cauzat se repară integral,
indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire
penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.
Art. 6 lit. b) din Legea menționată prevede că, dreptul la repararea prejudiciului, în
mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: scoaterii persoanei de sub
urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, dreptul persoanei fizice la repararea
prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile
specificate la art. 6.
Iar, conform art. 11 din Lege, mărimea compensației pentru repararea prejudiciului
moral se stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea
concretă a compensației se determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii
de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea
încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în
instanța de judecată; c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre
învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei
penale în instanța de judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul
de valori al persoanei; f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g)
măsura în care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate;
h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenție. Instanța de judecată va determina
mărimea compensației și în baza criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de
procedură penală. În toate cazurile, instanța de judecată se va baza pe principiile
compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.
Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 284 alin. (1)-(3) din Codul de
procedură penală, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și
finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta
anterior imputată.
Astfel, Colegiul lărgit atestă că prima instanță și instanța de apel corect au constatat
că situația lui Arman Mihail întrunește condițiile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, și impune intervenirea
răspunderii statului pentru faptele (acțiunile și inacțiunile) organului de urmărire penală
comise în cadrul procesului, în care ultimul a avut calitate de învinuit.
În aceeași ordine de idei, Colegiul lărgit reține rezumatul instanțelor de judecată, în
comun cu justificările lui Arman Mihail referitor la acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală și, respectiv, consideră neîntemeiate criticile Ministerului Justiției al
RM, referitor la acționarea organului de urmărire penală conform atribuțiilor în cadrul
unei proceduri penale, deoarece, circumstanțele reflectate în sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 09 ianuarie 2018, menținută prin decizia Curții Supreme de
Justiție din 09 februarie 2021, denotă contrariul.
10
În context, sunt considerate declarative argumentele recurentului Ministerul Justiției
al RM referitor la faptul că acțiunea lui Arman Mihail nu întrunește condițiile prevăzute
de Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale
instanțelor judecătorești, deoarece, achitarea lui Arman Mihail, pe motiv că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii, în opinia instanței, întrunește condițiile prevăzute
la art. 3 al Legii citate și îi acordă dreptul la repararea prejudiciului moral.
De asemenea, Colegiul lărgit reține că în conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea nr.
87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau
juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate
adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei
astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile
stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.
Potrivit art. 4 alin. (1) din aceeași Lege, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi
revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material
cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine
reclamantului.
La caz, Colegiul lărgit conchide că instanțele de judecată întemeiat au respins această
cerință, având în vedere faptul că participanții la proces și-au valorificat drepturile
procedurale prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea diferitor cereri sau
neprezentarea la ședințele de judecată. În contradictoriu, instanțele judecătorești au
acționat cu bună credință cu o suficientă diligență și au întreprins toate măsurile
necesare în vederea examinării obiective și sub toate aspectele a cauzei.
Sub un alt aspect, Colegiul lărgit reține și faptul că perioada de referință pentru
aprecierea termenului rezonabil de judecare a cauzei penale este intervalul de timp de la
data parvenirii cauzei penale în privința inculpatului Arman Mihail spre examinare la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (28 aprilie 2016) până la data rămânerii irevocabile
a sentinței de achitare (09 februarie 2021), perioadă în care cauza penală a parcurs trei
grade de jurisdicție, inclusiv rejudecarea cauzei.
Astfel, instanțele de judecată întemeiat au respins alegațiile lui Arman Mihail privind
încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, în condițiile în care din
materialele cauzei rezultă lipsa dreptului încălcat, ceea ce nu condiționează
aplicabilitatea Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Suplimentar, cu referire la argumentele Ministerului Justiției al RM, dar și ale lui
Arman Mihail în privința pretențiilor înaintate în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie
1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor
de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și a Legii nr. 87 din
21 aprilie 2011, privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
11
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, Colegiul lărgit reține că aceștia fac doar o
descriere a circumstanțelor de fapt și normelor legale, care au fost elucidate de
instanțele inferioare și cărora le-a fost dată apreciere corectă, fără însă a descrie
încălcarea esențială a unor prevederi legale în raport cu circumstanțele cauzei.
Totodată, cu referire la cuantumul prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, modificat
de către instanța de apel, Colegiul lărgit reiterează că acesta se stabilește în coroborare
cu prevederile art. 11 alin. (1) - (3) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998.
De asemenea, în corespundere cu art. 2037 alin. (1)-(3) din Codul civil (în vigoare de
la 01 martie 2019), mărimea despăgubirii pentru prejudiciul moral se determină de către
instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este
o condiție a răspunderii și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție
echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază
instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat
prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul
social al persoanei vătămate. La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde
să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată
în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile
cazului.
În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral
este criteriul echității, care exprimă că îndemnizația trebuie să prezinte o justă și
integrală despăgubire și se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o
satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie
astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici
sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele
daunelor. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului faptei
ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la
răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu
părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului,
muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.
În context, la aprecierea prejudiciului moral se ia obligatoriu în considerație
principiul general al echității și că suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu
sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.
Astfel, Colegiul lărgit constată că, fiind învestită cu examinarea prezentului litigiu și
constatând încălcarea drepturilor lui Arman Mihail prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, prima instanță întemeiat
și conform legii a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Justiției al RM, a prejudiciului moral în cuantum de 60 000 lei.
Or, dispunând modificarea cuantumului prejudiciului moral și majorându-l până la
suma de 100 000 lei, Curtea de Apel Chișinău nu și-a motivat soluția prin alte
argumente decât a făcut-o Judecătoria Chișinău, sediul Centru în hotărârea sa. De altfel,
la materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra arestul și deținerea lui Arman
Mihail în penitenciar sau alte acțiuni ale organului de urmărire penală, care ar favoriza
excedarea mărimii prejudiciului moral.
12
În același sens, Colegiul lărgit consideră neîntemeiate argumentele Ministerului
Justiției al RM și ale lui Arman Mihail asupra acestei laturi a acțiunii, deoarece, reieșind
din circumstanțele cauzei și în coroborare cu prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie
1998 și prevederile art. 2036 alin. (4) din Codul civil (în vigoare de la 01 martie 2019),
suma de 60 000 lei reprezintă de fapt o satisfacție echitabilă.
Din cele enunțate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de Arman
Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș Gheorghe, de a admite recursul declarat de
Ministerul Justiției al RM și de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie
2022, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie
2022.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Arman Mihail, prin intermediul avocatului Ionaș
Gheorghe.
Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al RM.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022 și se menține hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2022, în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Arman Mihail către Ministerul Justiției al RM,
intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, cu privire la constatarea faptului
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept, repararea prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești, și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecători Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Mariana Pitic
13