1ra-274/2021 — art. 44, 145 alin. 2 lit. a, i CP

1ra-274/2021 — art. 44, 145 alin. 2 lit. a, i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-274/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Cojocari Constantin în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020, a încheierii

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2020 și a sentinței

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 20 septembrie 2019, în cauza penală

privind-o pe

Coronciuc Elena Xxxxx, născută la Xxxxx,

originară și domiciliată s. Xxxxx r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Coronciuc Elena Xxxxx a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.

44, art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, la închisoare pe un termen de 15

(cincisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip

închis.

A fost admisă în principiu, acțiunea civilă înaintată în latura despăgubirilor

materiale de partea civilă Oprea Andrei, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor materiale să hotărască instanța civilă.

A fost admisă parțial acțiunea civilă formulată de partea civilă Oprea

Andrei împotriva inculpatei Coronciuc Elena privind încasarea daunelor morale,

fiind încasată de la Coronciuc Elena în beneficiul părții civile Oprea Andrei suma

în mărime de 85 000 (optzeci și cinci mii,00) lei cu titlu de daune morale.

A fost încasat de la Coronciuc Elena în contul statului suma în mărime de 26

001, 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Elena, la data de 11 aprilie 2015, aproximativ în jurul orelor 20.00-24.00, aflându-

se în curtea gospodăriei lui Oprea Ion, situată în orașul Xxxxx strada Xxxxx, în

1

baza relațiilor ostile apărute spontan cu Oprea Ion, intenționat cu scopul de a-l

omorî, în urma înțelegerii prealabilă, împreună cu o persoană în privința căreia a

fost disjuns dosarul penal, i-a aplicat ultimului mai multe lovituri cu o bâtă din

lemn în regiunea organelor de importanță vitală cap și torace, cauzându-i leziuni

corporale ce în ansamblu se califică ca vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață în rezultatul cărora victima a decedat la fața locului, ulterior, cu

scopul de a ascunde urmele infracțiunii, au ars cadavrul pe un rug.

3.1 Avocatul Cojocari Constantin în numele inculpatei, solicitând casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a o achita

pe inculpata Coronciuc Elena, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat următoarele:

- instanța de fond adoptând soluția pe cazul dat nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de către partea apărării, s-a expus doar parțial asupra

unor solicitări din susținerile verbale ale avocatului în interesele inculpatei, or, în

sensul art. 6 CEDO, instanțele de judecată trebuie să indice, cu suficientă

claritate, motivele pe care se întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, noțiunile ce implică o apreciere a faptelor

supuse examinării;

- astfel dacă instanța de judecată ar fi examinat și s-ar fi expus asupra

tuturor argumentelor invocate de partea apărării, ar fi relevat că, nu s-a dovedit

decesul lui Oprea Ion, faptul dat fiind bazat doar pe presupuneri, iar partea

acuzării nu a prezentat probe ce ar servi la constatarea vinovăției inculpatei

Coronciuc E. de comiterea acestei infracțiuni și, respectiv în atare situație prin

ansamblul probelor cercetate de prima instanță, se impune achitarea inculpatei

de sub învinuirea înaintată, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- nu s-a ținut cont, că la caz lipsește obiectul material al infracțiunii de omor,

or, cadavrul lui Oprea Ion nu a fost depistat, careva probe că el este mort nu s-au

prezentat. De asemenea, nu au fost depistate și prezentate careva organe, părți

sau rămășițe a corpului lui Oprea Ion, fapt ce ar permite de conchis, că această

persoană nu mai poate fi în viață;

- decesul lui Oprea Ion este dovedit prin efectuarea acțiunilor de căutare a

acestuia la faza de urmărire penală, că el, a traversat hotarele Republicii Moldova

la 11.04.2015, întrând în țară, iar după data de 12.04.2015, Oprea I. a întrerupt

orice contact cu părinții și ceilalți membri ai familiei;

- a dat o apreciere eronată circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în

cadrul cercetării judecătorești și s-a bazat doar pe declarațiile indirecte a unor

martori, care sunt combătute de probele acumulate în cadrul urmăririi penale și

cercetate în ședința de judecată, instanța de fond doar a trecut în revistă probele

administrate pe caz, dar nu a apreciat separat fiecare probă din punct de vedere

2

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor;

- neîntemeiat a constatat că inculpata Coronciuc Elena a comis infracțiunea

prevăzută de art. 44, art. 145 alin. (2) lit. a) și i) Cod penal, or, în acest sens nu au

fost prezentate probe pertinente, concludente și utile, potrivit cărora s-ar fi

demonstrat săvârșirea infracțiunii de către această persoană;

-a pus la baza sentinței de condamnare probe ce sunt lovite de nulitatea

absolută, pe motiv că ele au fost administrate cu încălcări grave de la normele

procesual penale, (procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de

17.04.2015 acțiune de urmărire penală efectuată până la pornirea procesului

penal) în acest sens instanța neîntemeiat și fără de a motiva soluția adoptată, a

respins cererea privind constatarea și declararea nulității actelor procedural din

dosarul penal nr. 38-1-6038-20052017;

- nu a stabilit care oase au fost transmise expertului pentru efectuarea

expertizei biologice, or, conform procesului verbal de percheziție din 28.04.2015

(f.d. 90-91 vol. I) de la fața locului au fost ridicate 2 fragmente carbonizate, de

formă neregulată cu dimensiunile 5x1 și 3x3 cm, pe când expertul, conform

raportului de expertiză nr. 100 din 15.05.2015 (f.d. 124-125 vol. I), examinează,

posibil alte oase, cu dimensiunile de 65x13x6mm și 40x30x17mm;

- nu a ținut cont că, obiectele și substanța ridicată de la fața locului nu au

fost împachetate și sigilate, fapt ce se confirmă prin rapoartele de expertiză nr.

346 din 11.05.2015 (f.d. 121-122 vol. I), nr. 347 din 11.05.2015 (f.d. 166-167 vol. I) și

348 din 11.05.2015 (f.d. 168-169 vol. I) în care, la pagina 2 a raportului este

menționat că, obiectele de cercetare au fost prezentate expertului nesigilat. Deci,

apar dubii rezonabile că obiectele transmise experților pentru cercetare sunt

altele decât cele ridicate în cadrul perchezițiilor;

- neîntemeiat a fost respinsă cererea privind dispunerea expertizei

criminalistice a scrisului;

- mai invocă partea apărării că, instanța de judecată urma critic să aprecieze

declarațiile martorului Cîrlig Vladimir, care susține că, noaptea, aproximativ pe

la ora 04:00 când s-a dus la biserică, el, a văzut un rug în ograda lui Oprea, care

sunt combătute prin declarațiile marturilor;

- Grosu Tamara care a comunicat că, când a plecat la biserică, a observat în

ograda lui Oprea Ion un foc mic, iar aproximativ pe la ora 4:00, când s-a întors de

la biserică, focul deja nu mai ardea;

- Opincă S. care a comunicat că, pe la ora 4:30, când s-a întors de la biserică,

el a trecut pe lângă gospodăria lui Oprea Ion și nu a văzut nici un rug în ograda

acestuia și nu a simțit careva mirosuri;

- declarațiile martorului Cîrlig Vladimir, nu sunt veridice și nu corespund

realității;

- instanța de judecată, contrar imperativelor art. 8 Cod de procedură penală

(prezumția nevinovăției), neîntemeiat a respins versiunea inculpatei Coronciuc și

probele apărării, că Oprea Ion în dimineața zilei de 12 aprilie 2015 a plecat să

3

caute un mijloc de transport pentru a pleca în ospeție la părinții săi și nu s-a mai

întors, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte

probe existente și administrate, punând în sarcina inculpatei de a prezenta

careva probe în confirmarea ei.;

- consideră că sunt ilegale și urmează a fi declarate nule următoarele

probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.04.2015 (f.d. 51-55 vol. I);

ordonanțele procurorului, adjunct al procurorului raionului Șoldănești, Ion

Mîrza din 19 aprilie 2015 privind atribuirea statutului de ofițer urmărire penală

și dispunerea efectuării urmăririi penale de către mai mulți ofițeri de urmărire

penală (f.d. 27, vol. I) și cu privire la efectuarea urmăririi penale de către grupul

de ofițeri de urmărire penală (f.d. 28-29, vol. I); procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 19.04.2015 (f.d. 56¬57, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața

locului suplimentar din 21.04.2015 (f.d.58-59, vol. I); tabelul-fotografic anexă la

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.04.2015 (f.d. 69-75, vol. I);

procesul-verbal de examinarea a obiectului din 21.04.2015 (f.d. 76-81, vol. I);

procesul-verbal de percheziție din 19.04.2015 (f.d. 68-69, vol. I); procesul-verbal

de percheziție din 28.04.2015 (f.d. 90-91, vol. I); ordonanța de recunoaștere și de

anexare a corpurilor delicte la cauza penală 19.04.2015 (f.d. 92, vol. I); ordonanța

de recunoaștere în calitate de succesor din 21.04.2015 (f.d. 2, vol. II);

-la caz, acuzatorul de stat nu a prezentat în instanța de judecată probe

pertinente, concludente, administrate în conformitate cu prevederile Codului de

procedură penală, ce ar demonstra faptul că, Coronciuc Elena este vinovată de

comiterea faptei de care este acuzată.

3.2 Succesorul părții vătămate Oprea Andrei, solicitând casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatei

Coronciuc Elena, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoarea pe un

termen de 25 ani.

În argumentarea apelului declarat, succesorul părții vătămate a invocat

următoarele:

- în ședința de judecată, Coronciuc Elena, s-a eschivat de la răspunderea

penală prin declarații false, fără suport probant, poziție ce nu corespunde

probelor cercetate;

- inculpata nu a declarat nici o căință, nici un regret la săvârșirea acestei

infracțiuni;

- Coronciuc Elena, a comis o infracțiune cu un impact social major,

îndreptată împotriva vieții, care este valoarea primordială a societății, primind o

pedeapsă de numai 15 ani.

a fost respins ca inadmisibil apelul succesorului părții vătămate Oprea Andrei și

respins ca nefondat apelul avocatului Cojocari Constantin în numele inculpatei

Coronciuc Elena, fiind menținută sentința.

Coronciuc Elena nu a recunoscut vina, vinovăția acesteia în comiterea

4

infracțiunii imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate Oprea Andrei (105-106 vol.

III); declarațiilor martorilor Pantaz Ion (107-109 vol. III); Ghensari Victoria (f.d.

110-111 vol. III); Țvigun Nina (f.d. 114-113 vol. III); Grosu Semion (f.d. 116-117);

Grosu Tamara (f.d. 126-127 vol. III); Opinca Serghei (f.d. 128-129 vol. III); Cîrlig

Vladimir (f.d. 137-138 vol. III); Fotescu Petru (f.d. 139-140 vol. III); Oprea Zinaida

(f.d. 141-142, 178-179 vol. III); Xxxxx(f.d. 184 vol. III); expertului judiciar

Jucovscaia Evghenia (f.d.204 vol. III).

Totodată, vinovăția inculpatei Coronciuc Elena de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, este demonstrată prin

probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată,

și anume: conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului din data de 17

aprilie 2015 (f.d.51, vol.I); procesului verbal de percheziție în gospodăria lui

Oprea Ion din data de 19 aprilie 2015 (f.d.67- 68, vol.I); procesului verbal de

cercetare la fața locului din data de 19 aprilie 2015 (f.d.56-57, vol.I); procesului

verbal de recunoaștere a obiectului din data de 19 aprilie 2015 (f.d.62, vol.I);

procesului verbal de cercetare la fața locului din data de 21 aprilie 2015 (f.d.58-

61, vol.I); procesului verbal de percheziție în gospodăria lui Ion Oprea din data

de 28 aprilie 2015 (f.d.90-91, vol.I); procesului verbal de verificare a declarațiilor

la locul comiterii infracțiunii din data de 22 aprilie 2015 (f.d.45-46, vol.II);

raportului de expertiză medico-legale nr.316 din data de 11 mai 2015 (f.d. 164-

165, vol.I); raportului de expertiză medico-legală nr.317 din data de 11 mai 2015

(f.d.162-163 vol.I); raportului de expertiză medico-legală nr.346 din data de 11

mai 2015 (f.d. 121-122, vol.I); raportului de expertiză medico-legală nr.347 din

data de 11 mai 2015 (f.d. 166-167, vol.I); raportului de expertiză medico-legală

nr.348 din data de 11 mai 2015 (f.d.168-169, vol.I); raportului de expertiză

medico-legală nr.100 din data de 15 mai 2015 (f.d. 124126, vol.I); raportului de

expertiză medico-legală nr. 86 din data de 15 mai 2015 (f.d.136-138, vol.I);

raportului de expertiză medico-legală nr.87 din data de 15 mai 2015 (f.d.139-141,

vol.I); raportului de expertiză -legală nr.953 din data de 22 octombrie 2015 (f.d.

142-143, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr.954 din data de 02 iulie

2015 (f.d. 144-161, vol.I); raportului de expertiză genetică nr.2058953 din data de

16 februarie 2017 (f .d. 211 -220, vol.I); raportului de expertiză psihiatrico-legală

și constrângere medicală nr.46sn din data de 16 iunie 2016 (f.d.183-186, vol.I);

raportului de expertiză judiciară nr.201804X0310 din data de 24 mai 2019 (f.d. 7-

13 vol. IV); materialelor comisiei rogatorie formulate autorităților competente ale

Federației Ruse (f.d.146-176, vol.III).

Instanța de apel a considerat, că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc vinovăția inculpatei Coronciuc Elena în săvârșirea

5

infracțiunii prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, după semnele

omorul unei persoane săvârșit cu premeditare de două sau mai multe persoane.

Instanța de apel a subliniat că, inculpata Coronciuc Elena nu a recunoscut

fapta incriminată de către acuzator, iar în cauză nu a fost descoperit cadavrul lui

Oprea Ion, astfel situația de fapt urmează a fi constatată din cumul de probe

administrate la faza de urmărire penală și cercetate în ședință de judecată.

Astfel, instanța de apel a reținut că, decesul lui Oprea Ion este dovedit prin

efectuarea acțiunilor de căutare a acestuia la faza de urmărire penală pe teritoriul

țării Republicii Moldova.

Sub aspectul dat este elocvent că, victima Oprea Ion a traversat hotarele

Republicii Moldova la data de 11 aprilie 2015, prin PFT Mogileov Podolsk Auto,

întrând în țară, iar conform declarațiilor martorilor Fotescu Petru, Pantaz Ion,

Cîrlig Vladimir, Grosu Simion se atestă că, victima Oprea Ion a fost văzută

ultima dată la data de 11 aprilie 2015, în orașul Șoldănești, or, după data de 12

aprilie 2015, victima Oprea Ion a întrerupt orice contact cu părinții și ceilalți

membri ai familiei.

În cadrul judecării cauzei în instanța de fond și de apel s-a constatat, că

victima Ion Oprea, după data de 11 aprilie 2015, nu a intrat în contact cu rudele

sale apropiate și nici nu s-a interesat de copii minori față de care avea atitudine

bună, fapt ce rezultă din însăși declarațiile copiilor acestuia Oprea Zinaida și

Oprea Ștefan.

În consecință, faptul că decesul lui Oprea Ion este rezultatul activității

infracționale rezultă din întreruperea bruscă și definitivă cu membrii familiei,

rude copii în noaptea de 11 spre 12 aprilie 2015.

Se menționează că, locul săvârșirii infracțiunii de omor de către inculpata

Coronciuc Elena împreună cu persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă de

organul de urmărire penală, este gospodăria victimei Oprea Ion din orașul Xxxxx

strada Xxxxx și la momentul respectiv nu exista nici o circumstanță sau indiciu

că Oprea Ion se afla în conflict cu alte persoane.

Din declarațiile martorului Pantaz Ion rezultă că la data de 11 aprilie 2015,

în sâmbăta paștelui, pe la orele 15.00 împreună cu Oprea Ion au mers la o saună

din orașul Șoldănești, unde sau aflat timp de trei ore, apoi s-au întors acasă,

circumstanță confirmată și de către martorul Cîrlig Vladimir care a declarat că la

data de 11 aprilie 2015 l-a văzut pe Oprea Ion cu Pantaz Ion cu automobilul

ultimului, întorcându-se de la saună; când s-a întors de la sfințit pasca a lăsat

geanta în casă și a ieșit la fumat în fața casei; ...a văzut lângă sarai în dosul

garajului nefinisat un rug mare, lângă rug a văzut-o pe Domnica Oprea și mama

ei Coronciuc Elena, care stăteau lângă foc în picioare...; la data de 13 aprilie 2015

era întuneric, s-a pornit prin ogradă ...ajungând în aproprierea gospodăriei lui

Oprea Ion a auzit cum cineva în gospodăria lui Ion Oprea spăla cu o perie... când

s-a aprins lumina, le-a văzut pe Domnica Oprea și mama ei, care spălau un

perete a garajului și saraiului din colț unde făcuse focul”.

6

Din declarațiile martorului Fotescu Petru rezultă că „la data de 11 aprilie

2015, în jurul orelor 16.00 a discutat telefonic cu Oprea Ion, care la moment se

afla la domiciliul său”.

În concluzie, instanța de apel a subliniat că, a fost constatat că, Oprea Ion

până la data de 11 aprilie 2015, până la orele 16:00, era în viață și în acest timp nu

exista nici un indiciu de pericol pentru viața și sănătatea sa.

Versiunea inculpatei Coronciuc Elena în legătură cu dispariția lui Oprea

Ion, cu privire la care susținea că, în dimineața zilei de 12 aprilie 2015, victima a

plecat să găsească mijloc de transport pentru a pleca în ospeție la părinții săi în

satul Șestaci raionul Șoldănești, este lipsită de suport probant.

Din cumulul de probe cercetate în ședință de judecată a instanței de fond și

de apel se constată: prin procesul verbal de cercetare la fața locului din data de

17 aprilie 2015, a gospodăriei lui Ion Oprea, s-a depistat pe peretele construcției

urme de resturi de lemn ars, iar la ușa în partea de jos s-a depistat o pată de

culoare roșie brună, care a fost ridicată de către organul de urmărire penală

(f.d.51-55, vol.I), conform procesului verbal de percheziție din data de 19 aprilie

2015 al gospodăriei lui Oprea Ion din orașul Xxxxxi strada Xxxxx, s-a depistat

urme, rămășițe de cenușă al unui rug, două sacoșe cu fragmente arse ridicate de

la garaj, o lopată cu urme de cenușă, iar pe o porțiune de pe pragul casei s-a

depistat o pată de culoare închisă asemănătoare sângelui (f.d.67-75, vol.I),

conform procesului verbal de percheziție din data de 28 aprilie 2015 a

gospodăriei lui Ion Oprea din orașul Xxxxx strada Xxxxx, s-a depistat și s-a

ridicat de la lavoarul amplasat în partea stângă de la intrarea în casă două

muștiucuri de țigări „Bond”, la draperia de la intrarea în odaia nr.1 o pată de

culoare roșie brună cu dimensiunile 10 x 4 cm, de la partea interioară a pragului

ușii dintre coridor și odaie s-a ridicat două așchii din lemn pe care se observă

câte o pată de culoare roșie brună, din haznaua veceului s-a ridicat un fragment

carbonizat 5x 1 cm și un fragment carbonizat neregulat 3 x 3 cm (f.d.90-91, vol.I).

La caz, conform concluziilor raportului judiciar nr. 316 din data de 11 mai

2015, s-a constatat că în petele și mânjiturile de culoare roșie-cafenie întunecată

de pe tamponul de tifon și fragmentul din material izolant a fost depistat sânge

de origine umană, conform concluziilor raportului judiciar nr.317 din data de 11

mai 2015, s-a constatat că în petele de culoare roșie cafenie de pe opt fragmente

din tencuială au fost depistate sânge de origine umană, conform concluziilor

raportului judiciar nr.346 din data de 11 mai 2015, în petele și mânjiturile de

culoare roșie cafenie de pe fragmentele de pe draperii a fost depistat sânge de

origine umană, conform concluziilor raportului judiciar nr.347 din data de 11

mai 2015 în mânjiturile de culoare cafenie de pe două fragmente din lemn a fost

depistat sânge de origine umană.

Concomitent, conform concluziilor rapoartelor judiciare nr.316, 317, 346, 347

din data de 11 mai 2015 se conchide că „sângele depistat ...a provenit de la

persoana cu grupa de sânge Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea de la Oprea

Ion”.

7

De asemenea, instanța de apel a mai constatat că, organul de urmărire

penală a depistat și ridicat din gospodăria victimei Oprea Ion din orașul

Șoldănești, două fragmente carbonizate din veceu, care conform concluziilor

raportului de expertiză judiciară nr.953 din data de 22 octombrie 2015 „în punga

nr.3 au fost depistate obiecte asemănătoare cu cele osoase carbonizate”, iar conform

concluziilor raportului de expertiză genetică nr.2058953 din data de 16 februarie

2017 s-a constatat că „proba notată PRB002822 „fragmente carbonizate”: urma notată

URM0007436 prezintă țesut osos degradat/ars. Genotiparea acesteia a pus în

evidență rezultate nevalorificate; proba notată PRB002823 „fragmente

carbonizate”, urma notată URM0007437 prezintă țesut osos degradat/ars.

Genotiparea acesteia a pus în evidență un profil genetic parțial al unei persoane

de sex masculin”.

În viziunea instanței de apel, este întemeiat a se reține că, versiunea

inculpatei Coronciuc Elena precum că, colaboratorii de poliție au impus-o, să

indice asupra unui conflict cu victima, nu corespunde adevărului. Urmează a fi

remarcat că, inculpata a indicat la unele circumstanțe ce nu erau cunoscute

organului de urmărire penală. Astfel, este imposibil ca inculpata Coronciuc

Elena să fie impusă să indice la ceea ce nici organul de urmărire penală nu

cunoștea.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, prin ordonanța Procuraturii

raionului Șoldănești din data de 15 mai 2017 a fost dispusă neînceperea urmăririi

penale și clasarea procesului penal asupra pretinselor fapte de tortură a

colaboratorilor de poliție față de bănuita Coronciuc Elena, circumstanță care

exclude că bănuita a fost influențată în cadrul urmăririi penale în cadrul

efectuării acțiunilor de urmărire penală cu aceasta.

Inculpata Coronciuc Elena a procedat la ascunderea urmelor rezultate din

activitatea infracțională, din declarațiile martorului Cîrlig Vladimir rezultă că, în

noaptea de 11 spre 12 aprilie 2015, inculpata a procedat la spălarea peretele

saraiului, locul unde a fost ars cadavrul lui Ion Oprea, iar prin mijloacele de

probe administrate de organul de urmărire penală s-a constatat că, inculpata a

ascuns urmele infracțiunii, în scopul eschivării de la răspundere penală.

Explicațiile pe care inculpata Coronciuc Elena le-a dat cu privire la prezența

unor urme de sânge depistate la fața locului în locuința lui Ion Oprea și care ar

aparține fiului victimei Xxxxx și viza accidentarea ușoară a acestuia, nu

coroborează cu probele cercetate în ședință de judecată, astfel ipoteza inculpatei

se contrazice prin numărul urmelor și de localizarea acestora.

La fel, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a demonstrat că existau relații

tensionate între Oprea Ion și alte persoane, astfel instanța constată că nu exista

motive rezonabile în a crede că alte persoane ar avea legătură cu dispariția sau

suprimarea vieții victimei Oprea Ion.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, poziția inculpatei

sunt doar presupuneri ce nu se confirmă în mod rezonabil și nu pot justifica

administrarea unor probe suplimentare, inutile pentru soluționare cauzei, în

8

timp ce ansamblu probatoriu demonstrează legătura dintre dispariția victimei și

inculpat.

Or, din cele relevate, se constată vinovăția inculpatei Coronciuc Elena în

comiterea infracțiunii de omor a lui Ion Oprea, reținând probele cercetate în

cadrul cercetării judecătorești în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

demonstrează că victima Ion Oprea a fost privată ilegal de viață prin acțiunile

premeditate ale inculpatei cu participația altei persoanei, fiind stabilită și

legătura de cauzalitate dintre acțiunile inculpatei Coronciuc Elena și consecințele

survenite decesul Ion Oprea.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata Coronciuc Elena a acționat cu

vinovăție în modalitatea intenției directe de a-l omorî pe Oprea Ion, conform

dispozițiilor art. 17 Cod penal, întrucât inculpata a prevăzut rezultatul faptei sale

și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.

Privitor la motivele și scopul săvârșirii infracțiunii, s-a constatat că motivele

săvârșirii infracțiunii au servit relațiile tensionate dintre soții Oprea Ion și Oprea

Domnica, fapt ce rezultă din conținutul declarațiilor succesorului părții vătămate

Oprea Andrei, martorului Fotescu Petru și Pantaz Ion, or, însăși Coronciuc Elena

la etapa audierii în calitate de bănuită a confirmat acest fapt, cât și faptul

conflictului cu victima Oprea Ion.

Apreciind în ansamblu probele administrate în ședința de judecată a

instanței de fond și verificate de instanța de apel, instanța de apel a conchis că, a

avut loc fapta de omor a lui Oprea Ion, de către Coronciuc Elena cu complicitatea

unei persoane în privința căreia a fost disjuns dosarul penal, fiind dovedită

integral vinovăția inculpatei, și acțiunile acesteia, întrunind elementele

constitutive ale infracțiunii, se consideră dovedite conform semnelor calificative

ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal, și în baza acestor norme pentru

fapta prejudiciabilă săvârșită, cu vinovăție, inculpata urmează a fi pedepsită.

Referitor la argumentele apărătorului apelant privind nulitatea actelor

procedurale, instanța de apel a menționat că, acestea sunt neîntemeiate, or în

conformitate cu art.251 alin.(1) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale

penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act. Alin.(2) încălcarea

prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea

persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței

de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența

interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea

actului procedural. Alin.(3) prevede că nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se

înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către

părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului

procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Alin.(4) - încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2)

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când

9

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată - când partea a

fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba

este prezentată nemijlocit în instanță.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului că a

fost încălcate dreptul la apărarea lui Coronciuc Elena la etapa înaintării bănuielii

acesteia, aceste afirmații poartă un caracter declarativ și nu s-a confirmat prin

materialele dosarului.

În speță, argumentele inculpatei Coronciuc Elena, care neagă în totalmente

săvârșirea infracțiunii, nu și-au găsit confirmare, urmând a fi apreciate ca

declarative și fără suport probant, din care considerente nu pot fi reținute la

adoptarea hotărârii.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod

de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului

penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Instanța de apel a concluzionat că, inculpata Coronciuc Elena a înaintat

poziția de nerecunoaștere a vinovăției, pentru apărare și în vederea eschivării de

la răspundere penală, poziție ce nu corespunde situației de fapt în coraport cu

probele cercetate.

Pentru aceste motive, instanța de apel a respins solicitarea părții apărării

privind achitarea inculpatei Coronciuc Elena, precum că nu s-a demonstrat

existența faptului infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a

individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis, ținând cont de

gradul de pericol al infracțiunii ce se califică ca fiind una excepțional de gravă,

săvârșită cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor

atenuante și/sau agravante în privința inculpatei, de asemenea instanța de fond a

reținut faptul că, Coronciuc Elena la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu

este angajată în câmpul muncii, a crescut cu soțul 6 copii, anterior nu a avut

conflicte cu legea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a

echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat,

cât și din partea altor persoane, ce va constitui o garanție și o asigurare că

drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi

ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și

pedepsită.

Instanța de apel a considerat că, soluția adoptată de către prima instanță își

va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatei Coronciuc Elena,

10

pedeapsa aplicată, va duce la conștientizarea de către aceasta a celor comise, cu

atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor.

Parte civilă Oprea Andrei a solicitat încasarea de la inculpata Coronciuc

Elena cheltuieli pentru funerarii în sumă de 42 000 lei, cheltuieli de organizarea

masei de pomenire și amenajarea mormântului în sumă de 280 000 lei, cheltuieli

de transport în perioada procesului de judecată în sumă de 25 000 lei, ajutor

material Zinaida Oprea, mama victimei lui Oprea Ion, în mărime de 5000 lei

lunar și 5000 lei lunar pentru creșterea copilului aflat la întreținerea acesteia și

prejudiciului moral în mărime de 1000 000 lei.

Partea civilă Oprea Andrei a înaintat cerințele încasării de la inculpată a

cheltuielilor pentru funerarii în sumă de 42 000 lei, cheltuieli de organizarea

masei de pomenire și amenajarea mormântului în sumă de 280 000 lei, cheltuieli

de transport în perioada procesului de judecată în sumă de 25 000 lei, ajutor

material Zinaida Oprea, mama victimei lui Oprea Ion, în mărime de 5000 lei

lunar și 5000 lei lunar pentru creșterea copilului aflat la întreținerea acesteia.

În acest registru de idei, din cumulul de probe prezentate de partea civilă

Oprea Andrei, instanța de apel a constatat că, nu a fost anexat la acțiune civilă

probatoriul ce să confirme justificativ cheltuielile solicitate, astfel instanță de

judecată a admis, în principiu, acțiunea civilă în partea cuantumului

despăgubirilor materiale cuvenite să hotărască instanța civilă.

Privitor la cerința încasării daunelor morale cauzate prin infracțiune părții

civile Oprea Andrei, în sumă de 1 000 000 lei, instanța de judecată a considerat că

este întemeiată parțial.

Prin urmare, în rezultatul comiterii omorului lui Ion, de către inculpata

Coronciuc Elena, părții civile Oprea Andrei i-a fost cauzate suferințe morale în

legătură cu decesul victimei Oprea Ion, care este fratele său.

Ținând cont de circumstanțele și mijloacele comiterii infracțiunilor în

privința victimei, consecințelor infracțiunilor, gradul de suferințe suportate

urmare a comiterii infracțiunilor, astfel instanța de judecată a considerat că

acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral, urmează fi admisă parțial.

La acest capitol, instanța de judecată a considerat justificat, rezonabil și

întemeiat că, din contul inculpatei Coronciuc Elena în beneficiul părții civile

Oprea Andrei să fie încasată suma în mărime de 85 000 (optzeci și cinci mii,00)

lei, cu titlu de prejudiciul moral.

În concluzie, instanța de judecată a conchis că, cuantumul sumelor încasate

cu titlu de prejudiciul moral, este în deplină concordanță cu principiul

răspunderii civile delictuale ce impune reparația integrală, reală și efectivă a

daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei asupra integrității

corporale și vieții persoanei, având în vedere și exigențele art. 3 din Protocolul 7

la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertarilor Fundamentale.

De asemenea, instanța de apel a menționat că partea acuzării a solicitat

încasarea din contul inculpatei în beneficiul statului cheltuielile de judecată pe

prezenta cauză penală, pentru efectuarea expertizei în sumă de 26 001,50 lei.

11

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a hotărât asupra

corpurilor delicte: un portmoneu de culoare cafenie (pachet nr.1), un pachet cu

fragmente carbonizate (pachet nr.2), un pachet cu fragmente carbonizate (pachet

nr.3), un pachet cu cenușă (pachet nr.4), un pachet cu cenușă (pachet nr.5),

dispunând a fi menținute la materialele dosarului corpurile delicte și mijloacele

materiale de probă anexate la dosarul disjuns nr.2017470077 din gestiunea

Procuraturii raionului Șoldănești.

de către avocatul Cojocari Constantin în numele inculpatei, care solicită casarea

acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, dispunând rejudecarea cauzei de către instanța de apel, pe motiv

că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În argumentarea cererii de recurs invocă aceleași motive pe care le-a indicat

în apel, suplimentar menționând următoarele:

- instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, nu a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, nu a

verificat probele obținute în procesul urmăririi penale, și în cadrul ședințelor de

judecată, sub aspectul pertinenței și concludenței, fiind admisă o eroare privind

condamnarea acesteia pentru o faptă pe care inculpata nu a comis-o, deoarece

probele administrate și cercetate în instanța de judecată nu dovedesc doar

vinovăția acestei persoane;

- instanța de apel neîntemeiat a respins cererile părții apărării, prin care s-a

solicitat administrarea de noi probe de către instanța de apel și anume

dispunerea efectuării expertizei medico-legale genetice repetate (pe motivul

prezentării probelor insuficiente), expertizei biologice suplimentare pentru a

determina dacă sîngele cercetat putea proveni de la Oprea Ștefan) și expertizei

criminalistice a scrisului (existența modificărilor a dimensiunilor fragmentului

de os carbonizat ridicat), or, instanța de apel nu a motivat încheierea prin care s-

au respins cererile părții apărării, dar facând trimitere la art. 143 alin. (1) din

Codul de procedură penală, a reiterat prevederile din art. 142 alin. (1) Cod de

procedură penală;

- instanța de apel a menținut sentința de condamnare a lui Coronciuc Elena,

„presupus vinovata” de un omor în lipsa existenței unui cadavru și a existenței

unei certitudini de deces, constatat prin mijloace tehnico-științifice de Centrul

Național de Medicină Legală, ce constituie o problemă ce ar trebui să atragă un

semnal de alarma în lumea dreptului din Republica Moldova, astfel concluzia

privind vinovăția inculpatei Coronciuc Elena în comiterea infracțiunii

incriminate a fost bazată pe presupuneri, în confirmarea căreia instanța a

transcris șirul de probe preluate din rechizitoriu, fără a da o analiză completă,

sub toate aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor sale, și fără a se

expune asupra circumstanțelor invocate de partea apărării, potrivit cărora unele

probe, ce stau la baza sentinței de condamnare sunt lovite de nulitatea absolută,

12

pe motiv că ele au fost administrate cu încălcări grave de la normele procesual

penale;

- în lipsa cadavrului și/sau a unui raport de expertiză medico-legală, o

constatare medico-științifică, nu se poate stabili cu certitudine cauza decesului

persoanei, dacă ipotetic am admite ca persoana chiar ar fi fost victima unei

infracțiuni de omor;

- ca mijloace de probă directe în cazul unui omor pot fi declarațiile

martorilor care au văzut cum acuzatul împușcă ăvictima sau când vede că înfige

cuțitul în ea într-o zonă vitală (în cazul lui Coronciu Elena nu există astfel de

probe). Chiar dacă ulterior cadavrul dispare, există probe directe și acuzatul

poate fi condamnat pe baza de probe certe, deoarece avem o ,,prezumție a

existentei infracțiunii de omor” cu intenție. În cazul dat, nu numai că nu există

careva probe, dar organul de urmărire penală și instanța de judecată ilegal au

refuzat în asigurarea cercetării sub toate aspectele, completă și obiectivă, a

circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele ce dovedesc vinovăția

bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc;

- instanța de apel ca și prima instanță, s-au limitat doar la trecerea în

revistă și enumerarea probelor menționate de partea apărării, fără de a analiza

flecare probă separat, și a explica din care considerente acestea au fost respinse,

or, în opinia instanțelor de judecată este normal ca unele probe, ce stau la baza

sentinței de condamnare sunt lovite de nulitatea absolută, pe motiv că ele au

fost administrate cu încălcări grave de la normele procesual penale, iar

fragmentele de oase, ce se presupun că au fost din corpul lui Oprea Ion, pe

parcursul examinării cauzei, cresc în dimensiuni și se înmulțesc,

- se susține că vinovăția inculpatei Coronciuc Elena de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, este

demonstrată prin conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului din

data de 21 aprilie 2015, conform căruia a fost cercetat suplimentar gunoiștea or.

Șoldănești, de la o distanță de 1,2 km de oraș și la 2 km de satul Șestaci, prin

care s-a depistat și ridicat 19 fragmente dure asemănătoare cu oasele (f.d.58-61,

vol.I), care însă conform raportului de expretiză biologică sunt de proveniență

animalieră. Nu este clar ce atribuție la stabilirea vinovăției lui Coronciuc E. au

oasele de proveniență animalieră;

-neîntemeiat a fost respinsă cererea privind dispunerea expertizei medico-

legale genetice repetate (compararea genetică ne fiind efectuată pe motivul

prezentării probelor insuficiente), expertizei biologice suplimentare (pentru a

determina dacă sîngele cercetat putea proveni de la cet. Oprea Ștefan) și

expertizei criminalistice a scrisului (referitor la existența modificărilor a

dimensiunilor fragmentului de os carbonizat ridicat);

- instanța neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 26001, 50 lei, din contul condamnatei, or, conform prevederilor art.

art. 227 alin. (1), 229 Cod procedură penală, sumele plătite sunt cheltuieli ce

urmează a fi puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort, care

13

au atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației

aduse, cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizei AND (compararea

genetică care nu a fost efectuată din vina reprezentanților organului de urmărire

penală pe motivul prezentării probelor insuficiente). Aceste cheltuieli nu sunt de

natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau exagerate,

cheltuielile sunt evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale,

pentru a demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea

infracțiunii și nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de

urmărire penală sa.

În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece toate probele au primit

o apreciere la justa valoare, iar concluzia privind vinovăția inculpatului, rezultă

din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Cojocari C. în numele

inculpatei, acesta indică la temeiurile pentru recurs prevăzute în pct. 6), 8) din

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre

de condamnare pentru o altă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire,

cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde.

Sub acest aspect, Colegiul penal constată că, judecând apelurile declarate,

instanța de apel, verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și

clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor

ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se

14

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de

vinovăție a lui Coronciuc E. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 145

alin. (2) lit. a), i) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a

motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o

apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Reieșind din

cele expuse, instanța de recurs apreciază drept vădit neîntemeiate criticile

recurentului, precum că instanța de apel a dat o apreciere injustă probelor.

De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că, argumentele invocate de

către avocat în recursul declarat practic sânt identice celor invocate în apel, iar

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în

sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6

CEDO.

Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelurile, instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă, menținând condamnarea inculpatului în baza art. 44, 145 alin. (2) lit. a),

i) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe

administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just evaluate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce.

Prin urmare, dat fiind faptul că avocatul în argumentarea recursului, invocă

argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de discuție

în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și întemeiate

corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile instanțelor

de fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnarea inculpatei

pentru comiterea infracțiunii menționate, statuând în consecință asupra

corectitudinii lor.

Cu referire la argumentele recurentului, precum că instanța de apel

neîntemeiat a respins cererile părții apărării, prin care s-a solicitat administrarea

de noi probe de către instanța de apel și anume dispunerea efectuării expertizei

medico-legale genetice repetate (pe motivul prezentării probelor insuficiente),

expertizei biologice suplimentare, pentru a determina dacă sîngele cercetat putea

proveni de la cet. Oprea Ștefan) și expertizei criminalistice a scrisului (existența

modificărilor a dimensiunilor fragmentului de os carbonizat ridicat), deoarece

instanța de apel nu a motivat încheierea prin care s-au respins cererile părții

apărării, dar facînd trimitere la art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, a

reiterat prevederile din art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal

îl respinge ca fiind declarativ.

15

Astfel, instanța de recurs menționează că, solicitarea efectuării unei

expertize este dreptul procesual al părților participante la proces. Dispunerea

efectuării expertizei judiciare se face de către instanța de judecată, la cererea

părților, dacă se constată că, cererea este întemeiată și poate contribui la stabilirea

circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală.

Încheierea instanței de judecată privind numirea expertizei, trebuie să cuprindă

întrebările puse în fața expertului și enumerarea circumstanțelor de fapt ce

urmează a fi elucidate prin cunoștințele speciale în domeniul tehnicii, științei sau

artei de către expert. Nu se exclud cazurile, când instanța de judecată poate

respinge demersul privind efectuarea expertizei judiciare prin încheiere

motivată.

Așadar, instanța de judecată trebuie să motiveze respingerea demersului,

ținând cont de jurisprudența CțEDO, care statuează că, refuzul de a dispune o

expertiză nu este, în sine, inechitabil, el trebuie examinat în lumina procedurii în

ansamblul său (Affaire H. împotriva Franței, 24.10.1989 pct. 61 și 70). Motivarea

refuzului trebuie să fie rezonabilă.

La caz, Colegiul penal reține că, prin cererile din 09.01.2020, avocatul

Cojocari C. în numele inculpatului a solicitat dispunerea efectuării expertizei

medico-legale genetice repetate, pe motivul prezentării probelor insuficiente,

expertizei biologice suplimentare pentru a determina dacă sîngele cercetat putea

proveni de la cet. Oprea Ștefan) și expertizei criminalistice a scrisului (existența

modificărilor a dimensiunilor fragmentului de os carbonizat ridicat).

În conformitate cu prevederile art. 148 Cod de procedură penală: (1) Dacă

organul de urmărire penală, procurorul ori instanța de judecată care a dispus efectuarea

expertizei judiciare constată că raportul expertului nu este complet și necesită explicații

sau completări ori dacă apar întrebări noi referitoare la circumstanțele examinate și, în

toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea expertului, se dispune

efectuarea unei expertize judiciare suplimentare de către același expert sau de către un alt

expert. Aliniatul (2) al aceluiași articol prevede că “Dacă concluziile expertului sînt

neclare, contradictorii, neîntemeiate, dacă există îndoieli în privința veridicității lor și

dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului sau dacă a fost

încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei judiciare, poate fi dispusă efectuarea

unei expertize judiciare repetate de către un alt expert sau o altă comisie de experți.

Expertul sau experții care au efectuat expertiza judiciară primară sau suplimentară pot

asista la efectuarea expertizei judiciare repetate pentru a da explicații pe marginea

concluziilor formulate în urma expertizei judiciare primare, însă nu pot participa la

efectuarea investigațiilor și la întocmirea concluziilor.” La fel, alin. (3), al aceluiași

articol prevede cazurile în care se dispune expertiza judiciară repetată:

a) concluziile expertului sînt neclare, contradictorii, neîntemeiate sau există îndoieli

în privința veridicității acestora;

b) ordonatorul expertizei judiciare sau instanța de judecată a constatat că expertul

judiciar nu avea dreptul să o efectueze ori și-a depășit competența;

c) a fost încălcată ordinea procesuală de dispunere a expertizei judiciare;

16

d) s-au constatat încălcări ale metodelor sau procedurilor de efectuare a expertizei

judiciare;

e) concluziile expertului nu au fost corelate cu datele de fapt puse la dispoziția lui;

f) există contradicții esențiale între opiniile experților participanți la efectuarea unei

expertize judiciare în comisie.

Astfel, la acest aspect, instanța de recurs reține că, prin încheierea instanței

de apel din 11 februarie 2020 (f.d.184-189 v. IV), au fost respinse demersurile

avocatului Cojocari C. în numele inculpatei, privind dispunerea efectuării

expertizelor menționate, ca nefondate.

În acest sens, Colegiul penal atestă că, instanța de apel întemeiat a reținut

că, în cauza dată au fost efectuate mai multe expertize, ce au elucidat toate

circumstanțele faptei comise, astfel referitor la solicitarea efectuării expertizei

medico-legale genetice repetate, pe motivul prezentării probelor insuficiente,

Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat a făcut referire că, pe caz a

fost întocmit și raportul de expertiză genetică nr.2058953 din data de 16 februarie

2017, conform căruia, s-a stabilit că: Analiza genetică a probelor de referință recoltate

de la numiții Oprea Zinaida Xxxxx(proba notată REF0039918), Oprea Andrei

Xxxxx(proba notată REF0039919) și Oprea Xxxxx( probă notată REF0039920, fire de

păr căciulă) nu a condus la obținerea unor profele genetice.

Proba notată PRB002822 - „fragmente carbonizate”: - urma notată URM0007436

prezintă țesut osos degradat /ars. Genotiparea acesteia a pus în evidență rezultate

nevalorificabile. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN din probă.

Probă notată PRB002823 - „fragmente carbonizate” - urma notată URM0007437

prezintă țesut osos degradat /ars. Genotiparea acesteia a pus în evidență un profil genetic

parțial al unei persoane de sex masculin ( profil genetic al C.I.N.- ului) prezentat în

anexele raportului criminalistic. Întrucât analiza genetică a probelor de referință recoltate

de la numiții Oprea Zinaida Xxxxx(probă notată REF0039918), Oprea Andrei

Xxxxx(probă notată REF0039919) și Oprea Ion (probă notată REF0039920, fire de păr)

nu a condus la obținerea unor profile genetice, nu este posibil compararea acestora cu

profilul genetic al C.I.N.- ului.

Proba notată PRB002824- „două muștiucuri de țigării”: - urma notată

URM0007438 prezintă fragmente de celule epiteliale. Genotiparea acesteia a pus în

evidență un profil genetic al unei persoane necunoscute de sex feminin.

Urma notată URM0007439 prezintă celule epiteliale.

Pofilele genetice notate URM0007437,URM0007438 și IIRM0007439 au fost

introduse în S.N.D.G.J. (baza de date CODIS). Interogarea automată a bazei de date

CODIS de către personalul desemnat din cadrul S.N.D.G.J, în data de

15.02.2017,privind pofilele genetice notate URM0007437,URM0007438 și

URM0007439 a furnizat un rezultat negativ (f .d. 211 -220, vol.I).

Astfel, Colegiul penal atestă că, în concluziile raportului de expertiză

genetică menționat, este clar indicat că probă notată PRB002823 - „fragmente

carbonizate” - urma notată URM0007437 prezintă țesut osos degradat /ars. Genotiparea

acesteia a pus în evidență un profil genetic parțial al unei persoane de sex masculin (

17

profil genetic al C.I.N.- ului) prezentat în anexele raportului criminalistic. Întrucât

analiza genetică a probelor de referință recoltate de la numiții Oprea Zinaida

Xxxxx(probă notată REF0039918), Oprea Andrei Xxxxx(probă notată REF0039919) și

Oprea Ion (probă notată REF0039920, fire de păr) nu a condus la obținerea unor profile

genetice, nu este posibil compararea acestora cu profilul genetic al C.I.N.- ului, raport ce

nu a fost contestat de către partea apărării la etapa respectivă, la fel avocatul, cât

și inculpata, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în prima instanță nu au solicitat

efectuarea expertizei medico-legale genetice repetate, depunând cerere în acest

sens, abia la etapa apelului, fără a indica motivele ce au împiedicat efectuarea

expertizei medico-legale genetice repetate, la urmărirea penală sau în prima

instanță, contrar prevederilor art. 413 alin. (4) Cod de procedură penală. La fel, în

cazul dat, pentru efectuarea expertizei genetice au fost prezentate fire de păr,

care posibil au aparținut lui Oprea Ion, însă avocatul în cerere a indicat

asigurarea prezentării probelor suficiente, recoltate inclusiv și de la persoana

decedată Oprea I., însă nu a indicat cum, după o perioadă de aproape 5 ani de la

producerea evenimentelor, urma să prezinte probe recoltate de la decedatul

Oprea I., după cum indică în cerere (f.d.154 v. IV).

Mai mult ca atât, cu referire la efectuarea expertizei biologice suplimentare

pentru a determina dacă sîngele cercetat putea proveni de la Oprea Ștefan,

Colegiul penal stabilește că, instanța de apel just a reținut faptul că, în cauză au

fost efectuate și rapoartele de expertiză medico-legală nr.346 din data de 11 mai

2015, de expertiză medico-legală nr.317 din data de 11 mai 2015, de expertiză

medico-legale nr.316 din data de 11 mai 2015, de expertiză medico-legală nr.347

din data de 11 mai 2015, de expertiză medico-legală nr.348 din data de 11 mai

2015, rapoarte ce sunt complete, nefiind necesară efectuarea unei expertize

suplimentare.

Pe lângă cele menționate, instanța de apel s-a expus argumentat și asupra

cererii de numire a expertizei criminalistice a scrisului (existența modificărilor a

dimensiunilor fragmentului de os carbonizat ridicat), indicând că partea apărării

a înaintat un demers similar în cadrul examinării cauzei în prima instanță, iar

prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 13.07.2019, acesta a fost

respins. Astfel, apărarea nu a justificat necesitatea efectuării expertizei

criminalistice a scrisului, iar aspectul invocat referitor la modificarea

dimensiunilor fragmentului de os carbonizat au constituit obiect de cercetare în

cadrul efectuării expertizei judiciare complexe, alte circumstanțe noi, nu au fost

invocate.

Colegiul atestă că, autorul, în recurs invocă și faptul că, vinovăția inculpatei

este bazată pe presupuneri, fiind declarată vinovată de un omor, în lipsa

existenței unui cadavru și a existenței unei certitudini de deces, invocând temeiul

pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Așadar, temeiul pentru recurs indicat de către avocat, în cauza supusă

judecării este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul

18

cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele

care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Analizând textele hotărârilor judecătorești atacate, instanța de recurs

consideră că, motivele invocate de recurent nu sânt aplicabile din punct de

vedere al prezenței erorii de drept, ce ar servi ca temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești adoptate în această cauză.

În viziunea Colegiului penal, instanța de apel judecând apelurile declarate

în speța dată, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar și cercetate de instanța de

apel, care s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate în

prezenta cauză, verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței, veridicității

și coroborării reciproce, atât pe cele obținute în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul cercetării judecătorești, atât ale acuzării, cât și ale apărării, stabilind

aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod

penal.

Alegațiile recurenților precum că, partea acuzării nu a prezentat probe

suficiente ce ar confirma vinovăția inculpatei, iar cele administrate la caz nu

indică la comiterea de către ultima a infracțiunii imputate, Colegiul consideră că

nu au nici un suport legal. Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în

sensul pretinderii că, vinovăția inculpatei este bazată pe presupuneri, fiind

declarată vinovată de un omor, în lipsa existenței unui cadavru și a existenței

unei certitudini de deces.

Colegiul penal reține, că în lumina jurisprudenței CțEDO, prezumția de

nevinovăție prevăzută în art. 6 parag. 2 este o prezumție relativă, ceea ce

înseamnă că ea va putea fi răsturnată oricând prin proba contrară (J. Pradel, Droit

penal compare, Dalloz, Paris, 1995, pag. 274).

În acest sens, instanța de recurs atestă că faptul comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, inclusiv și de către inculpata

Coronciuc E. se confirmă prin probele cercetate și verificate de instanța de apel,

care au fost apreciate în cumul conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală și anume:

- conținutul procesului verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii

infracțiunii din data de 22 aprilie 2015, conform căruia Coronciuc Elena a relatat

și a arătat locul în gospodăria lui Oprea Ion, unde a apărut conflictul cu victima

Oprea Ion, locul unde se afla victima în momentul când i-a aplicat lovitura cu

bățul, locul unde victima a căzut jos, locul unde l-a tras pe Oprea Ion peste foc,

direcția în care s-a dus după lemne, locul în curte unde a împrăștiat resturile de

foc și platforma de gunoi unde a dus sacul cu cenușă (f.d.45-46, vol.II).

19

Astfel, instanța de recurs concluzionează că, poziția inculpatei din cadrul

ședinței de judecată, de nerecunoaștere a vinei, întemeiat a fost apreciată critic de

instanțele de fond, luând ca bază declarațiile lui Coronciuc E. din cadrul

verificării la locul comiterii infracțiunii, din care rezultă că, aceasta cunoștea

detalii ce nu erau cunoscute organului de urmărire penală, declarații ce sunt în

coroborare cu alte probe și care indică la faptul că, Coronciuc E. a comis fapta,

din care considerent îi erau cunoscute detaliile infracțiunii. La fel, întemeiat a fost

respinsă și versiunea inculpatei, precum că colaboratorii de poliție au impus-o să

dea astfel de declarații la urmărirea penală, deoarece nu corespunde adevărului,

mai mult ca atât prin ordonanța Procuraturii raionului Șoldănești din 15 mai

2017, privind neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal, asupra

pretinselor fapte de tortură a colaboratorilor de poliție față de bănuita Coronciuc

Elena, circumstanță ce exclude că bănuita a fost influențată în cadrul urmăririi

penale, în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală cu aceasta, iar din

înregistrarea video rezultă că, aceasta a dat declarații benevol, fără careva

presiune. Pe lângă cele expuse, Colegiul penal reține că, instanțele de fond

întemeiat au ajuns la concluzia că, declarațiile date în cadrul urmăririi penale de

către Coronciuc E., au fost făcute mai aproape de comiterea infracțiunii imputate

inculpatei, iar evenimentele ce s-au produs au fost mai recente, ceea ce

presupune o sinceritate mai vădită în astfel de situații, în raport cu declarațiile

date ulterior de către acestea, declarații ce coroborează cu următoarele probe:

- conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului din data de 17

aprilie 2015, conform căruia a fost cercetată gospodăria lui Oprea Ion din orașul

Xxxxx strada Xxxxx, fiind constatate urme ale infracțiuni - resturi de lemn ars

aruncate pe perete, o pată de culoare roșie brună asemănătoare cu sângele în

partea stângă în colț al ușii de culoare albă (f.d.51, vol.I);

- conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului din data de 19

aprilie 2015, conform căruia a fost cercetat gunoiștea orașului Șoldănești de la o

distanță de 1,2 km de oraș și la 2 km de satul Șestaci, prin care s-a depistat și

ridicat un portmoneu de piele, de culoare cafenie și două sacoșe din polietilenă

de culoare neagră cu inscripția „BMW” (f.d.56-57, vol.I);

- conținutul procesului verbal de recunoaștere a obiectului din data de 19

aprilie 2015, conform căruia Fotescu Petru a recunoscut portmoneul ridicat în

cadrul cercetării la fața locului, care a aparținut victimei Oprea Ion (f.d.62, vol.I);

- conținutul procesului verbal de percheziție în gospodăria lui Ion Oprea din

data de 28 aprilie 2015, conform căruia au fost ridicate: două mucuri de țigară

„BOND”. S-a depistat pe draperia de la intrare în odaia 1, în partea de jos o pată

de culoare roșie brună cu demisiunile 10x4 cm, pe partea interioară a pragului

ușii dintre coridor și cameră 2 așchii cu o pată de culoare roșie brună, un

fragment carbonizat cu demisiunea 5 x 1 cm, un fragment carbonizat cu formă

neregulată 3X3 cm, care au fost ridicate (f.d.90-91, vol.I);

- conținutul procesului verbal de percheziție în gospodăria lui Oprea Ion

din data de 19 aprilie 2015, conform căruia au fost ridicate rămășițe de cenușă al

20

unui rug, două sacoșe cu fragmente arse, o porțiune din pragul casei, pe care se

observă o pată de culoare închisă, cenușă și urme de fragmente arse, o lopată cu

urme de cenușă (f.d.67- 68, vol.I);

- raportul de expertiză medico-legală nr.346 din data de 11 mai 2015

(f.d.121-122 v. I) conform căruia, „sângele lui Ion Oprea se referă la grupa Oalfa, beta-

conform informației oferite de extrasul din registrul de stat al populației ÎS. În petele și

mânjiturile de culoare roșie- cafenie de fragmentul de draperie ( m/ob. 1-4) a fost depistat

sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup au fost constatați

antigenul „ H” în m/ob. 1,2 și aglutinele „alfa”, „beta”. Așadar conform rezultatelor

primite, sângele depistat în petele examinate a provenit de la persoana cu grupa de sânge

Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea de la Oprea Ion” (f.d. 121-122, vol.I);

- conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.317 din data de 11

mai 2015, conform cărora „sângele lui Ion Oprea se referă la grupa Oalfa, beta-conform

informației oferite de extrasul din registrul de stat al populației ÎS. În petele de culoare

roșie cafenie întunecată de pe 8 fragmente din tencuială (m/ob. 1-8) a fost depistat sânge

de origine umană. La determinarea apartenenței de grup au fost constatați antigenul

„H”. Așa deci conform rezultatelor primite, sângele depistat în petele examinate a

provenit de la persoana cu grupa de sânge Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea de la

Oprea Ion. Pe celelalte 12 fragmente din tencuială pete vizibile asemănătoare cu sângele

nu se observă” (f.d.162-163 vol.I);

- conținutul raportului de expertiză medico-legale nr.316 din data de 11

mai 2015, conform cărora sângele lui Ion Oprea se referă la grupa Oalfa, beta, conform

informației oferite de extrasul din Registrul de stat al populației. În petele și mânjiturile

de culoare roșie-cafenie și cafenie întunecată de pe tamponul de tifon ( m/ob. 1) și

fragmentul din material izolant ( m/ob.2) a fost depistat sânge de origine umană. La

determinarea apartenenței de grup au fost constatați antigenul „H”. Așa deci conform

rezultatelor primite, sângele depistat în petele examinate a provenit de la persoana cu

grupa de sânge Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea de la Oprea Ion (f.d. 164-165,

vol.I);

- conținutul raportului de expertiză medico-legală nr.347 din data de 11

mai 2015, conform cărora sângele lui Ion Oprea se referă la grupa Oalfa, beta-conform

informației oferite de extrasul din registrul de stat al populației ÎS. În mânjiturile de

culoare roșie- cafenie de pe două fragmente din lemn ( m/ob. 1-3) a fost depistat sânge de

origine umană. La determinarea apartenenței de grup au fost constatați antigenul „H”

Deci conform rezultatelor primite, sângele depistat în mânjiturile examinate a provenit

de la persoana cu grupa de sânge Oalfa, beta, ce nu exclude provenirea de la Oprea Ion.

Pe un fragment din lemn, pete vizibile asemănătoare cu sângele n-au fost depistate (f.d.

166-167, vol.I);

- conținutul raportului de expertiză psihiatrico-legală și constrângere

medicală nr.46sn din data de 16 iunie 2016, conform cărora la starea psihică, se

constată că,”pe parcursul dialogului amănunțit povestește despre certe între ea și ginere

„a sărit la bătaie la mine, eu l-am împins și am intrat în casă. El a murit dar trupul

nimeni nu l-a găsit” (f.d.184 verso v. I), la fel se constată că Coronciuc Elena de careva

21

maladii psihice cronice nu suferă, dar prezintă diagnosticul „Tulburare organică cu

modificări moderate de personalitate, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a

manifestat, își dădea seama de acțiunile sale și putea conduce cu ele, a avut

discernământul păstrat și urmează a fi recunoscută responsabilă” (f.d.183-186, vol.I);

-ordonanță privind dispunerea expertizei medico-legale (genetice ADN) în

comparație, prin care s-a dispus și compararea profilului ADN depistat pe

osemintele depistate în haznaua viceului gospodăriei situată în or. Xxxxx str.

Xxxxx, de pe muștiucurile de țigară, precum și de pe osămintele depistate în

gospodăria în cauză, cu profilul ADN de pe firele de păr de pe căciula ce

aparține cet. Oprea Ion, cu profilul ADN colectat de la cet. Oprea Zinaida și

Oprea Andrei (f.d.203-204 v. I)

- conținutul raportului de expertiză genetică nr.2058953 din data de 16

februarie 2017, conform cărora: „Analiza genetică a probelor de referință recoltate de

la numiții Oprea Zinaida Ion (proba notată REF0039918), Oprea Andrei Xxxxx (proba

notată REF0039919) și Oprea Ion ( probă notată REF0039920, fire de păr căciulă) nu a

condus la obținerea unor profele genetice.

Proba notată PRB002822 - „fragmente carbonizate”: - urma notată URM0007436

prezintă țesut osos degradat /ars. Genotiparea acesteia a pus în evidență rezultate

nevalorificabile. Aceasta se datorează cantității insuficiente de ADN din probă.

Probă notată PRB002823 - „fragmente carbonizate” - urma notată URM0007437

prezintă țesut osos degradat /ars. Genotiparea acesteia a pus în evidență un profil genetic

parțial al unei persoane de sex masculin (profil genetic al C.I.N.- ului) prezentat în

anexele raportului criminalistic. Întrucât analiza genetică a probelor de referință recoltate

de la numiții Oprea Zinaida Xxxxx (probă notată REF0039918), Oprea Andrei Ion

(probă notată REF0039919) și Oprea Ion (probă notată REF0039920, fire de păr) nu a

condus la obținerea unor profile genetice, nu este posibil compararea acestora cu profilul

genetic al C.I.N.- ului.

Proba notată PRB002824- „două muștiucuri de țigării”: - urma notată

URM0007438 prezintă fragmente de celule epiteliale. Genotiparea acesteia a pus în

evidență un profil genetic al unei persoane necunoscute de sex feminin.

Urma notată URM0007439 prezintă celule epiteliale.

Pofilele genetice notate URM0007437,URM0007438 și IIRM0007439 au fost

introduse în S.N.D.G.J. (baza de date CODIS). Interogarea automată a bazei de date

CODIS de către personalul desemnat din cadrul S.N.D.G.J, în data de 15.02.2017,

privind pofilele genetice notate URM0007437,URM0007438 și URM0007439 a furnizat

un rezultat negativ (f .d. 211 -220, vol.I);

- procesele-verbale de audiere a martorilor Oprea A. și Fotescu P., care au

declarat că, la 20.04.2015, a aflat că Oprea I. a fost omorât și incendiat de către

soacra sa Coronciuc E., Ion a povestit că mai înainte soacra sa împreună cu soția

ar fi sărit la el la bătaie (f.d.3-4 v. II);

- procesul-verbal de audiere a martorului Cîrlig V. care a declarat că, în

seara de 11.04.2015 pe la orele 22-00, l-a telefonat pe Ion să-l întrebe dacă merge

la biserică, la Sfințit Pasca, însă i-a răspuns soția lui, Oprea D. și i-a comunicat că

22

este în stare de ebrietate și doarme și că se va duce la biserică ea, însă el, cât și

toată mahalaua susține că, nu au văzut-o la biserică. La orele 05-00 dimineața,

când a ajuns acasă, a ieșit să fumeze și a văzut lângă un sarai, în spatele

garajului, un rug mare arzând, lângă rug a văzut-o pe Oprea Domnica și mama

ei Coronciuc Elena, care stăteau lângă foc în picioare. Mai mulți vecini declarau

că, în aer persista în acel moment un miros specific. Pe data de 13 aprilie, a auzit

cum cineva în gospodăria lui Oprea I. spăla cu o perie prin întuneric, când s-a

aprins lumina le-a văzut pe Oprea D. și mama sa, spălau un perete a garajului

și a saraiului din colț unde făcu-se focul. (f.d.5-7 v. II, f.d. 137-138 vol. III);

- declarațiile martorului Pantaz I. (f.d.18 v. II), care a relatat că de la Cîrlig

V. a aflat că nu știe unde se află Oprea I., dar a văzut că în ograda ultimului de

către Oprea D. și mama acesteia au făcut un rug mare și bântuia miros neplăcut

în mahala. A înțeles că în familia lui Oprea I. a fost ceartă în acea seară, iar

ultimul a fost ars pe rug;

- conținutul raportului de expertiză judiciară nr.201804X0310 din data de

24 mai 2019, conform cărora din literatura de specialitate, după arderea criminală

al cadavrului, pot rămânea fragmente de oase carbonizate, dinți, obiecte metalice

și altele. Se produce arderea completă, în caz dacă, pe acest focar, ulterior, se mai

fac ruguri. Pentru arderea unui kg de cadavru se necesită circa 2 kg de lemne sau

1,5 kg cărbune. În cazul concret, pentru arderea cadavrului cu o greutate de 60-70

kg sunt necesare 120-140 kg de lemne. Arderea unui cadavru în rug cu greutatea

de 60-70 kg, poate dura 3,4-3,9 ore. Osul carbonizat nu poate să-și schimbe

dimensiunile anatomice, indiferent de timp (f.d. 7-13 vol. IV);

- declarațiile martorului Pantaz I., care a declarat că, despre dispariția lui

Ion a aflat de la poliție și tot atunci a vorbit cu Domnica, care i-a confirmat faptul

că, nu cunoaște unde se află Ion. La fel, despre acest caz a vorbit cu consăteanul

Cîrlig Vladimir, care i-a comunicat despre faptul că, la ora trei de noapte a văzut

cum Domnica făcea focul în curte. Atunci, el a informat polițiștii despre aceasta

(107-109 vol. III);

- declarațiile martorului Ghensari V., care a declarat că, în anul 2015, în

noapte de paște, când se întorcea de la sfințit pasca a simțit un miros puternic și

urât. Tot atunci, a văzut un foc puternic în curtea Domnicăi, dar nu a văzut pe

nimeni în ogradă, între orele patru- cinci când se întorcea a văzut focul. A mai

concretizat că, mirosul era specific de haine arse și că la biserică nu a văzut pe

nimeni din familia Oprea (f.d. 110-111 vol. III);

- conținutul declarațiilor martorului Fotescu Petru care a menționat că, i-a

fost comunicat că, Oprea Ion este decedat și i-au arătat un portmoneu ars, care

atunci la moment l-a recunoscut că este a lui Ion Oprea. A concretizat că, în

ultima perioadă de timp când el locuia împreună cu Oprea Ion, relația dintre

Oprea Ion și soția Domnica erau tensionate și se certau, însă nu poate comunica

care este motivul. La fel, a concretizat că nu a văzut cadavrul lui Ion Oprea, însă

a văzut o înregistrare video în care inculpata Coronciuc Elena a recunoscut fapta

și a descris cum a săvârșit-o (f.d. 139-140 vol. III);

23

- conținutul materialelor comisiei rogatorie formulate autorităților

competente ale Federației Ruse, cu informația în privința lui Oprea Ion,

a.n.Xxxxx, despre trecerea frontierei Federației Ruse și Republica Belarus,

conform căreia se confirmă că la data de 17 ianuarie 2015, ora 17.19.31 a intrat pe

teritoriul Federației Ruse, iar la data de 10 aprilie 2015 a ieșit de pe teritoriul

Federației Ruse (f.d.146-176, vol.III).

Colegiul penal lărgit reține că, toate aceste probe, ce au fost cercetate și

apreciate de instanțele de fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, coroborează între ele și indică direct, inclusiv la Coronciuc E.

că a comis infracțiunea prevăzută de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal.

Instanța de recurs conchide că, la caz situația de fapt este desprinsă de

instanțele de fond din declarațiile Elenei Coronciuc, audiată la faza de urmărire

penală, martorilor audiați, concluziile rapoartelor de expertiză efectuate în cauză

și din înscrisurile aflate la dosar, ansamblul materialului probatoriu conducând

la concluzia că, într-adevăr victima Oprea I. nu mai este în viață, decesul

producându-se la data de 11 aprilie 2015, chiar în gospodăria sa, decesul

survenind în urma aplicării, inclusiv de către Coronciuc E. mai multor lovituri cu

o bâtă din lemn, în regiunea organelor de importanță vitală, cap și torace,

cauzându-i leziuni corporale ce se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață, în rezultatul cărora victima a decedat la fața locului,

ulterior cu scopul de a ascunde urmele infracțiunii, a ars cadavrul pe un rug.

Tot, din probele administrate în cauză s-a constatat, că inculpata Coronciuc

E. a pus resturile cadavrului într-o sacoșă și le-a dus la platforma pentru

colectarea gunoiului din preajma casei, unde în cadrul acțiunii de cercetare s-a

depistat și ridicat un portmoneu de piele, care, în cadrul acțiunii de recunoaștere

a obiectului din data de 19 aprilie 2015, Fotescu Petru a recunoscut portmoneul

ridicat în cadrul cercetării la fața locului, care a aparținut victimei Oprea Ion. La

fel, declarațiile inculpatei, date la faza de urmărire penală, precum că a aruncat

cenușa și în veceu, sunt în coroborare cu procesul verbal de percheziție, prin care

organul de urmărire penală a depistat și ridicat din gospodăria victimei Oprea I.,

două fragmente carbonizate din veceu, care conform concluziilor raportului de

expertiză genetică nr.2058953 din data de 16 februarie 2017, probă notată

PRB002823 - „fragmente carbonizate” - urma notată URM0007437 prezintă țesut

osos degradat /ars. Genotiparea acesteia a pus în evidență un profil genetic

parțial al unei persoane de sex masculin (profil genetic al C.I.N.- ului) prezentat

în anexele raportului criminalistic.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța de apel a dat

apreciere eronată circumstanțelor de fapt și de drept, fără a aprecia separat

fiecare probă, la fel, neîntemeiat a respins versiunea inculpatei și probele

apărării, că Oprea I. în dimineața zilei de 12 aprilie 2015, a plecat să caute un

mijloc de transport pentru a pleca în ospeție la părinți și nu s-a mai întors,

Colegiul consideră că în prezenta speță, pe parcursul urmăririi penale, cât și în

cadrul cercetării judecătorești, în ambele instanțe au fost respectate normele de

24

procedură penală, probele fiind administrate, verificate și apreciate în condițiile

legii, întemeiat fiind respinsă versiunea inculpatei ca fiind lipsită de suport

probant, la acest aspect instanța de apel expunându-se argumentat în decizie.

Învederând prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că

declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, ale martorilor sânt probe egale,

nefiind stipulat că, declarațiile inculpaților au prioritate față de cele ale părților

vătămate sau martorilor, iar instanța de judecată, ținând cont de egalitatea

părților în proces, este obligată să asigure cercetarea tuturor circumstanțelor

cauzei și probelor prezentate de părți, în egală măsură, ca ulterior să le dea

acestora o apreciere obiectivă și sub toate aspectele.

Așa cum reiese în mod evident din lucrările dosarului, prima instanță a dat

deplină eficiență probelor cercetate, inițial descriindu-le pe toate, ulterior

evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante ce confirmă

vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii ce i-a fost imputată prin

rechizitoriu. La fel, reieșind din analiza textuală a deciziei instanței de apel,

Colegiul lărgit constată că și această instanță a respectat această obligație,

apreciind în mod obiectiv atât declarațiile martorilor, cât și ale inculpatei, iar

declarațiile martorilor și ale inculpatei depuse la etapa urmăririi penale, și-au

găsit confirmarea și prin alte probe cercetate și verificate în cadrul ședinței de

judecată.

După cum rezultă din textul deciziei, instanța de apel a descris conținutul

acestor probe în modul în care dânșii au relatat informațiile cunoscute de ei și

care întemeiat au permis de a conchide vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 44, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, făcând o

apreciere obiectivă și corectă a tuturor probelor.

Deși, în prezenta cauză supusă judecării, prevalează probele indirecte în

coraport cu cele directe, însă potrivit considerentelor teoretice și jurisprudenței în

cazul dacă există două sau mai multe probe indirecte, acestea ar putea

fundamenta o hotărâre de condamnare, dacă din înlănțuirea lor logică rezultă o

concluzie univocă referitoare la vinovăția inculpatei, fapt incident și în prezenta

speță.

Cu referire la critica recurentului, precum că la caz lipsește obiectul material

al infracțiunii de omor, deoarece cadavrul lui Oprea I. nu a fost depistat și că

toate dubiile urmau a fi interpretate în favoarea inculpatei, Colegiul penal reține,

că conform teoriei penale, obiectul material al infracțiunii de omor intenționat, îl

formează corpul persoanei. Pentru existența obiectului material al infracțiunii în

cauză trebuie îndeplinite două condiții: fapta subiectului să se îndrepte contra

unui om viu și acesta să nu fie persoana făptuitorului.

Colegiul penal atestă că, cazul omorului în prezenta speță este atipic,

urmare a arderii cadavrului pe rug și ascunderii altor urme ale faptei. Însă, cu

toate că, în cauză nu a fost descoperit cadavrul victimei, Colegiul penal consideră

că, faptul dat, nu poate fi interpretat în sensul că, lipsește obiectul material,

deoarece în cauză ansamblul probatoriu converge către legătura dintre dispariția

25

victimei (prin arderea cadavrului pe rug, după omor) și inculpată, astfel se

constată că, fapta subiectului-Coronciuc Elena a fost îndreptată contra unui om

viu, și anume asupra corpului persoanei Oprea I., care după omor, cu scopul de

a ascunde urmele infracțiunii, cadavrul a fost ars pe rug.

Subsidiar, în ce privește motivul, precum că instanțele de judecată nu au

ținut cont că, obiectele și substanța ridicată de la fața locului nu au fost

împachetate și sigilate, fapt ce se confirmă prin rapoartele de expertiză, Colegiul

penal reține că, prin procesul-verbal de notificare a părților privind dispunerea

expertizei din 29 aprilie 2015, a fost adus la cunoștință bănuitei Coronciuc E.,

ordonanțele privind dispunerea expertizelor, la care bănuita a declarat că, nu are

careva demersuri pe faptul dispunerii expertizelor, acceptând efectuarea

acestora, fapt confirmat prin semnătura acesteia și a avocatului său, astfel

instanța de recurs reține că, ultimii nu au înaintat careva pretenții la acel

moment, iar o dată ce au acceptate efectuarea expertizelor, au acceptat și faptul

că obiectele și substanța ridicată de la fața locului constituie corpuri delicte.

Ce ține de critica, precum că instanțele de judecată nu au verificat minuțios

argumentele privitor la nulitatea actelor procedurale. Colegiul penal lărgit

conchide, că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală, în conformitate

cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului

dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau

la terminarea urmăririi penale – când partea i-a cunoștință de materialele

dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea

acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în

instanță.

Raportând norma dată la argumentele supuse analizei, Colegiul penal lărgit

atestă că, din materialele cauzei nu rezultă că, inculpatul sau apărătorul acestuia

ar fi avut careva obiecții asupra acțiunilor organului de urmărire penală la etapa

respectivă a urmăririi penale, fiindu-le aduse la cunoștință materialele procesului

penal, respectiv nici una dintre părți nu a contestat actele procesuale întocmite.

Astfel, invocarea nulității actelor organului de urmărire penală, contravine

prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală.

Elocvent în acest sens este și jurisprudența CEDO, prin care s-a stabilit că

probele obținute într-un mod ilegal nu constituie în sine o încălcare a dreptului

inculpatului la un proces echitabil. Astfel, Curtea în cazul Schenk c. Elveției (12

iulie 1988), a precizat că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității,

din motiv că nu a fost ordonată de către judecătorul de instrucție, nu este o

încălcare a unui proces echitabil, deoarece apărarea a avut posibilitatea de a

contesta autenticitatea înregistrărilor în termenii și modul stabilit prin lege.

Totodată, reieșind din criticele expuse de către avocatul Cojocari C. în

numele inculpatei, se constată că acesta contestă decizia instanței de apel și din

considerentul că, neîntemeiat a fost dispusă încasarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 26001, 50 lei, din contul condamnatei.

26

Așadar, în privința acestor alegații se constată, că au constituit obiect de

discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat,

respectiv nu există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la

concluziile la care a ajuns instanța ierarhic inferioară.

Dispozițiile art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, stipulează

că cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză penală, a fost dispusă

efectuarea acțiunilor procesuale, fiind întocmite rapoarte de expertize judiciare,

pentru care a fost achitată suma de 26001, 50 lei.

În conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul

statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor,

precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

Totodată, art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau

persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a

acestora sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, Colegiul penal constată că, această instanță a dispus

menținerea sentinței, prin care s-a încasat de la Coronciuc E. în contul statului

suma de 26001, 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, motivându-și soluția.

Astfel, din conținutul recursului, se atestă că recurentul nu aduce

argumente sau circumstanțe ce ar putea răsturna soluția instanței de apel,

privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatei, or în ședința de

judecată nu au fost prezentate probe referitor la situația materială precară a

inculpatei, sau aflarea persoanelor la întreținerea acesteia.

În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că, expertizele judiciare, au fost

ordonate și efectuate în cadrul procesului penal, fiind achitate pentru întocmirea

acestora din sumele alocate de stat, astfel, pînă la recunoașterea inculpatei

vinovate de comiterea infracțiunii, cheltuielile au fost avansate de stat, cheltuieli,

care după condamnarea acestuia pot fi recuperate de la condamnat. Astfel,

Colegiul penal reține că, rapoartele de expertiză, fiind efectuate în cadrul cauzei

penale în care instanțele de fond au constatat vinovăția lui Coronciuc E. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, instanțele

de fond, just la solicitarea procurorului au dispus ca inculpatul să recupereze

cheltuielile judiciare, nefiind stabilite careva circumstanțe de eliberare a acestuia

27

de la plata cheltuielilor judiciare, prevăzute la art. 229 alin. (3) Cod de procedură

penală.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că la caz instanța de apel

a motivat eficient soluția de menținere a sentinței, prin care s-au încasat

cheltuielile judiciare din contul inculpatei.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, corect au fost

calificate acțiunile inculpatei Coronciuc E. în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod

penal, iar din ansamblu de probe administrate, nu se constată prezența a careva

dubii privind vinovăția inculpatei, în săvârșirea infracțiunii imputate, în acțiunile

acesteia fiind prezente elementele infracțiunii incriminate și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs stipulate la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmarea.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și

motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care

și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursul

declarat de către către avocatul Cojocari C. în numele inculpatei, sunt vădit

neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Cojocari Constantin în numele inculpatei, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020, în cauza penală privind-o pe

Coronciuc Elena Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 25 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

28