ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.03.2021

1ra-739/2021 — art. 264 alin. 2 CP

HOTĂRÂRE
22.03.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-739/2021 — art. 264 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-739/2021

22 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte DIACONU Iurie

judecători CATAN Liliana, GUZUN Ion, TOMA Nadejda și BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

IACHIMCIUC Alexandru, în numele inculpatului ZGARDAN Nicolae, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

ZGARDAN Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.02.2019 – 28.05.2020;

Instanța de apel: 08.07.2020 – 15.09.2020;

Instanța de recurs: 18.01.2021 – 22.02.2021.

Asupra recursul ordinar, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

ZGARDAN Nicolae a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (2) Cod penal și condamnat, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, la muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de

140 (una sută patruzeci) ore, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 (trei) ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficul statului a 320 (trei sute

douăzeci) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte, în conformitate cu prevederile art.

162 Cod de procedură penală.

1.1. Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în procedura prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, a statuat că:

ZGARDAN Nicolae la 18 noiembrie 2018 aproximativ la ora 22:00, fără a

deține permis de conducere de categoria/subcategoria mijlocului de transport pe care

îl conducea, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu concentrația vaporilor de alcool

în aerul expirat de 0,81 mg/l, provocată de consumul băuturilor spirtoase, fapt

confirmat prin tichetul Drager alcotest nr. 2476 din 18.11.2018, în același timp,

conducând automobilul „Renault Kangoo”, cu n/î XXXXX pe drumul central din

XXXXX, apropiindu-se de gospodăria lui Herea Natalia și manifestând imprudență

1

în traficul rutier prin încălcarea prevederile pct. 45.1) al Regulamentului circulație

rutiere potrivit căruia conducătorul auto este obligat să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; situația rutieră; pct. 45. 2) care prevede că în cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța

traficului; pct. 14 lit. a) care stipulează că, conducătorului de vehicul îi este interzis

să conducă vehiculul în stare de ebrietate...; pct. 10.2 lit. a) potrivit căruia persoana

care conduce un autovehicul trebuie să posede și.... permisul de conducere perfectat

pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte

autovehiculul condus și prevederile art. 19 alin. (1) al Legii privind siguranța

traficului rutier care prevede că dreptul de a conduce un autovehicul se confirmă

prin permisul de conducere, în care este indicată categoria și/sau subcategoria lui, nu

a adaptat viteza de deplasare a vehiculului la starea psihofiziologică proprie, la

dexteritatea în conducere, iar ca rezultat a tamponat cu partea dreaptă din față a

automobilului condus, în partea din spate, mijlocul de transport cu tracțiune animală

(căruță tractată de cal), care în acel timp staționa în fața porții gospodăriei lui Herea

Natalia și în care se afla numita Herea Natalia, provocându-i fractură închisă de os

pubis și ischion pe stânga cu deplasare de fragmente, fractură de coccis, plagă

contuză în regiunea perineală, contuzia țesuturilor moi ale toracelui și spatelui, care

în comun se califică ca vătămare medie, inclusiv deteriorând considerabil căruța.

Aceste acțiuni ale inculpatului se încadrează în baza art. 264 alin. (2) Cod

penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate, încălcarea ce a cauzat din

imprudență vătămarea medie a integrității corporale și a sănătății persoanei.

Vinovăția în cele incriminate prin rechizitoriu și-a găsit confirmare prin

probele administrate de acuzare, conținutul cărora a fost acceptat de apărare.

Scopurile propuse la art. 61 alin. (2) Cod penal vor fi atinse prin aplicarea

pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, reieșind din modalitatea de

comitere a faptei infracționale, gravitatea acesteia, personalitatea inculpatului,

prezența circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante, cuantumul căreia a fost

apreciat ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Acțiunea civilă se admite în principiu, or partea vătămată a înaintat pretenții

față de mai mulți pârâți și nu a delimitat pretențiile sale față de fiecare.

numele părții vătămate, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin

care lui ZGARDAN Nicolae să-i fie stabilită pedeapsa o pedeapsă mai aspră.

În motivarea apelului s-a invocat că infracțiunea a fost comisă din imprudență

gravă. Inculpatul nu a ajutat material și la fiecare necesitate în perioada

tratamentului și nu a încercat s-o despăgubească echitabil pe pătimită. În urma

infracțiunii comise de inculpat, HEREA Natalia a suferit leziuni corporale de

gravitate medie, care au necesitat o perioadă îndelungată de tratament (7 luni) și

care s-au soldat cu acordarea gradului de dezabilitate, ea devenind inaptă de muncă.

2

Mai mult, ZGARDAN Nicolae a condus mijlocul de transport fără permis de

conducere, în stare de ebrietate avansată și în urma accidentului rutier a fost distrus

semnificativ mijlocul de transport a părții vătămate.

admis apelul, casată sentința în partea numirii pedepsei și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui ZGARDAN

Nicolae, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2)

Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-

a stabilit pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3

(trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei principale pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

3.1. Instanța de apel a reținut că apelul este făcut în termenul legal și că

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, însă la numirea

pedepsei nu s-a luat în considerație că infracțiunea săvârșită face parte din categoria

infracțiunilor, care atentează asupra securității circulației sau de exploatare a

mijloacelor de transport, având un pericol deosebit pentru societate și că inculpatul,

fără a deține permis de conducere de categoria/subcategoria mijlocului de transport

pe care îl conducea, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, conducând

automobilul, nu a adaptat viteza de deplasare a vehiculului la starea psihofiziologică

proprie, la dexteritatea în conducere, iar ca rezultat a tamponat mijlocul de transport

cu tracțiune animală (căruță tractată de cal), care în acel timp staționa și în care se

afla partea vătămată provocându-i vătămare medie sub formă de fractură închisă de

os pubis și ischion pe stânga cu deplasare de fragmente, fractură de coccis, plagă

contuză în regiunea perineală, contuzia țesuturilor moi ale toracelui și spatelui.

Subsecvent, inculpatul nu este de acord în totalitate cu acțiunea civilă.

În așa circumstanțe, s-a conchis că pedeapsa aplicată este prea blândă în raport

cu gravitatea infracțiunii săvârșite și consecințele acesteia, iar restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane sunt posibile doar prin

aplicarea închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3

(trei) ani or, potrivit art. 8 Codul penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa

pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

De asemenea, conform prevederilor art. 90 Cod penal, a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei principale, cu fixarea unui termen de probațiune de

3 (trei) ani.

Alexandru, în numele inculpatului.

Recurentul propune soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală – menținerea sentinței, apelul fiind greșit admis – invocând că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și că s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale (erori de drept prevăzute în pct. 6) și

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală).

3

Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de poziția părții acuzării din cadrul

judecării cauzei de prima instanță, aceasta pledând pentru aplicarea pedepsei cu

amendă. La aprecierea categoriei și cuantumului pedepsei instanța de apel nu a ținut

cont de faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii inculpatul nu avea atinsă vârsta

de 21 ani, a recunoscut vina și sincer s-a căit de cele comise, este pentru prima oară

pe banca de acuzare, este student și a achitat părții vătămate 10000 lei pentru

tratament.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referință procurorul și avocatul

părții vătămate, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit

neîntemeiat și argumentând că instanța de apel a adoptat o soluție în conformitate cu

normele penale și hotărârea este una motivată.

pronunțarea integrală a deciziei având loc la 15 octombrie 2020, iar recursul a fost

depus la 14 noiembrie 2020 și nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 432 Cod

de procedură penală, fiind admisibil.

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței

de apel, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, reieșind din următoarele:

În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel urmează

a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în cadrul unei proceduri

precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o ignorare esențială a

drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, instanțele de recurs sunt

obligate de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare,

în caz contrar art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii

(hotărârea CtEDO Leoni versus Italia).

Obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la analiza chestiunilor de drept,

cât privește categoria și cuantumul pedepsei, respectiv rațiunea și finalitatea

exercitării acestei căi de atac, se rezumă la înlăturarea erorilor de drept admise de

instanța ierarhic inferioară, în această parte, la etapa precedentă de judecare a cauzei

(art. 434 Cod de procedură penală).

Rezultând din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul, invocând

temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, pledează pentru desființarea deciziei instanței de apel, motivând că apelul a

fost admis greșit, hotărârea atacată necuprinzând motivele pe care se întemeiază și

au fost aplicate pedepse individualizare contrar legii.

Cazului îi este incidentă soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod

de procedură penală potrivit căreia, judecând recursul, instanța de recurs este în

drept să îl admită, să caseze, parțial sau total hotărârea atacată, să rejudece cauza

și să pronunțe o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, or

instanța apel nu a respectat prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, admițând astfel o

eroare de drept.

4

Principiul individualizării pedepsei obligă instanța de judecată de a aplica o

pedeapsă echitabilă reieșind din gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei ce atenuează sau agravează

răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra corectări și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul Penal lărgit menționează că concluzia de aplicare a pedepsei cu

închisoarea, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 3 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, a fost făcută în corespundere cu principiul individualizării pedepsei,

or o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici

pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Astfel, la caz, scopul restabilirii echității sociale, corectării condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane sunt posibile doar prin aplicarea pedepsei principale –

închisoarea, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune – cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, deoarece:

- infracțiunea săvârșită face parte din categoria infracțiunilor, care atentează

asupra securității circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, având un

pericol deosebit pentru societate;

- inculpatul nu deține permis de conducere de categoria mijlocului de transport

pe care îl conducea. La momentul săvârșirii infracțiunii se afla în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat și, conducând automobilul, nu a adaptat viteza de

deplasare a vehiculului la starea psihofiziologică proprie, la dexteritatea în

conducere, iar ca rezultat a tamponat mijlocul de transport cu tracțiune animală

(căruță tractată de cal), care în acel timp staționa și în care se afla partea vătămată

provocându-i vătămare corporală medie, manifestată prin fractură închisă de os

pubis și ischion pe stânga cu deplasare de fragmente, fractură de coccis, plagă

contuză în regiunea perineală, contuzia țesuturilor moi ale toracelui și spatelui.

Totodată se statuează că instanța de apel la aprecierea cuantumului pedepsei

principale nu a ținut cont și de prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal care obligă

instanța de a reduce cu ⅓ maximul pedepsei, dacă făptuitorul, la data comiterii

infracțiunii, nu are împlinită vârsta de 21 ani și că necesitatea aplicării pedepsei în

limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată.

Potrivit textului deciziei instanța de apel, aplicând limitele generale de

pedeapsă, nu a făcut referire la temeiurile ce au determinat o asemenea concluzie,

fapt ce echivalează cu o hotărâre nemotivată.

Afirmația că la adoptarea soluției inculpatul avea împlinită vârsta de 21 ani și

că în privința lui nu sunt aplicabile prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal nu are

suport legal, de vreme ce art. 8 Cod penal expres indică că, caracterul infracțional

al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la

momentul săvârșirii faptei.

La 18 noiembrie 2018, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(2) Cod penal, persoana se sancționa cu amendă în mărime de la 950 la 1350 unități

convenționale, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240

de ore sau cu închisoare de până la 4 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3 la 5 ani.

5

Din materialele cauzei rezultă că ZGARDAN Nicolae la 18 noiembrie 2018 nu

avea împlinită vârsta de 21 ani și, prin urmare, maximul pedepsei cu închisoarea

care îi putea fi aplicat constituie 2 ani și 8 luni (⅓ din 4 ani închisoare).

De asemenea, deoarece cauza s-a judecat în procedura simplificată, prevăzută

la art. art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care obligă instanța de a reduce cu

⅓ limitele pedepsei, limita maximă a pedepsei cu închisoare ce poate fi aplicată lui

ZGARDAN Nicolae constituie 1 an și 10 luni (⅓ din 2 ani și 8 luni închisoare).

În atare situație, reieșind din cele relevate Colegiul penal lărgit statuează asupra

faptului că, în cauza supusă judecării, la etapa examinării apelului instanța a admis

erorile de drept invocate de recurent, or ea nu a motivat necesitatea aplicării

pedepsei în limitele generale și a individualizat eronat cuantumul pedepsei

principale stabilită lui ZGARDAN Nicolae, impunându-se soluția de casare parțială

a deciziei.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul IACHIMCIUC Alexandru, în

numele inculpatului ZGARDAN Nicolae, casează, în partea stabilirii pedepsei,

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020,

rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care:

lui ZGARDAN Nicolae XXXXX, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31)

Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i se stabilește pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 1 (unu) an și 10 (zece) luni, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, dacă, condamnatul nu

va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Se mențin celelalte dispoziții ale deciziei.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 22 martie 2021.

Președinte DIACONU Iurie

Judecători CATAN Liliana

GUZUN Ion

TOMA Nadejda

BOICO Victor

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-01-29
0,96
1ra-2177/2020 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-320/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camer
CSJ 2021-07-05
0,95
1ra-816/2021 — Art. 264 alin. 3, lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-816/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 05 iulie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana
CSJ 2021-12-20
0,95
1ra-2038/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2038/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Iurie DIACONU judecători Liliana CATAN Victor BOICO examinând admisibi
CSJ 2022-05-26
0,95
1ra-256/2022 — art. 264 alin.3, lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-256/2022 1-19060107-01-1ra-21022022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte –Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor
CSJ 2022-08-18
0,95
1ra-276/2022 — art. 264-1 alin. 3, 152 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-276/2022 1-21152418-01-1ra-23022022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte –Toma Nadejda, Judecăt
Sursă