1ra-958/2021 — Art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 15 iunie 2020, Sărăteanu Alexandr Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare, aplicate lui Sărăteanu A., a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 (unu) an și nu va fi executată dacă în termenul de probă stabilit nu va săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că Sărăteanu A. fiind consumator de substanțe narcotice și având scopul consumului de droguri, în circumstanțe necunoscute, a dobândit droguri și în perioada de timp până la 20 iulie 2019, aflându-se la domiciliul său din s. Tartaul r. Cantemir, cu ajutorul unor recipiente de plastic confecționate artizanal, în mod repetat a consumat drogurile, iar în rezultat pe pereții interior ai recipientelor, s-a acumulat depuneri de culoare cafenie închisă. În cadrul percheziției din 20.07.2019, efectuate la domiciliul acestuia, s-a stabilit că Sărăteanu Alexandr păstra într-o construcție auxiliară din domiciliu, 3 (trei) fragmente de butelii din polimer (partea de sus), iar conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/3-R- 387 din 08.08.2019, s-a constatat că: depunerile de 1 substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori a celor trei fragmente de butelii din polimer reprezintă rășină de cannabis în cantitate de 0,114g, (0,088g+0,02g+0,006g), care se atribuie la substanțele stupefiante, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, și Convenției unice asupra stupefiantelor din 30.03.1961, fac parte din lista substanțelor stupefiante, și conform art.1) al Legii nr.382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a percusorilor, reprezintă droguri, iar potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, reprezintă cantități mari, droguri care au fost ridicate de organele de drept în cadrul percheziției la domiciliu. Prin acțiunile sale intenționate Sărăteanu Alexandr, a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) din Codul penal, adică, circulația ilegală a drogurilor, după semnele calificative „păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Barbarov Eduard în numele inculpatului Sărăteanu Alexandr, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea a noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat Sărăteanu A. În cererea de apel avocatul a invocat faptul că: - nu este de acord cu hotărârea emisă, considerând-o ilegală, neîntemeiată și nemotivată, deoarece Sărăteanu Alexandr vina nu o recunoaște, fiindcă nu a comis infracțiunea în care este acuzat; - la data de 20.07.2019, la domiciliul lui Sărăteanu Alexandr a fost efectuată percheziția, în cadrul unei cauze contravenționale, s-au depistat în circumstanțe neclare, 3 (trei) fragmente de butelii din polimer; - în instanța de judecată nu a fost demonstrat și apoi „constatat” faptul precum că, Sărăteanu Alexandr este consumator de substanțe narcotice și avea scopul consumului de droguri, a dobândit droguri și în perioada de timp până la 20 iulie 2019, aflându-se la domiciliul său din s. Tartaul, r-l Cantemir, cu ajutorul unor recipiente de plastic confecționate artizanal, în mod repetat a consumat drogurille, iar în rezultat pe pereții interiori ai recipientelor, s-a acumulat depuneri de culoare cafenie închisă; - instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, au fost încălcate în mod grosolan prevederile art. 430 Cod Contravențional; - instanța de judecată a admis faptul, că percheziția a fost efectuată fără doi martori asistenți (conform Cod Contravențional), copia de pe proces-verbal nu a fost înmânată lui Sărăteanu Alexandr și conform art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală, reprezentantul autorității administrației publice locale, este invitat să participe la acțiune de urmărire penală, efectuarea percheziției, necatând la faptul că era cauza contravențională, care a fost pornită de agent constatator A. Burdulescu, dar un alt polițist O. Cereniuc împreună cu D. Postica, (care nu aveau careva atribuții la cazul dat), au efectuat percheziția conform încheierii Judecătoriei Cahul sediul 2 Central din 19.07.2019, prin care a fost autorizată efectuarea percheziției pe cauza contravențională la domiciliul lui Sarăteanu Alexandr din s. Tartaul, r-l Cantemir; - instanța de judecată nu a luat în considerație faptul, că apărătorul Barbarov Eduard, a solicitat în cadrul ședinței de judecată, ca procesul-verbal de percheziție din 20.07.2019 să fie declarat nul, prin încălcările care au fost demonstrate mai sus, precum și faptul că, persoana care a întocmit procesul-verbal de perchiziție (O. Cereniuc) a fost audiat ca martor în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, au fost depistate divergențe în declarații. Totodată, în declarațiile martorului V. Lupașcu în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, au fost depistate divergențe; - instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile inculpatului Sărăteanu Alexandr și procurorul nu a demonstrat vinovăția lui, totodată și nu a fost adoptată decizia pe cauza contravențională pornită și tot pe cazul dat a fost pornită cauza penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a constatat, instanța de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate, și întemeiat a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpatului Sărăteanu Alexandr corect au fost încadrate juridic în baza prevederilor art. 217 alin.(2) Cod penal, după indicii: păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare, iar vinovăția acestuia în comiterea faptei imputate este pe deplin confirmată. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile martorilor Cereniuc Oleg, Lupașco Vasile și prin probele materiale administrate la cauza penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar, în instanța de apel, după cum urmează: procesul-verbal de sesizare despre comiterea infracțiunii din 15.08.2019 (f.d. 7); încheierea Judecătoriei Cahul sediul Central din 19.07.2019 prin care a fost autorizată efectuarea percheziției la domiciliul lui Sărăteanu Alexandr din s. Tartaul r. Cantemir. (f.d. 10); mandatul judecătoresc emis de Judecătoriei Cahul sediul Central din 19.07.2019 prin care a fost autorizată efectuarea percheziției la domiciliul lui Sărăteanu Alexandr din s. Tartaul r. Cantemir. (f.d. 11); procesul- verbal de percheziție din 20.07.2019 (f.d. 12); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-387 din 08.08.2019 (f.d.21-23); corpurile-delicte - trei fragmente de butelii din polimer, recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza penală prin ordonanța din 11.12.2019. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a efectuat încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Sărăteanu Alexandr în baza prevederilor art. 217 alin. (2) Cod penal, ca păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare. În speță, fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin acțiunea de păstrare fără scop de înstrăinare de către inculpatul Sărăteanu Alexandr până la data de 20 iulie 2019 a rășinii de canabis, care de aceea se atribuie la substanțele stupefiante. Prin urmare, în ședința de judecată s-a constatat, că anume în rezultatul efectuării percheziției la 3 domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr au fost depistate cele trei fragmente de butelii din polimer cu depuneri de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori, fapt confirmat prin declarațiile martorilor în ședința de judecată. Totodată, pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune îndoielilor declarațiile martorilor Cereniuc Oleg și Lupașco Vasile, or, însăși inculpatul Sărăteanu Alexandr fiind audiat la examinarea cauzei în primă instanță, a comunicat că nu este în relații ostile cu martorii menționați. Mai mult, martorii în cauză au făcut declarațiile sub jurămînt fiind avertizați de răspunderea penală ce o poartă în caz dacă fac declarații vădit false, respectiv, instanța nu a constatat divergențe esențiale în declarațiile făcute de către martori la etapa urmăririi penale și cele făcute în cadrul ședinței de judecată la examinarea cauzei în prima instanță, care ar constitui temei de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor făcute de către martorii vizați, din care considerente, argumentele apărării referitor la existența divergențelor în declarațiile martorilor, urmează a fi respinse ca fiind nefondate. Instanța de apel a considerat că, prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de judecată, iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective. În viziunea instanței de apel, urmează a fi respinse ca neîntemeiate afirmațiile apărătorului inculpatului, precum că vinovăția inculpatului Sărăteanu Alexandr nu a fost demonstrată prin probe pertinente și concludente și anume faptul consumului și păstrării de către inculpat a substanțelor stupefiante - rășina de canabis, or, acestea vin în contradicție cu procesul-verbal de percheziție din 20 iulie 2019, declarațiile martorilor Cereniuc Oleg și Lupașco Vasile, în baza cărora s-a constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că la domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr au fost depistate fragmente de butelii din polimer (partea de sus), iar potrivit raportului de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/3-R-387 din 08 august 2019, depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori a celor trei fragmente de butelii din polimer reprezintă rășină de cannabis în cantitate de 0,114g,(0,088g+0,02g+0,006g), care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de canabis) constituie în total 0,114g (0,088g+0,02+0,006g). Invocările apărării în ședința instanței de apel, că toate acțiunile procesuale ale organului de urmărire penală, petrecute în prezenta cauză penală au avut loc în cardul unei cauze contravenționale, până la pornirea urmăririi penale, ceia ce în opinia apărării sunt încălcări de procedură, au fost respinse ca neîntemeiate. În primul rând, după cum reiese din înscrisurile anexate la cauza penală, Inspectoratul de Poliție Cantemir avea înregistrat în R -2 nr. 20194302677 procesul 4 contravențional privitor la consumul, păstrarea plantelor și substanțelor cu conținut narcotic în cantități mici de către Sărăteanu Alexandr (f.d. 9), în cadrul căreia la demersul ofițerului de sector al SP - Baimaclia a IP Cantemir, Burdulescu Anatolie, judecătorul de instrucție prin încheierea din 19 iulie 2019 a autorizat petrecerea percheziției la domiciliul lui Sărăteanu Alexandr, situat în s. Tartaul, r-nul Cantemir, în scopul depistării și ridicării substanțelor narcotice, cu eliberarea mandatului judecătoresc de percheziție (f.d.10-11). Ulterior, în cadrul efectuării percheziției la 20 iulie 2019, de către inspectorii de poliție, la domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr s-au depistat și ridicat trei fragmente de butelii din polimer (partea de sus) cu depuneri de fum (f.d.12). Obiectele respective s-au expediat specialistului în vederea stabilirii apartenenței la substanțele narcotice a substanței depistate pe pereții interiori a buteliilor din polimer, și cantitatea acestora. La data de 08 august 2019 specialistul a întocmit raportul de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/3-R-387, în care a concluzionat că, depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori a celor trei fragmente de butelii din polimer, depistate și ridicate la data de 20 iulie 2019 în urma efectuării percheziției la domiciliu lui Sărăteanu Alexandr, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la substanțele stupefiante, iar cantitatea acesteia constituie 0,114g (f.d.21-22). În al doilea rând, având concluziile specialistului, IP Cantemir, ca organ de urmărire penală, la data de 15 august 2019 înregistrează în R 2 procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă (f.d. 8), iar la 02 septembrie 2019 prin ordonanță a fost începută urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal (f.d. 1). Aplicând dispoziția citată în coraport cu constatările expuse mai sus, instanța de apel a constatat legalitatea acțiunilor procesuale efectuate de către Inspectoratul de Poliție Cantemir în procesul constatării faptei prejudiciabile, până la data de 02 septembrie 2019, când a fost începută urmărirea penală faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal. Or, apărarea deși indică că agentul constatator al IP Cantemir a admis mai multe încălcări efectuând acțiunile procesuale și nume - la efectuarea percheziției, care au fost puse la bază, la înaintarea învinuirii inculpatului Sărăteanu Alexandr, instanța nu a constata careva circumstanțe care ar constitui temeiuri de nulitate a procesului verbal de percheziție. Aplicând prevederile citate la constatările notate de către șeful de sector al SP - 3 a IP Cantemir, Cereniuc Oleg, în procesul-verbal cu privire la percheziție, efectuată la 20 iulie 2019 în domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr, instanța de apel a stabilit că, procesul-verbal conține mențiunea despre locul unde au fost depistate obiectele ridicate de la fața locului, - în șopron (construcția auxiliară) de lîngă casa de locuit, pe cuptor, inclusiv sunt enumerate toate obiectele care au fost descoperite și ridicate, precum și conținutul acestora. La acest segment, instanța de apel a remarcat și faptul că procesul-verbal de percheziție este semnat de către agentul constatator Cereniuc Oleg care a efectuat percheziția, precum și de către doi martori Postica Dumitru și Lupașcu Vasile care 5 au asistat la efectuarea percheziției. În acest sens, instanța remarcă că potrivit art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală, la efectuarea percheziției sau ridicării de obiecte și documente trebuie să fie asigurată prezența persoanei la care se face percheziția sau ridicarea ori a unor membri adulți ai familiei acesteia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Dacă prezența acestor persoane este imposibilă, se invită reprezentantul autorității executive a administrației publice locale. Astfel, reieșind din considerentul că, nu a putut fi asigurată prezența inculpatului Sărăteanu Alexandr, sau a unui alt membru al familiei la efectuarea percheziției, agentul constatator întru respectarea prevederilor legale enunțate supra, corect a decis asupra necesității invitării primarului Lupașcu Vasile în calitate de reprezentant al administrației publice locale pentru a asista la efectuarea percheziție. Cu referire la alegațiile apărătorului precum că, la momentul ridicării obiectelor depistate în rezultatul efectuării percheziției nu a fost aplicat sigiliul, instanța de apel a reținut că fiind audiat în prima instanță martorul Cereniuc Oleg a declarat că „sticlele depistate au fost puse într-un pachet de politilen și sigilate, cu ștampilă... pachetul l-a legat și a scris pe foaie ce se află în el, a fost pusă ștampila pe foaie”. Faptul aplicării sigiuliului se confirmă și prin declarațiile martorului Lupașco Vasile care a comunicat că, “au găsit câteva butelii, le-au așezat într-o sacoșă, i-a zis că trebuie de aplicat un sigiliu cu ștampila primăriei pe care o purta mereu la el.. .sticlele erau 3, de culoare cafenii, afumate, culoarea era transparentă și se cunoșteau cafenii..., polițiștii le luau le analizau și le puneau în sacoșă..., a aplicat sigiliu, ștampila primăriei care a aplicat-o pe o foiță de pe pachet”. Din rațiunile expuse, instanța de apel a constatat că agentul constatator la efectuarea percheziției și la întocmirea procesului-verbal de percheziție a respectat în volum deplin prevederile art. 430 Cod contravențional, precum și prevederile art. 127 Cod de procedură penală iar careva circumstanțe care ar determina nulitatea procesului verbal de percheziției, nu au fost constatate. Cu privire la faptul menționat de apărare precum că, inculpatului i-au fost încălcate drepturile procesuale, și anume că nu a semnat și nu i-a fost înmînată copia procesului-verbal de percheziție, instanța ține să menționeze că, acest fapt era fizic imposibil, or, la momentul efectuării percheziției inculpatul Sărăteanu Alexandr lipsea de la domiciliu, din care considerente în temeiul art. 127 Cod de procedură penală, agentul constatator a invitat primarul Lupașcu Vasile să asiste la efectuarea percheziției, care ulterior a semnat în procesul verbal de percheziție, fiind efectuată mențiunea că “obiecții nu-s”. În consecință, procesul-verbal de percheziție din 20 iulie 2019, raportul de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/3-R-387 din 08 august 2019, instanța de apel le apreciază ca fiind probe pertinente, concludente, utile și veridice care întemeiat au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Sărăteanu Alexandr, iar argumentele apărării se resping ca neîntemeiate La data de 20 decembrie 2019, organul de urmărire penală comunică inculpatului Sărăteanu Alexandr, asistat de avocatul Barbarov Eduard, despre finisarea urmăririi penale fiind prezentate materialele urmăririi penale, iar după luarea de cunoștință cu acesta, careva cereri, obiecții pe marginea procesului verbal 6 de percheziție nu au fost înaintate, singura solicitare a apărătorului fiind scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Sărăteanu Alexandr și încetarea cauzei penale pe motiv că nu sunt întrunite semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal (f.d. 63). Rațiunile expuse mai sus sunt suficiente pentru a considera în afara oricărui dubiu rezonabil ca fiind demonstrată vinovăția inculpatului Sărăteanu Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin.(2) Cod penal, fapta acestuia cuprinzând toate elementele constitutive (obiective și subiective) ale infracțiunii imputate, iar alte circumstanțe ce ar determina casarea sentinței nu au fost relevate. Inculpatul Sărăteanu Alexandr a comis infracțiune, care conform art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, anterior nu a fost atras la răspundere penală, nu este încadrat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are persoane la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. Circumstanțe care atenuează răspunderea inculpatului Cervinschi Serghei prevăzute la art. 76 Cod penal, nu au fost reținute. Circumstanțe care agraveze răspunderea inculpatului Cervinschi Serghei prevăzute la art. 77 Cod penal, au fost reținute: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Sancțiunea art. 217 alin.(2) Cod penal stabilește pedeapsa cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an. Acordând eficiență principiilor de individualizare a pedepsei, și analizând ansamblul de circumstanțe ce caracterizează persoana inculpatului Sărăteanu Alexandr, lipsa circumstanțelor care atenuează și prezența celor care agravează răspunderea acestuia, caracteristica pozitivă de la locul de trai, instanța de apel a considerat că, corectarea și resocializarea inculpatului Sărăteanu Alexandr, precum și restabilirea echității sociale, și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea vinovatului, este posibilă fără izolarea acestuia de societate. Astfel, aplicîndu-i inculpatului Sărăteanu Alexandr pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, prima instanță corect a decis asupra suspendării executării pedepsei pe un termen de 1 an, or, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu prezintă o categorie de pedeapsă aparte, ci este o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident din viața acesteia Instanța de apel a remarcat că, în privința inculpatului nu se impune în mod imperativ executarea reală a pedepsei, or nu trebuie pus accentul pe rolul punitiv al sancțiunii în detrimentul celui educativ și de reintegrare socială. Pedeapsa trebuie să fie individualizată astfel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Situația inculpatului Sărăteanu Alexandr permite de a concluziona că, dânsul nu prezintă pericol pentru societate și izolarea lui nu este o măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și fapta comisă. Or, pronunțarea unei sentințe de condamnare constituie un avertisment sever pentru inculpat, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei constituie o măsură adecvată care va duce la corectarea inculpatului și va asigura scopul pedepsei penale 7 În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului Sărăteanu Alexandr, este una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Grosu E. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de fond în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă: - de către instanțele de judecată nu a fost luat în considerație acel fapt că, nu a fost demonstrat și apoi „constatat” faptul că Sărăteanu Alexandr este consumator de substanțe narcotice și avea scopul consumului de droguri, a dobândit droguri și în perioada de timp până la 20 iulie 2019, aflându-se la domiciliul său, cu ajutorul unor recipiente de plastic confecționate artizanal, în mod repetat a consumat drogurille, iar în rezultat pe pereții interiori ai recipientelor’ s-a acumulat depuneri de culoare cafenie închisă; - instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul că, au fost încălcate în mod grosolan prevederile art. 430 Cod Contravențional; - instanțele de judecată au admis faptul, că percheziția a fost efectuată fără doi martori asistenți (conform Cod Contravențional), copia de pe proces-verbal nu a fost înmânată lui Sărăteanu Alexandr și conform art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală, reprezentantul autorității administrației publice locale, este invitat să participe la acțiune de urmărire penală, efectuarea percheziției, necatând la faptul că era cauza contravențională, care a fost pornită de agent constatator A. Burdulescu, dar un alt polițist O. Cereniuc împreună cu D. Postica, (care nu aveau careva atribuții ia căzui dat), au efectuat percheziția conform încheierii Judecătoriei Cahul sediul Central din 19.07.2019, prin care a fost autorizată efectuarea percheziției pe cauza contravențională la domiciliul lui Sarăteanu Alexandr; - instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul, că apărătorul Barbarov Eduard, a solicitat în cadrul ședinței de judecată, ca procesul-verbal de percheziție din 20.07.2019 șă fie declarat nul, prin încălcările care au fost demonstrate mai sus, precum și faptul că persoana care a întocmit procesul-verbal de perchiziție (O. Cereniuc) a fost audiat ca martor în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, au fost depistate divergențe în declarații. Totodată, în declarațiile martorului V. Lupașcu în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, au fost depistate divergențe; - instanțele de judecată nu au luat în considerație declarațiile inculpatului Sărăteanu Alexandr și procurorul nu a demonstrat vinovăția lui, totodată și nu a fost adoptată decizia pe cauza contravențională pornită și tot pe cazul dat a fost pornită cauza penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece recurentul își motivează 8 recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, de către recurent se solicită casarea hotărârilor adoptate, deoarece nu a fost demonstrat faptul că inculpatul Sărăteanu A. este consumator de substanțe narcotice și avea scopul consumului de droguri, semnalând temeiul de casare ce se încadrează în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că „hotărârile instanței de apel poate fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.” Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că nu a fost demonstrată vina inculpatului, Colegiul o consideră ca neîntemeiată. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție a inculpatului, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Totodată, instanța de apel prin menținerea sentinței prin care Sărăteanu A. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii imputate, și-a argumentat soluția 9 prin faptul că, din declarațiile martorilor și din probele materiale prezentate în cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, probe care sânt descrise amănunțit în hotărârea judecătorească (f.d. 164-174). Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de 217 alin. (2) Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, nu este fondată nici critica recurentului, în sensul pretinderii că instanțele de judecată nu au luat în considerație acel fapt că, nu a fost demonstrat și apoi „constatat” faptul precum că, Sărăteanu Alexandr este consumator de substanțe narcotice și avea scopul consumului de droguri, a dobândit droguri și în perioada de timp până la 20 iulie 2019, aflându-se la domiciliul său, cu ajutorul unor recipiente de plastic confecționate artizanal, în mod repetat a consumat drogurille, iar în rezultat pe pereții interiori ai recipientelor s-a acumulat depuneri de culoare cafenie închisă. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă că chestiunea dată a constituit obiect de discuție în instanța de apel, care a menținut sentința prin care Sărăteanu A. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de apel indicând că invocările apelantului vin în contradicție cu procesul-verbal de percheziție din 20 iulie 2019, declarațiile martorilor Cereniuc Oleg și Lupașco Vasile, în baza cărora s-a constatat că la domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr au fost depistate fragmente de butelii din polimer (partea de sus), iar potrivit raportului de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/3-R-387 din 08 august 2019, depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori a celor trei fragmente de butelii din polimer reprezintă rășină de cannabis în cantitate de 0,114g,(0,088g+0,02g+0,006g), care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (rășină de canabis) constituie în total 0,114g (0,088g+0,02+0,006g). Mai mult ca atât, instanțele de fond întemeiat au reținut că, pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune îndoielilor declarațiile martorilor Cereniuc Oleg și Lupașco Vasile, or, însăși inculpatul Sărăteanu Alexandr fiind audiat la examinarea cauzei în primă instanță, a comunicat că nu este în relații ostile cu martorii menționați. Mai mult, martorii în cauză au făcut declarațiile sub jurămînt fiind avertizați de răspunderea penală ce o poartă în caz dacă fac declarații vădit false, respectiv, instanța nu a constatat divergențe esențiale în declarațiile făcute de către martori la etapa urmăririi penale și cele făcute în cadrul ședinței de judecată la examinarea cauzei în prima instanță, ce ar constitui temei de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor făcute de către martorii vizați, din care 10 considerente, argumentele apărării referitor la existența divergențelor în declarațiile martorilor, întemeiat au fost respinse ca nefondate. De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la faptul că, instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul că, au fost încălcate în mod grosolan prevederile art. 430 Cod Contravențional și că instanțele de judecată au admis faptul, că percheziția a fost efectuată fără doi martori asistenți (conform Cod Contravențional), copia de pe proces-verbal nu a fost înmânată lui Sărăteanu Alexandr. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece au constituit linia principală de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au fost acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu se poate îndepărta de la concluziile, precum că procesul-verbal cu privire la percheziție, efectuată la 20 iulie 2019 în domiciliul inculpatului Sărăteanu Alexandr, conține mențiunea despre locul unde au fost depistate obiectele ridicate de la fața locului, - în șopron (construcția auxiliară) de lîngă casa de locuit, pe cuptor, inclusiv sunt enumerate toate obiectele care au fost descoperite și ridicate, precum și conținutul acestora. Totodată, procesul-verbal de percheziție este semnat de către agentul constatator Cereniuc Oleg, care a efectuat percheziția, precum și de către doi martori Postica Dumitru și Lupașcu Vasile care au asistat la efectuarea percheziției. În acest sens, instanța de apel a reținut și faptul că, potrivit art. 127 alin. (2) Cod de procedură penală, la efectuarea percheziției sau ridicării de obiecte și documente trebuie să fie asigurată prezența persoanei la care se face percheziția sau ridicarea ori a unor membri adulți ai familiei acesteia, ori a celor care reprezintă interesele persoanei în cauză. Dacă prezența acestor persoane este imposibilă, se invită reprezentantul autorității executive a administrației publice locale. Astfel, reieșind din considerentul că, nu a putut fi asigurată prezența inculpatului Sărăteanu Alexandr, sau a unui alt membru al familiei la efectuarea percheziției, agentul constatator întru respectarea prevederilor legale enunțate supra, corect a decis asupra necesității invitării primarului Lupașcu Vasile în calitate de reprezentant al administrației publice locale pentru a asista la efectuarea percheziție. Mai mult ca atât, Colegiul penal atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și asupra alegațiilor apărătorului precum că, la momentul ridicării obiectelor depistate în rezultatul efectuării percheziției nu a fost aplicat sigiliul, întemeiat reținând în acest sens că, fiind audiat în prima instanță martorul Cereniuc Oleg a declarat că „sticlele depistate au fost puse într-un pachet de politilen și sigilate, cu ștampilă... pachetul l-a legat și a scris pe foaie ce se află în el, a fost pusă ștampila pe foaie”. Faptul aplicării sigiuliului se confirmă și prin declarațiile martorului Lupașco Vasile care a comunicat că, “au găsit câteva butelii, le-au așezat într-o sacoșă, i-a zis că trebuie de aplicat un sigiliu cu ștampila primăriei pe care o purta mereu la el.. .sticlele erau 3, de culoare cafenii, afumate, culoarea era transparentă și se cunoșteau cafenii..., polițiștii le luau le analizau și le puneau în sacoșă..., a aplicat sigiliu, ștampila primăriei care a aplicat-o pe o foiță de pe pachet”. 11 În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că agentul constatator la efectuarea percheziției și la întocmirea procesului-verbal de percheziție a respectat în volum deplin prevederile art. 430 Cod contravențional, precum și prevederile art. 127 Cod de procedură penală iar careva circumstanțe care ar determina nulitatea procesului verbal de percheziției, nu au fost constatate. Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, argumentele părții apărării invocate în prezentul recurs referitoare la faptul, că inculpatului i-au fost încălcate drepturile procesuale, și anume că nu a semnat și nu i-a fost înmînată copia procesului-verbal de percheziție. La aceste alegații, Colegiul notează, că la examinarea cauzei în instanța de apel, această instanță în hotărârea adoptată s-a expus că, acest fapt era fizic imposibil, or, la momentul efectuării percheziției inculpatul Sărăteanu Alexandr lipsea de la domiciliu, din care considerente în temeiul art. 127 Cod de procedură penală, agentul constatator a invitat primarul Lupașcu Vasile să asiste la efectuarea percheziției, care ulterior a semnat în procesul verbal de percheziție, fiind efectuată mențiunea că “obiecții nu-s”. În consecință, procesul-verbal de percheziție din 20 iulie 2019, raportul de constatare tehnico - științifică nr. 34/12/3-R-387 din 08 august 2019, instanța de apel le-a apreciat ca fiind probe pertinente, concludente, utile și veridice, ce întemeiat au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Sărăteanu Alexandr. Colegiul penal menționează, că la acest aspect, instanța de apel just a reținut și faptul că ilegalitatea acțiunilor organelor de urmărire penală în conformitate cu prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. La data de 20 decembrie 2019, organul de urmărire penală comunică inculpatului Sărăteanu Alexandr, asistat de avocatul Barbarov Eduard, despre finisarea urmăririi penale fiind prezentate materialele urmăririi penale, iar după luarea de cunoștință cu acesta, careva cereri, obiecții pe marginea procesului verbal de percheziție nu au fost înaintate, singura solicitare a apărătorului fiind scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Sărăteanu Alexandr și încetarea cauzei penale pe motiv că nu sunt întrunite semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal (f.d. 63). Instanța de recurs conchide că, în prezenta speță au fost prezentate suficiente probe și anume declarațiile martorilor menționați, în coroborare cu procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, ce coroborează între ele și indică la Sărăteanu A. că a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal. Așadar, în contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că concluziile la care au ajuns instanțele de fond privitor la calificarea acțiunilor și vinovăția inculpatului Sărăteanu A. sunt corecte și corespund materialului probator, iar pedeapsa aplicată este echitabilă și în limitele legii penale. Din acest punct de vedere se atestă că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care 12 considerent se dispune inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sărăteanu Alexandr Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 17 martie 2021. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda 13