1ra-217/2021 — art.145 alin.2, lit. e/1, j CP

1ra-217/2021 — art.145 alin.2, lit. e/1, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-217/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, în cauza

penală în privința lui

Isac Alexandr xxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 12.06.2019 – 13.11.2019;

Instanța de apel: 10.12.2019-15.06.2020;

Instanța de recurs: 14.09.2020 –10.02.2021.

C O N S T A T Ă:

2019, a fost constatat faptul că Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă

prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de

iresponsabilitate.

Isac Alexandr, a fost absolvit de răspundere penală și a fost

aplicată față de el măsura de constrângere cu caracter medical sub formă

de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP

Spitalul Clinic de Psihiatrie).

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cheltuielile judiciare în sumă de 45 656 lei au fost trecute în contul

statului.

ianuarie 2019, în intervalul orelor 05:30 - 06:45, Isac Alexandr, aflându-se

în casa nr.15 de pe str. xxxxxx, mun. Chișinău, unde locuia împreună cu

mama sa Godoroja Stepanida, din motive nestabilite de organul de

urmărire penală, s-a înarmat cu un topor pe care-l aveau în gospodărie,

1

și în timp ce Godoroja Stepanida se afla în poziție culcată în pat, s-a

apropiat de ea și i-a aplicat mai multe lovituri cu partea ascuțită a

toporului în regiunea capului și peste corp, cauzându-i, potrivit

raportului de expertiză judiciară nr.xxxxxx din 30 ianuarie 2019, 1)

trauma cranio- cerebrală deschisă cu plăgi despicate în regiunea frontală

a capului și pe față, expulzarea globului ocular din stânga cu hemoragii

în conjunctiva palpebrală și sclera la acest nivel, echimoză pe ochiul

drept, hemoragii în țesuturile moi pericraniene din stânga și în mușchiul

temporal de stânga, fractură cominutivă a osului frontal cu lezarea

meningelor la acest nivel, hemoragii subarahnoidiene pe emisfere

cerebrale, sânge în ventriculele cerebrali, hemoragii în trunchiul cerebral,

fractură cominutivă a oaselor faciale; 2) traumă toracică închisă:

echimoză și escoriații pe torace cu hemoragii în țesuturile moi și strivire

a țesutului celulo-adipos la acest nivel, fractură directă a sternului,

fracturi ale coastelor 2,3,4,5,6 din dreapta; 3) plagă despicat-tăiată în

regiunea gâtului, care au pericol pentru viață și conform acestui criteriu

în ansamblu se califică ca vătămare gravă, de la care ultima a decedat.

numele lui Isac Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și emiterea unei decizii, prin care Isac Alexandr să fie achitat,

deoarece nu a fost dovedită participarea lui Isac Alexandr de comiterea

infracțiunii.

În motivarea apelului avocatul Răileanu Petru a invocat următoarele

argumente:

- succesorul legal al victimei, martorii Cojocaru Tudor și Apostol

Elena, au declarat că nu au fost martori oculari ai omorului lui Godoroja

Stepanida, iar alte probe care ar dovedi că Isac Alexandr a comis omorul

mamei sale nu au fost administrate;

- sentința urmează a fi casată, urmând a fi pronunțată o decizie de

încetare a procesului penal în baza art. 499 alin. (3) Cod de procedură

penală, din motiv că nu a fost dovedită participarea lui Isac Alexandr la

săvârșirea infracțiunii.

2020, a fost respins apelul avocatului Răileanu Petru, în numele lui Isac

Alexandr, și menținută sentința atacată fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a ajuns la concluzia că este dovedit faptul că Isac Alexandr a

săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1 ) și j) Cod

penal, în stare de iresponsabilitate, individualizată prin semnele

2

calificative „omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de

familie și cu deosebită cruzime”. Aceste împrejurări au fost constatate

din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus indicată și care au

fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că Isac Alexandr nu a fost prezent în

ședința instanței de apel, dar conform concluziilor raportului de

expertiză judiciară nr.xx din 01.03.2019, acesta suferă de maladie psihică

cronică și evolutivă „schizofrenie, formă paranoidă. Sindrom halucinator-

paranoid”, care îl lipsește de posibilitatea de a-și da seama de acțiunile

sale și a le dirija, deci conform stării psihice nu poate acționa cu

discernământ, nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvîrșite și să

facă declarații pe marginea cazului dat.

Totodată, reprezentantul legal al acestuia a declarat în ședința

instanței de apel că susține declarațiile date în prima instanță, și anume

că Isac Alexandr avea un comportament adecvat în societate și nu

manifesta careva semne că ar avea dereglări psihice.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a conchis că

prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat că Isac Alexandr a

săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod

penal, în stare de iresponsabilitate, iar pentru emite această concluzie,

prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume:

declarațiile succesorului legal al părții vătămate decedate Godoroja

Stepanida, Godoroja Sergiu; declarațiile martorului Cojocaru Tudor;

declarațiile martorului Apostol Elena; declarațiile Elenei Mardari, șefa

Serviciului Psihiatrie Medico Legală a Centrului de Medicină Legală;

procesul – verbal de cercetare la fața locului din 02.01.2019 și tabelul

fotografic; raportul de expertiză judiciară nr.xxxxxx din 30 ianuarie 2019

și planșa fotografică; raportul de expertiză judiciară nr.xx din 22 ianuarie

2019; procesul - verbal de examinare a obiectului din 12 februarie 2019;

raportul de expertiză nr.xxxxx din 01.03.2019; raportul de expertiză

judiciară nr.xxxxx din 01.03.2019.

Referitor la afirmațiile avocatului care menționează că fapta nu a

comis-o inculpatul și că circumstanțele de fapt indică la o altă persoană

care a comis infracțiunea, instanța de apel a considerat că acestea

reprezintă doar o modalitate a apărării a duce instanța în eroare. Simpla

invocare că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată nu poate să

3

combată totalitatea probelor prezentate de învinuire, care cu certitudine

indică la faptul că anume Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă

impută lui.

Faptul că inculpatul a comis infracțiunea se deduce din

comportamentul inculpatului în urma infracțiunii săvârșite, care a mers

la martorul Cojocaru Tudor, căruia i-a povestit cele întâmplate. De

asemenea, inculpatul i-a spus succesorului legal al părții vătămate

decedate Godoroja Stepanida, Godoroja Sergiu, fiul defunctei, că el a

omorât-o pe mama lor, Godoroja Stepanida.

Cu referire la argumentele avocatului invocate în apel privind

emiterea unei decizii de încetare a procesului penal din motiv că nu s-a

confirmat prin probe pertinente că anume inculpatul a săvârșit

infracțiunea, prima instanță a conchis corect că acțiunile lui Isac

Alexandr se încadrează în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a

constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire

la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în

raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în

corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

avocatul Răileanu Petru în numele lui Isac Alexandr prin care invocând

temei recurs pct. 6, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei în latura penală, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță cu pronunțarea deciziei de încetare a procesului penal în baza

art. 499 alin. (3) din Codul de procedură penală din motivul că

participarea lui Isac Alexandr la săvârșirea infracțiunii nu a fost

dovedită.

5.1. În motivarea cererii de recurs procurorul a invocat că:

- consideră că de către acuzarea nu a prezentat careva probe

directe, precum că Isac Alexandr a comis fapta prejudiciabilă în cauză;

- inculpatul Isac Alexandr, în ședința de judecată nu a fost prezent,

având în vedere concluziile raportului de expertiză judiciară nr.xxxxx

din 01.03.2019, potrivit cărora suferă de maladie psihică cronică și

evolutivă: „Schizofrenie, formă paranoidă. Sindrom halucinator-

paranoid, care î-l lipsește de posibilitatea de a-și da seama de acțiunile

sale și a le dirija, deci conform stării psihice nu poate acționa cu

4

discernământ, nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvîrșite și să

facă declarații pe marginea cazului dat;

- fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești succesorul legal al

părții vătămate decedate Godoroja Stepanida - Godoroja Sergiu, martorii

Cojocaru Tudor, Apostol Elena au comunicat că nu au fost martorii

oculari privind omorul lui Godoroja Stepanida, dar cunosc despre cele

întâmplate din spusele altor persoane;

- alte careva probe care ar dovedi că Isac Alexandr a comis omorul

mamei sale, de către partea acuzării nu au fost administrate.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,

pledând pentru netemeinicia recursului ca vădit neîntemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

apărarea solicită casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță cu

pronunțarea deciziei de încetare a procesului penal în baza art. 499 alin.

(3) din Codul de procedură penală din motivul că participarea lui Isac

Alexandr la săvârșirea infracțiunii nu a fost dovedită, invocând în

calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin.

(1) pct. 6), Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În esență, apărarea invocă neprezentarea de către partea acuzării a

probelor directe, în confirmarea comiterii de către Isac Alexandr a faptei

prejudiciabile imputate, ajungând neîntemeiat la menținerea concluziei

5

că Isac Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1)

și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate.

Verificând materialele dosarului în raport cu criticele recurentului,

Colegiul penal conchide că, la judecarea apelului instanța a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă

privind absolvirea de răspundere penală a lui Isac Alexandr, urmare a

constatării faptului că acesta a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de

art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, corect

aplicând față de acesta măsura de constrângere cu caracter medical sub

formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă

(IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie), care este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța

dată.

De asemenea, Colegiul penal reiterează că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. din prezenta decizie.

Făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal

constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară

reținută la stabilirea vinovăției lui Isac Alexandr de săvârșirea faptei

prejudiciabile prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare

de iresponsabilitate, din lipsă de probe, este vădit nefondată.

Or, din cumulul de probe examinate și cercetate, instanța de apel a

constatat întemeiat că Isac Alexandr, la 02 ianuarie 2019, în intervalul

orelor 05:30 - 06:45, Isac Alexandr, aflându-se în casa nr.15 de pe str.

Chișinău din xxxx, unde locuia împreună cu mama sa Godoroja

Stepanida, din motive nestabilite de organul de urmărire penală, s-a

înarmat cu un topor pe care-l aveau în gospodărie, și în timp ce Godoroja

Stepanida se afla în poziție culcată în pat, s-a apropiat de ea și i-a aplicat

mai multe lovituri cu partea ascuțită a toporului în regiunea capului și

peste corp, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.xxxx

din 30 ianuarie 2019, 1) trauma cranio- cerebrală deschisă cu plăgi

despicate în regiunea frontală a capului și pe față, expulzarea globului

ocular din stânga cu hemoragii în conjunctiva palpebrală și sclera la acest

nivel, echimoză pe ochiul drept, hemoragii în țesuturile moi pericraniene

din stânga și în mușchiul temporal de stânga, fractură cominutivă a

osului frontal cu lezarea meningelor la acest nivel, hemoragii

subarahnoidiene pe emisfere cerebrale, sânge în ventriculele cerebrali,

hemoragii în trunchiul cerebral, fractură cominutivă a oaselor faciale; 2)

6

traumă toracică închisă: echimoză și escoriații pe torace cu hemoragii în

țesuturile moi și strivire a țesutului celulo-adipos la acest nivel, fractură

directă a sternului, fracturi ale coastelor 2,3,4,5,6 din dreapta; 3) plagă

despicat-tăiată în regiunea gâtului, care au pericol pentru viață și

conform acestui criteriu în ansamblu se califică ca vătămare gravă, de la

care ultima a decedat.

De asemenea, Colegiul penal consideră, reieșind din materialele

cauzei că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale

apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția

lui Isac Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, să fie una legală și

întemeiată.

În opinia Colegiului penal criticele părții apărării referitor la lipsa

probelor care a-r dovedi săvârșirea de către Isac Alexandr a faptei

prejudiciabile în cauză nu sunt întemeiate, din motivul că atât prima

instanță cât și cea de apel a făcut o analiză completă și obiectivă a tuturor

probelor administrate la toate fazele procesului penal, stabilind corect

vinovăția lui Isac Alexandr de comiterea infracțiunii imputate în stare de

iresponsabilitate.

Colegiul penal mai reține că criticile formulate de recurent au

format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și

i-a fost dată o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă

în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că

verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod

de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate nu s-au

stabilit.

Instanța de recurs reiterează că motivarea pe care instanța de apel a

formulat-o o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce

vine în corespundere și cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37) a

hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, a indicat că art. 6 §1

din Convenție deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument în parte, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale, fapt ce determină inutilitatea expunerii lor repetate în

prezenta decizie.

7

Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii procesual penale, ea fiind argumentată și întemeiată, ceea ce

impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Răileanu Petru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, în cauza penală în

privința lui Isac Alexandr xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

8