1ra-217/2021 — Art.145 alin.2, lit. e/1, j CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 noiembrie 2019, a fost constatat faptul că Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate. Isac Alexandr, a fost absolvit de răspundere penală și a fost aplicată față de el măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie). A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Cheltuielile judiciare în sumă de 45 656 lei au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la 02 ianuarie 2019, în intervalul orelor 05:30 - 06:45, Isac Alexandr, aflându-se în casa nr.15 de pe str. xxxxxx, mun. Chișinău, unde locuia împreună cu mama sa Godoroja Stepanida, din motive nestabilite de organul de urmărire penală, s-a înarmat cu un topor pe care-l aveau în gospodărie, 1 și în timp ce Godoroja Stepanida se afla în poziție culcată în pat, s-a apropiat de ea și i-a aplicat mai multe lovituri cu partea ascuțită a toporului în regiunea capului și peste corp, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.xxxxxx din 30 ianuarie 2019, 1) trauma cranio- cerebrală deschisă cu plăgi despicate în regiunea frontală a capului și pe față, expulzarea globului ocular din stânga cu hemoragii în conjunctiva palpebrală și sclera la acest nivel, echimoză pe ochiul drept, hemoragii în țesuturile moi pericraniene din stânga și în mușchiul temporal de stânga, fractură cominutivă a osului frontal cu lezarea meningelor la acest nivel, hemoragii subarahnoidiene pe emisfere cerebrale, sânge în ventriculele cerebrali, hemoragii în trunchiul cerebral, fractură cominutivă a oaselor faciale; 2) traumă toracică închisă: echimoză și escoriații pe torace cu hemoragii în țesuturile moi și strivire a țesutului celulo-adipos la acest nivel, fractură directă a sternului, fracturi ale coastelor 2,3,4,5,6 din dreapta; 3) plagă despicat-tăiată în regiunea gâtului, care au pericol pentru viață și conform acestui criteriu în ansamblu se califică ca vătămare gravă, de la care ultima a decedat.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Răileanu Petru în numele lui Isac Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei decizii, prin care Isac Alexandr să fie achitat, deoarece nu a fost dovedită participarea lui Isac Alexandr de comiterea infracțiunii. În motivarea apelului avocatul Răileanu Petru a invocat următoarele argumente: - succesorul legal al victimei, martorii Cojocaru Tudor și Apostol Elena, au declarat că nu au fost martori oculari ai omorului lui Godoroja Stepanida, iar alte probe care ar dovedi că Isac Alexandr a comis omorul mamei sale nu au fost administrate; - sentința urmează a fi casată, urmând a fi pronunțată o decizie de încetare a procesului penal în baza art. 499 alin. (3) Cod de procedură penală, din motiv că nu a fost dovedită participarea lui Isac Alexandr la săvârșirea infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 15 iunie 2020, a fost respins apelul avocatului Răileanu Petru, în numele lui Isac Alexandr, și menținută sentința atacată fără modificări. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că este dovedit faptul că Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1 ) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, individualizată prin semnele 2 calificative „omorul unei persoane, săvârșit asupra unui membru de familie și cu deosebită cruzime”. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că Isac Alexandr nu a fost prezent în ședința instanței de apel, dar conform concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.xx din 01.03.2019, acesta suferă de maladie psihică cronică și evolutivă „schizofrenie, formă paranoidă. Sindrom halucinator- paranoid”, care îl lipsește de posibilitatea de a-și da seama de acțiunile sale și a le dirija, deci conform stării psihice nu poate acționa cu discernământ, nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvîrșite și să facă declarații pe marginea cazului dat. Totodată, reprezentantul legal al acestuia a declarat în ședința instanței de apel că susține declarațiile date în prima instanță, și anume că Isac Alexandr avea un comportament adecvat în societate și nu manifesta careva semne că ar avea dereglări psihice. Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a concluzionat că Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, iar pentru emite această concluzie, prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și anume: declarațiile succesorului legal al părții vătămate decedate Godoroja Stepanida, Godoroja Sergiu; declarațiile martorului Cojocaru Tudor; declarațiile martorului Apostol Elena; declarațiile Elenei Mardari, șefa Serviciului Psihiatrie Medico Legală a Centrului de Medicină Legală; procesul – verbal de cercetare la fața locului din 02.01.2019 și tabelul fotografic; raportul de expertiză judiciară nr.xxxxxx din 30 ianuarie 2019 și planșa fotografică; raportul de expertiză judiciară nr.xx din 22 ianuarie 2019; procesul - verbal de examinare a obiectului din 12 februarie 2019; raportul de expertiză nr.xxxxx din 01.03.2019; raportul de expertiză judiciară nr.xxxxx din 01.03.2019. Referitor la afirmațiile avocatului care menționează că fapta nu a comis-o inculpatul și că circumstanțele de fapt indică la o altă persoană care a comis infracțiunea, instanța de apel a considerat că acestea reprezintă doar o modalitate a apărării a duce instanța în eroare. Simpla invocare că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată nu poate să 3 combată totalitatea probelor prezentate de învinuire, care cu certitudine indică la faptul că anume Isac Alexandr a săvârșit fapta prejudiciabilă impută lui. Faptul că inculpatul a comis infracțiunea se deduce din comportamentul inculpatului în urma infracțiunii săvârșite, care a mers la martorul Cojocaru Tudor, căruia i-a povestit cele întâmplate. De asemenea, inculpatul i-a spus succesorului legal al părții vătămate decedate Godoroja Stepanida, Godoroja Sergiu, fiul defunctei, că el a omorât-o pe mama lor, Godoroja Stepanida. Cu referire la argumentele avocatului invocate în apel privind emiterea unei decizii de încetare a procesului penal din motiv că nu s-a confirmat prin probe pertinente că anume inculpatul a săvârșit infracțiunea, prima instanță a conchis corect că acțiunile lui Isac Alexandr se încadrează în baza art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal. Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin rechizitoriu inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Răileanu Petru în numele lui Isac Alexandr prin care invocând temei recurs pct. 6, prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în latura penală, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță cu pronunțarea deciziei de încetare a procesului penal în baza art. 499 alin. (3) din Codul de procedură penală din motivul că participarea lui Isac Alexandr la săvârșirea infracțiunii nu a fost dovedită. 5.1. În motivarea cererii de recurs procurorul a invocat că: - consideră că de către acuzarea nu a prezentat careva probe directe, precum că Isac Alexandr a comis fapta prejudiciabilă în cauză; - inculpatul Isac Alexandr, în ședința de judecată nu a fost prezent, având în vedere concluziile raportului de expertiză judiciară nr.xxxxx din 01.03.2019, potrivit cărora suferă de maladie psihică cronică și evolutivă: „Schizofrenie, formă paranoidă. Sindrom halucinator- paranoid, care î-l lipsește de posibilitatea de a-și da seama de acțiunile sale și a le dirija, deci conform stării psihice nu poate acționa cu 4 discernământ, nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvîrșite și să facă declarații pe marginea cazului dat; - fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești succesorul legal al părții vătămate decedate Godoroja Stepanida - Godoroja Sergiu, martorii Cojocaru Tudor, Apostol Elena au comunicat că nu au fost martorii oculari privind omorul lui Godoroja Stepanida, dar cunosc despre cele întâmplate din spusele altor persoane; - alte careva probe care ar dovedi că Isac Alexandr a comis omorul mamei sale, de către partea acuzării nu au fost administrate.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că apărarea solicită casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță cu pronunțarea deciziei de încetare a procesului penal în baza art. 499 alin. (3) din Codul de procedură penală din motivul că participarea lui Isac Alexandr la săvârșirea infracțiunii nu a fost dovedită, invocând în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În esență, apărarea invocă neprezentarea de către partea acuzării a probelor directe, în confirmarea comiterii de către Isac Alexandr a faptei prejudiciabile imputate, ajungând neîntemeiat la menținerea concluziei 5 că Isac Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate. Verificând materialele dosarului în raport cu criticele recurentului, Colegiul penal conchide că, la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind absolvirea de răspundere penală a lui Isac Alexandr, urmare a constatării faptului că acesta a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, corect aplicând față de acesta măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie), care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. De asemenea, Colegiul penal reiterează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. din prezenta decizie. Făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la stabilirea vinovăției lui Isac Alexandr de săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, din lipsă de probe, este vădit nefondată. Or, din cumulul de probe examinate și cercetate, instanța de apel a constatat întemeiat că Isac Alexandr, la 02 ianuarie 2019, în intervalul orelor 05:30 - 06:45, Isac Alexandr, aflându-se în casa nr.15 de pe str. Chișinău din xxxx, unde locuia împreună cu mama sa Godoroja Stepanida, din motive nestabilite de organul de urmărire penală, s-a înarmat cu un topor pe care-l aveau în gospodărie, și în timp ce Godoroja Stepanida se afla în poziție culcată în pat, s-a apropiat de ea și i-a aplicat mai multe lovituri cu partea ascuțită a toporului în regiunea capului și peste corp, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.xxxx din 30 ianuarie 2019, 1) trauma cranio- cerebrală deschisă cu plăgi despicate în regiunea frontală a capului și pe față, expulzarea globului ocular din stânga cu hemoragii în conjunctiva palpebrală și sclera la acest nivel, echimoză pe ochiul drept, hemoragii în țesuturile moi pericraniene din stânga și în mușchiul temporal de stânga, fractură cominutivă a osului frontal cu lezarea meningelor la acest nivel, hemoragii subarahnoidiene pe emisfere cerebrale, sânge în ventriculele cerebrali, hemoragii în trunchiul cerebral, fractură cominutivă a oaselor faciale; 2) 6 traumă toracică închisă: echimoză și escoriații pe torace cu hemoragii în țesuturile moi și strivire a țesutului celulo-adipos la acest nivel, fractură directă a sternului, fracturi ale coastelor 2,3,4,5,6 din dreapta; 3) plagă despicat-tăiată în regiunea gâtului, care au pericol pentru viață și conform acestui criteriu în ansamblu se califică ca vătămare gravă, de la care ultima a decedat. De asemenea, Colegiul penal consideră, reieșind din materialele cauzei că, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Isac Alexandr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, să fie una legală și întemeiată. În opinia Colegiului penal criticele părții apărării referitor la lipsa probelor care a-r dovedi săvârșirea de către Isac Alexandr a faptei prejudiciabile în cauză nu sunt întemeiate, din motivul că atât prima instanță cât și cea de apel a făcut o analiză completă și obiectivă a tuturor probelor administrate la toate fazele procesului penal, stabilind corect vinovăția lui Isac Alexandr de comiterea infracțiunii imputate în stare de iresponsabilitate. Colegiul penal mai reține că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și i-a fost dată o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate nu s-au stabilit. Instanța de recurs reiterează că motivarea pe care instanța de apel a formulat-o o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere și cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37) a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, a indicat că art. 6 §1 din Convenție deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument în parte, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale, fapt ce determină inutilitatea expunerii lor repetate în prezenta decizie. 7 Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual penale, ea fiind argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Isac Alexandr xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 8