1ra-254/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e1, j CP

1ra-254/2020 — art. 145 alin. 2 lit. e1, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-254/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și a sentinței

Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 03 aprilie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Lupu Dragoș XXXXX, născut la XXXXX, originar din

XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

hotărât că Lupu Dragoș a săvârșit o faptă prejudiciabilă, prevăzută de art. 145 alin.

(2) lit. e1), j) Cod penal.

S-a aplicat lui Lupu Dragoș măsura de constrângere cu caracter medical sub

formă de internare într-o instituție psihiatrică sub supraveghere riguroasă(IMSP

Spitalul Clinic de Psihiatrie).

o perioadă de timp nedeterminată a lunii ianuarie 2018 și până la data de 28.01.2018,

timpul exact nu a putut fi stabilit de către OUP, aflându-se la domiciliul său din

XXXXX, din cauze nestabilite, în rezultatul unor circumstanțe necunoscute, având

scopul omorului intenționat al tatălui său, Lupu Valeriu, i-a aplicat acestuia multiple

lovituri peste diferite părți ale corpului și 1-a asfixiat mecanic și ca rezultat a survenit

decesul acestuia.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 201803C0218 din 10.05.2018,

decesul lui Lupu Valeriu a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin sugrumare,

1

ce se confirmă prin prezența hemoragiilor difuze în țesuturilor moi ale gâtului și a

fracturii coamelor mari a osului hioid și ruptura cartilajului cricoidian din stânga.

Totodată, la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat hemoragii

difuze în țesuturile moi ale gâtului, fractura coarnelor mari a osului hioid și ruptura

captilajului cricoidian din stânga, cauzând asfixie mecanică și decesul victimei și

conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Traumă

toracică închisă: fractura directă a sternului la nivelul spațiului intercostal III, cu

hemoragii în țesuturile moi adiacente; fracturi costale indirecte, bilateral (dreapta II,

III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X; pe stânga II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X), cu

hemoragii în țesuturile moi adiacente și conform criteriului pericolului pentru viață

se califică ca vătămare gravă; Traumă vertebro-medulară închisă: ruptura discului

intervertebral toracic Th 10; hemoragii în țesuturile moi adiacente, care conform

criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă.

Astfel, acțiunile lui Lupu Dragoș au fost încadrate, în baza art. 145 alin. alin.

(2) lit. e1), j) Cod penal, omorul unei persoane care este membru de familie, cu

deosebită cruzime.

Victoria în numele inculpatului Lupu Dragoș, solicitând casarea sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care a înceta procesul penal din motiv că participarea inculpatului la săvârșirea

infracțiunii nu a fost dovedită, invocând că: în partea introductivă a Sentinței prima

instanță în mod eronat a indicat faptul că cauza a fost examinată în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece aceasta nu a avut loc,

referitor la indicarea faptului în partea introductivă că procedura de citare legală a

fost respectată, aceasta nu a avut loc, mai mult, la data de 31.01.2019 a fost formulată

o cerere de către apărare prin care s-a solicitat ca sa fie emisă o încheiere pe faptul

admiterii solicitării apărării de a fi chemat în instanța de judecată a lui Lupu Dragoș,

or gradul și caracterul îmbolnăvirii lui nu împiedică prezentarea în instanță. La

ședința din data de 14.02.2019 cererea în cauză a fost respinsă. Prin urmare Lupu

Dragoș nu cunoaște despre faptul examinării cauzei penale respective.

Mai mult, a indicat că, decesul lui Lupu Valeriu nu este imputabil lui Lupu

Dragoș, ținînd cont de prevederile art. art. 488 alin. (1), 101 și 497 alin. (2) Cod de

procedură penală.

În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați martorii Moraru Andrei, Saca

Iurie, Panainte Ion, Panainte Viorel, însă acești martori la întrebarea apărării dacă au

văzut ca Lupu Dragoș să fi manifestat acte de violență, față de defunctul Lupu

Valeriu au răspuns negativ. La fel martorii nu au indicat asupra faptului că cunosc

circumstanțe reale privind decesul victimei Lupu Valeriu. Totodată, martorii

confirmă comportamentul liniștit a lui Lupu Dragoș, lipsit de conflictualitate. Deci,

declarațiile martorilor audiați nu demonstrează că fapta prejudiciabilă a fost comisă

de Lupu Dragoș.

2

Alte probe prezentate de acuzare, care au fost cercetate în instanță, nu dovedesc

comiterea faptei de către Lupu Dragoș, și anume: pașaportul lui Lupu Valeriu - f.d.

5; procesul verbal de cercetare la fața locului - f.d. 26-27; certificatul de deces al

Lupu Valeriu - f.d. 52; raportul de expertiză medico-legală - f.d. 88-92; raportul de

expertiză psihiatrică - f.d. 164-170. Or, aceste înscrisuri dovedesc doar faptul că

Lupu Valeriu a decedat, iar decesul său a survenit ca urmare a sugrumării. La fel,

înscrisurile dovedesc starea sănătății mintale a lui Lupu Dragoș.

Prima instanța a emis o sentință prin care a dispus instituirea măsurii de

constrângere cu caracter medical, însă în acest sens nu a declarat că Lupu Dragoș

este recunoscut IRESPONSABIL. Or, trimiterea făcută doar la raportul de expertiză

judiciară nr. 201836S0198 din 30.11.2018 nu dovedește starea lui de

responsabilitate, mai mult, în pc. 1 al concluziei raportului se indică: "... în cazul

dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția bănuitului, comisia de experți

judiciari psihiatri pledează ca cet. Lupu Dragoș să fie recunoscut IRESPONSABIL".

La caz, instanța în partea dispozitivă a sentinței nu-1 declară iresponsabil pe Dragoș

Lupu, dar îi aplică măsura medicală cu caracter de constrângere.

s-a respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Gamurari Victoria în numele

inculpatului.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, analizând în ansamblu

probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, au permis instanței

de apel de a concluziona despre existența în acțiunile inculpatului Lupu Dragoș a

indicilor infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. el), j) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive „omorul intenționat, adică omorul unei persoane care este

membru de familie, săvârșit cu deosebită cruzime”.

Instanța de apel a considerat irelevante alegațiile apelantului cu privire la

mențiunea instanței de fond precum că cauza a fost examinată în temeiul prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală, or, cauza a fost examinată conform regulilor

procedurii generale, fiind strecurată o eroare materială în acest sens.

Argumentele declarate de către avocatul Gamurari Victoria în interesele

inculpatului Lupu Dragoș în apelul declarat, precum că instanța de fond nu a dat o

apreciere corectă probelor cercetate în ședință, instanța de apel nu le-a reținut,

indicând în acest sens că nu au nici-un suport, mai mult, toate probele administrate,

au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la

moment sunt în vigoare, or acestea nu au fost atacate în modul și termenul stabilit

pentru verificarea legalității.

La fel, instanța de apel a mai menționat că, în pofida faptului că martorii audiați

nu au fost prezenți la momentul comiterii faptei, declarațiile martorilor audiați

reprezintă probe indirecte prin care se confirmă cele comise de către inculpat. În

acest sens, urmează a se reține că, martorul Moraru Andrei, a comunicat că: „Pe

3

parcursul anilor, deseori din apartamentul familiei Lupu se auzeau strigăte puternice

cu cuvinte necenzurate... La familia Lupu nu a văzut să vină careva persoane străine,

boschetari, alcoolici sau să se fi făcut dezordine și gălăgie”, iar conform declarațiilor

martorului Saca Iurie: ,,Uneori se mai auzeau careva certuri în apartamentul dat,

de obicei seara, fiind sunete de ceartă între Valeriu și Dragoș... În luna

decembrie 2017- ianuarie 2018, se auzea deseori certuri între cei doi, uneori cu

zgomote caracteristice bătăilor, înțelegea că aceștia se bat, se trântesc în cadrul

certei... de mai multe ori a auzit strigăte și certuri între Lupu Dragoș și Lupu

Valeriu fapt din care înțelegea că aceștia inclusiv se și băteau”.

Subsecvent, din declarațiile coroborate ale martorilor rezultă că între victimă si

inculpat deseori erau conflicte, care degenerau în acțiuni de violență fizică, în cadrul

unui din acestea anterior victima chiar sărind peste fereastră din casă. La fel, mai

rezultă și faptul că persoane străine în locuința victimei și inculpatului nu obișnuiau

să vină, iar careva urme de efracție în domiciliul lor nu au fost stabilite.

Totodată, instanța de apel nu a reținutut poziția apelantului precum că,

inculpatul avea un comportament liniștit or, potrivit declarațiilor martorului Panainte

Ion: ,,Lupu Larisa a rugat să o întâlnească pe ultima pentru a merge cu ea la

domiciliul fiului Lupu Dragoș și soțul Lupu Valeriu, ca să ia niște lucruri. A fost

rugat să meargă împreună deoarece Lupu Larisa se temea să nu fie bătută de fiul său

Lupu Dragoș... ulterior cu colaboratorii de poliție a venit la domiciliu lui Lupu

Dragoș unde a sunat la sonerie și ultimul a deschis ușa, în apartament se simțea

miros de putrefacție la care nu putea rezista, la întrebarea ce s-a întâmplat,

Lupu Dragoș a spus că tatăl său este în comă dar nu este mort, el era revoltat

de prezența polițiștilor în casă, avea un comportament agresiv față de ei, ultimii

fiind nevoiți să aplice mijloace speciale pentru calmarea lui (gaz lacrimogen și

cătușe). A mai indicat că ușa de la intrare în apartamentul lui Lupu Dragoș de

mai mult timp era deteriorată și careva deteriorări suplimentare la momentul

intrării în casă nu a observat... Lupu Larisa i-a povestit că fusese agresată fizic

anterior de Lupu Dragoș. Anterior a auzit o discuție că Lupu Valeriu a sărit de la

fereastra apartamentului etajul 3 deoarece era bătut de fiul său Lupu Dragoș, în

rezultat fracturându-și un picior sau ambele. Din câte cunoaște, anterior Lupu Dragoș

a fost internat în Bălți la spitalul de psihiatrie deoarece acesta a agresat-o pe bunica

sa de pe linia lui tata înainte de aceasta Lupu Dragoș a mai fost internat la spitalul de

psihiatrie din Chișinău”.

Instanța de apel a mai indicat că, având în vedere faptul că cadavrul victimei a

fost depistat la domiciliul său și al inculpatului, în stare de putrefacție, unde era

prezent și inculpatul și unde nu erau semne de efracție și de intrare a unor

persoane străine, prima instanță just a constatat dovedit în afara oricărui dubiu

rezonabil că fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal,

a fost săvârșită anume de Lupu Dragoș.

De asemenea, instanța de apel a susținut că nu pot fi reținute nici alegațiile

4

avocatului inculpatului precum că în privința inculpatului Lupu Dragoș nu poate fi

aplicată de către instanța de judecată măsura de constrângere cu caracter medical, or

instanța de fond corect a aplicat prevederile art. 23 Cod penal, or, potrivit raportului

de expertiză judiciară nr. 201836S0108 din 30 noiembrie 2018, în urma

examinării lui Lupu Dragoș de către comisia de experți ai Serviciului Psihiatrie

Medico-legală a Centrului Medico-legal, mun. Chișinău, s-a concluzionat că Lupu

Dragoș suferă de maladie psihică cronică: „Tulburare organică de personalitate în

cadrul epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări psihotice periodice (psihoze

și disforii)". Conform stării psihice actualmente, Lupu Dragoș nu are capacitatea de

a-și da seama de acțiunile sale și nu le poate dirija, deci nu poate acționa cu

discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, cet. Lupu Dragoș

suferea de maladie psihică cronică: „Tulburare organică de personalitate în cadrul

epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări psihotice periodice (psihoze și

disforii). Conform stării psihice, bănuitul Lupu Dragoș, în perioada comiterii

infracțiunii incriminate nu avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu

putea dirija cu acțiunile sale, deci nu putea acționa cu discernământ. În cazul dacă în

instanța de judecată va fi probată vinovăția bănuitului, comisia de experți judiciari

psihiatri pledează ca cet. Lupu Dragoș să fie recunoscut IRESPONSABIL. Luând în

considerație faptul că Lupu Dragoș suferă de maladie psihică cronică: „Tulburare

organică de personalitate în cadrul epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări

psihotice periodice (psihoze și disforii) comportamentul acestuia este periculos

pentru societate, având atitudinea critică față de starea sa de sănătate și

comportament absent, el nu poate fi supus răspunderii penale în locurile de detenție.

Neavând careva contraindicații privitor la tratamentul forțat, i se recomandă

aplicarea măsurilor prin constrângere cu caracter medical, în sens de a fi

îndreptat la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu

supraveghere riguroasă (IMSP SCP). Actualmente bănuitul Lupu Dragoș,

conform stării psihice nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvârșite și de a

face declarații pe marginea cazului dat. În prezent, conform stării psihice, bănuitul

Lupu Dragoș, are capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale absentă,

deci nu poate acționa cu discernământ.

Subscevent, instanța de apel a mai indicat că, nu poate fi reținută poziția

apelantului precum că, instanța a emis o sentință prin care a dispus instituirea măsurii

de constrângere cu caracter medical, însă în acest sens nu a declarat că Lupu Dragoș

este recunoscut IRESPONSABIL or, instanța de fond, având în vedere

circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatului, faptul că, potrivit rezultatelor

raportului de expertiză psihiatrică legală nr. 201836S0108 din 30.11.2018, inculpatul

la momentul comiterii faptei suferea de o boală psihică, care îl făcea să nu își dea

seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, are nevoie de îngrijire spitalicească și de

tratament în condiții de supraveghere riguroasă, a conchis de a absolvi inculpatul

Lupu Dragoș de răspundere penală și de a aplica față de el măsura de constrângere

5

cu caracter medical sub formă de internarea într-o instituție psihiatrică cu

supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie).

Negrei Nicolae în numele inculpatului, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea

deciziei și a sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând:

- instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului bazându-se exclusiv pe

declarațiile martorilor care în ansamblu nu dovedesc vinovăția inculpatului ci din

contra indică la comportamentul liniștit a inculpatului, și pe raportul de expertiză

care de asemenea nu dovedește comiterea faptei încriminate de către inculpat ci

dovedește doar faptul că Lupu Dragoș suferă de o boală mintală;

- instanța de apel nu a dat apreciere clară și motivată a declarațiilor martorilor

și a probelor prezentate, nu le-a coroborat cu celelalte probe ale cauzei, indicând vag

și sumar, că apreciind materialul probator în ansamblu se demonstrează vinovăția lui

Lupu Dragoș;

- a avut loc încălcarea art. 6 § 1 al Convenției CEDO (dreptul la un proces

echitabil), conform jurisprudenței CtEDO, stipulata și în Hotărârea din 22 mai 2014

(cauza Ilgar Mammadov contra Azerbaidjanului), în care se menționează că

instanțele naționale nu au abordat sau au păstrat tăcere cu privire la o serie de

inconsecvențe în ceea ce privește dovezile folosite pentru condamnarea

reclamantului, în ciuda obiecțiilor repetate ale apărării cu privire la dovezile defecte

sau false, în cadrul procedurilor reclamantul s-a plâns în mod repetat de dovezi

eronate interpretate sau greșite, însă fără succes;

- de către acuzare nu au fost administrate legal suficiente probe care ar confirma

vinovăția lui Lupu Dragoș în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit.

e1), j) Cod penal;

- instanța de apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri

subiective;

- în instanța de apel cauza a fost judecată în lipsa lui Lupu Dragoș, instanța

făcând trimitere la raportul de expertiză psihiatrică nr. 201836S0108 din 30.11.2018

potrivit căruia Lupu Dragoș, conform stării psihice nu este în stare să înțeleagă

caracterul faptei săvârșite și de a face declarații pe marginea cazului dat. Or

considerăm ilegale acțiunile instanței care s-a bazat pe un raport de expertiză din

anul 2018 fără a stabili situația reală la momentul de față a lui Lupu Dragoș,

conducându-se de prevederile art. 469 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța a

decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, or articolul la care instanța a făcut trimitere

nici măcar nu prevede temeiuri de examinarea a cauzei în lipsa inculpatului, de aici

se dovedește faptul că instanța de apel evaziv a examinat cauza și a pronunțat o

hotărâre ilegală, aceste, încălcări nu au fost analizate de către instanța de apel, mult

mai mult însăși instanța de apel le-a comis fără a da o motivare logică și concretă a

consecințelor acestor încălcări, prin prisma prevederilor Codului de procedură

6

penală și jurisprudenței CEDO;

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea

învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil cu menținerea deciziei

instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, și-a argumentat suficient soluția.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată

din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

7

dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată

să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali – vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul indică ca temeiuri pentru

recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de procedură penală, în sensul

că: judecata a avut loc fără participarea inculpatului când participarea lor era

obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără

citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se

prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Totodată, Colegiul penal lărgit va supune sintezei decizia instanței de apel, în

cumul cu sentința primei instanțe, din motiv, că instanța de apel a preluat majoritatea

concluziilor enunțate în sentință, respectiv și decizia instanței de apel conține erori.

Colegiul penal lărgit menționează că, dispozitivul sentinței în privința unei

persoane care a comis o faptă prejudiciabilă în stare de iresponsabilitate trebuie să

cuprindă indicația prevăzută de art. 499 alin. (1) Cod de procedură penală, că

persoana se absolvă de răspundere penală pe motiv că fapta a fost comisă în stare de

iresponsabilitate, sau de pedeapsă, ce nu se regăsește în speța dată și provoacă

neclaritate.

În acest sens, Colegiu penal lărgit indică că, prima instanță recunoscând că

Lupu Dragoș a săvârșit o faptă prejudiciabilă, prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1),

j) Cod penal, aplicând măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de

internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă, deși în partea

descriptivă a sentinței(f.d. 229 v. I) a motivat despre absolvirea de răspundere penală

a inculpatului Lupu Dragoș pe motiv că, prin raportul de expertiză judiciară din

30.11.2018, inculpatului i se recomandă aplicarea măsurilor prin constrângere cu

caracter medical, în sens de a fi îndreptat la tratament prin constrângere într-o

instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă(IMSP SCP), menționând și

prevederile art. 499 Cod de procedură penală, în partea dispozitivă a sentinței, a omis

de a aplica prevederile art. 499 Cod de procedură penală, or, prima instanță nu a

indicat în dispozitiv că inculpatul este absolvit de răspundere penală, și că fapta a

8

fost comisă în stare de iresponsabilitate, iar instanța de apel nu a corectat această

eroare.

În continuare, Colegiul penal lărgit, menționează că, deși avocatul Gamurari

Victoria în apelul depus în numele inculpatului, a indicat: „La caz, instanța în partea

dispozitivă a Sentinței nu-l declară iresponsabil pe Dragoș Lupu, dar îi aplică

măsura medicală cu caracter de constrângere”, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra acestui argument, mai mult, verificând superficial legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, instanța de apel nu a corectat eroarea comisă de prima instanță și a

menținut sentința fără a corecta eroarea primei instanțe.

Totodată în apel partea apărării a criticat vinovăția inculpatului, indicând că nu

există mijloace de probă care ar confirma vinovăția inculpatului, la ce instanța de

apel iarăși superficial s-a pronunțat prin preluarea descrierii probelor din sentință,

fără a indica care din ele confirmă vinovăția inculpatului cu certitudine.

Un alt aspect rămas fără atenția instanței de apel este faptul că reprezentantul

legal al inculpatului – Cocarcea Angela, nu a susținut apelul părții apărării, solicitând

respingerea lui (f.d. 247 v.I), iar inculpatul cu motivarea că medicul nu permite a

lipsit la ședința de judecată în instanța de apel(f.d. 246 v.I) fără a fi anexat la dosar

vre-un document cu așa interzicere pentru ședința din 05.06.2019.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală:

(1) Instanța de apel, judecind apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

(5) Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia atacată

urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, întrucât

asemenea erori judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs ordinar.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel la

adoptarea soluției în cauză, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra, și

a examinat și motivat superficial decizia pronunțată, prin ce pe cale de consecință se

atestă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

și dispozitivul hotărârii este expus neclar, confirmându-se în prezenta cauză temeiul

de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia

decizia instanței de apel urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra tuturor motivelor indicate în apelul av.

Gamurari Victoria și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul

9

ordinar declarat, să cerceteze și să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date, să – și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a

CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Negrei Nicolae în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05

iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Lupu Dragoș XXXXX, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 19 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10