1ra-809/21 — art. 145 alin. 2 lit. e1, j CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 aprilie 2019, Lupu Dragoș a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal. În privința lui Lupu Dragoș s-a aplicat măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică sub supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie).

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Lupu Dragoș, într-o perioadă de timp nedeterminată a lunii ianuarie 2018 și până la data de 28.01.2018, timpul exact nu a putut fi stabilit de către OUP, aflându-se la domiciliul său din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, din cauze nestabilite, în rezultatul unor circumstanțe necunoscute, având scopul omorului intenționat al tatălui său, Lupu Valeriu, i-a 1 aplicat acestuia multiple lovituri peste diferite părți ale corpului și 1-a asfixiat mecanic și ca rezultat a survenit decesul acestuia. Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 10.05.2018, decesul lui Lupu Valeriu a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin prezența hemoragiilor difuze în țesuturilor moi ale gâtului și a fracturii coamelor mari a osului hioid și ruptura cartilajului cricoidian din stânga. Totodată, la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat hemoragii difuze în țesuturile moi ale gâtului, fractura coarnelor mari a osului hioid și ruptura captilajului cricoidian din stânga, cauzând asfixie mecanică și decesul victimei și conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Traumă toracică închisă: fractura directă a sternului la nivelul spațiului intercostal III, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; fracturi costale indirecte, bilateral (dreapta II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X; pe stânga II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X), cu hemoragii în țesuturile moi adiacente și conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă; Traumă vertebro-medulară închisă: ruptura discului intervertebral toracic Th 10; hemoragii în țesuturile moi adiacente, care conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Astfel, acțiunile lui Lupu Dragoș au fost încadrate, în baza art. 145 alin. alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, omorul unei persoane care este membru de familie, cu deosebită cruzime.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a înceta procesul penal din motiv că participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii nu a fost dovedită, invocând că: în partea introductivă a sprima instanță în mod eronat a indicat faptul că cauza a fost examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece aceasta nu a avut loc, referitor la indicarea faptului în partea introductivă că procedura de citare legală a fost respectată, aceasta nu a avut loc, mai mult, la data de 31.01.2019 a fost formulată o cerere de către apărare prin care s-a solicitat ca sa fie emisă o încheiere pe faptul admiterii solicitării apărării de a fi chemat în instanța de judecată a lui Lupu Dragoș, or gradul și caracterul îmbolnăvirii lui nu împiedică prezentarea în instanță. La ședința din data de 14.02.2019 cererea în cauză a fost respinsă. Prin urmare Lupu Dragoș nu cunoaște despre faptul examinării cauzei penale respective. Mai mult, a indicat că, decesul lui Lupu Valeriu nu este imputabil lui Lupu Dragoș, ținând cont de prevederile art. art. 488 alin. (1), 101 și 497 alin. (2) Cod de procedură penală. În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați martorii Moraru Andrei, Saca Iurie, Panainte Ion, Panainte Viorel, însă acești martori la întrebarea apărării dacă au 2 văzut ca Lupu Dragoș să fi manifestat acte de violență, față de defunctul Lupu Valeriu au răspuns negativ. La fel martorii nu au indicat asupra faptului că cunosc circumstanțe reale privind decesul victimei Lupu Valeriu. Totodată, martorii confirmă comportamentul liniștit a lui Lupu Dragoș, lipsit de conflictualitate. Deci, declarațiile martorilor audiați nu demonstrează că fapta prejudiciabilă a fost comisă de Lupu Dragoș. Alte probe prezentate de acuzare, care au fost cercetate în instanță, nu dovedesc comiterea faptei de către Lupu Dragoș, și anume: pașaportul lui Lupu Valeriu - f.d. 5; procesul verbal de cercetare la fața locului - f.d. 26-27; certificatul de deces al Lupu Valeriu - f.d. 52; raportul de expertiză medico-legală - f.d. 88-92; raportul de expertiză psihiatrică - f.d. 164-170. Or, aceste înscrisuri dovedesc doar faptul că Lupu Valeriu a decedat, iar decesul său a survenit ca urmare a sugrumării. La fel, înscrisurile dovedesc starea sănătății mintale a lui Lupu Dragoș. Prima instanța a emis o sentință prin care a dispus instituirea măsurii de constrângere cu caracter medical, însă în acest sens nu a declarat că Lupu Dragoș este recunoscut IRESPONSABIL. Or, trimiterea făcută doar la raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 30.11.2018 nu dovedește starea lui de responsabilitate, mai mult, în pc. 1 al concluziei raportului se indică: "... în cazul dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția bănuitului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca cet. Lupu Dragoș să fie recunoscut IRESPONSABIL". La caz, instanța în partea dispozitivă a sentinței nu-1 declară iresponsabil pe Dragoș Lupu, dar îi aplică măsura medicală cu caracter de constrângere.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019, s-a respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, au permis instanței de apel de a concluziona despre existența în acțiunile inculpatului Lupu Dragoș a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. el), j) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „omorul intenționat, adică omorul unei persoane care este membru de familie, săvârșit cu deosebită cruzime”. Instanța de apel a considerat irelevante alegațiile apelantului cu privire la mențiunea instanței de fond precum că cauza a fost examinată în temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, or, cauza a fost examinată conform regulilor procedurii generale, fiind strecurată o eroare materială în acest sens. Argumentele declarate de către avocatul Gamurari Victoria în interesele inculpatului Lupu Dragoș în apelul declarat, precum că instanța de fond nu a dat o 3 apreciere corectă probelor cercetate în ședință, instanța de apel nu le-a reținut, indicând în acest sens că nu au nici-un suport, mai mult, toate probele administrate, au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la moment sunt în vigoare, or acestea nu au fost atacate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității. La fel, instanța de apel a mai menționat că, în pofida faptului că martorii audiați nu au fost prezenți la momentul comiterii faptei, declarațiile martorilor audiați reprezintă probe indirecte prin care se confirmă cele comise de către inculpat. În acest sens, urmează a se reține că, martorul Moraru Andrei, a comunicat că: „Pe parcursul anilor, deseori din apartamentul familiei Lupu se auzeau strigăte puternice cu cuvinte necenzurate... La familia Lupu nu a văzut să vină careva persoane străine, boschetari, alcoolici sau să se fi făcut dezordine și gălăgie”, iar conform declarațiilor martorului Saca Iurie: ,,Uneori se mai auzeau careva certuri în apartamentul dat, de obicei seara, fiind sunete de ceartă între Valeriu și Dragoș... În luna decembrie 2017- ianuarie 2018, se auzea deseori certuri între cei doi, uneori cu zgomote caracteristice bătăilor, înțelegea că aceștia se bat, se trântesc în cadrul certei... de mai multe ori a auzit strigăte și certuri între Lupu Dragoș și Lupu Valeriu fapt din care înțelegea că aceștia inclusiv se și băteau”. Subsecvent, din declarațiile coroborate ale martorilor a rezultat că între victimă și inculpat deseori erau conflicte, care degenerau în acțiuni de violență fizică, în cadrul unui din acestea anterior victima chiar sărind peste fereastră din casă. Persoane străine în locuința victimei și inculpatului nu obișnuiau să vină, iar careva urme de efracție în domiciliul lor nu au fost stabilite. Totodată, instanța de apel nu a reținutut poziția apelantului precum că, inculpatul avea un comportament liniștit or, potrivit declarațiilor martorului Panainte Ion: ,,Lupu Larisa a rugat să o întâlnească pe ultima pentru a merge cu ea la domiciliul fiului Lupu Dragoș și soțului Lupu Valeriu, ca să ia niște lucruri. A fost rugat să meargă împreună deoarece Lupu Larisa se temea să nu fie bătută de fiul său Lupu Dragoș... ulterior cu colaboratorii de poliție a venit la domiciliu lui Lupu Dragoș unde a sunat la sonerie și ultimul a deschis ușa, în apartament se simțea miros de putrefacție la care nu putea rezista, la întrebarea ce s-a întâmplat, Lupu Dragoș a spus că tatăl său este în comă dar nu este mort, el era revoltat de prezența polițiștilor în casă, avea un comportament agresiv față de ei, ultimii fiind nevoiți să aplice mijloace speciale pentru calmarea lui (gaz lacrimogen și cătușe). A mai indicat că ușa de la intrare în apartamentul lui Lupu Dragoș de mai mult timp era deteriorată și careva deteriorări suplimentare la momentul intrării în casă nu a observat... Lupu Larisa i-a povestit că fusese agresată fizic anterior de Lupu Dragoș. Anterior a auzit o discuție că Lupu Valeriu a sărit de la fereastra apartamentului etajul 3 deoarece era 4 bătut de fiul său Lupu Dragoș, în rezultat fracturându-și un picior sau ambele. Din câte cunoaște, anterior Lupu Dragoș a fost internat în Xxxxx la spitalul de psihiatrie deoarece acesta a agresat-o pe bunica sa de pe linia lui tata înainte de aceasta Lupu Dragoș a mai fost internat la spitalul de psihiatrie din Xxxxx”. Instanța de apel a mai indicat că, având în vedere faptul că cadavrul victimei a fost depistat la domiciliul său și al inculpatului, în stare de putrefacție, unde era prezent și inculpatul și unde nu erau semne de efracție și de intrare a unor persoane străine, prima instanță just a constatat dovedit în afara oricărui dubiu rezonabil că fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, a fost săvârșită anume de Lupu Dragoș. De asemenea, instanța de apel a susținut că nu pot fi reținute nici alegațiile avocatului inculpatului precum că în privința inculpatului Lupu Dragoș nu poate fi aplicată de către instanța de judecată măsura de constrângere cu caracter medical, or instanța de fond corect a aplicat prevederile art. 23 Cod penal. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 30 noiembrie 2018, în urma examinării lui Lupu Dragoș de către comisia de experți ai Serviciului Psihiatrie Medico-legală a Centrului Medico-legal, mun. Chișinău, s-a concluzionat că Lupu Dragoș suferă de maladie psihică cronică: „Tulburare organică de personalitate în cadrul epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări psihotice periodice (psihoze și disforii)". Conform stării psihice actualmente, Lupu Dragoș nu are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu le poate dirija, deci nu poate acționa cu discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, cet. Lupu Dragoș suferea de maladie psihică cronică: „Tulburare organică de personalitate în cadrul epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări psihotice periodice (psihoze și disforii). Conform stării psihice, bănuitul Lupu Dragoș, în perioada comiterii infracțiunii incriminate nu avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu putea dirija cu acțiunile sale, deci nu putea acționa cu discernământ. În cazul dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția bănuitului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca cet. Lupu Dragoș să fie recunoscut IRESPONSABIL. Luând în considerație faptul că Lupu Dragoș suferă de maladie psihică cronică: „Tulburare organică de personalitate în cadrul epilepsiei cu crize convulsive poliforme și stări psihotice periodice (psihoze și disforii) comportamentul acestuia este periculos pentru societate, având atitudinea critică față de starea sa de sănătate și comportament absent, el nu poate fi supus răspunderii penale în locurile de detenție. Neavând careva contraindicații privitor la tratamentul forțat, i se recomandă aplicarea măsurilor prin constrângere cu caracter medical, în sens de a fi îndreptat la tratament prin constrângere într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP SCP). Actualmente bănuitul Lupu Dragoș, conform stării psihice nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvârșite 5 și de a face declarații pe marginea cazului dat. În prezent, conform stării psihice, bănuitul Lupu Dragoș, are capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale absentă, deci nu poate acționa cu discernământ. Subscevent, instanța de apel a mai indicat că, nu a fost reținută nici poziția apelantului precum că, instanța a emis o sentință prin care a dispus instituirea măsurii de constrângere cu caracter medical, însă în acest sens nu a declarat că Lupu Dragoș este recunoscut IRESPONSABIL or, instanța de fond, având în vedere circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatului, faptul că, potrivit rezultatelor raportului de expertiză psihiatrică legală nr. xxxxx din 30.11.2018, inculpatul la momentul comiterii faptei suferea de o boală psihică, care îl făcea să nu își dea seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, are nevoie de îngrijire spitalicească și de tratament în condiții de supraveghere riguroasă, a conchis de a absolvi inculpatul Lupu Dragoș de răspundere penală și de a aplica față de el măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie).

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, prin care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și a sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând: - instanța de apel a constatat vinovăția inculpatului bazându-se exclusiv pe declarațiile martorilor care în ansamblu nu dovedesc vinovăția inculpatului ci din contra indică la comportamentul liniștit a inculpatului, și pe raportul de expertiză care de asemenea nu dovedește comiterea faptei încriminate de către inculpat ci dovedește doar faptul că Lupu Dragoș suferă de o boală mintală; - instanța de apel nu a dat apreciere clară și motivată declarațiilor martorilor și a probelor prezentate, nu le-a coroborat cu celelalte probe ale cauzei, indicând vag și sumar, că apreciind materialul probator în ansamblu se demonstrează vinovăția lui Lupu Dragoș; - a avut loc încălcarea art. 6 § 1 al Convenției CEDO (dreptul la un proces echitabil), conform jurisprudenței CtEDO, stipulată și în Hotărârea din 22 mai 2014 (cauza Ilgar Mammadov contra Azerbaidjanului), în care se menționează că instanțele naționale nu au abordat sau au păstrat tăcere cu privire la o serie de inconsecvențe în ceea ce privește dovezile folosite pentru condamnarea reclamantului, în ciuda obiecțiilor repetate ale apărării cu privire la dovezile defecte sau false, în cadrul procedurilor reclamantul s-a plâns în mod repetat de dovezi eronate interpretate sau greșite, însă fără succes; - de către acuzare nu au fost administrate legal suficiente probe care ar confirma vinovăția lui Lupu Dragoș în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. 6 e1), j) Cod penal; - în instanța de apel cauza a fost judecată în lipsa lui Lupu Dragoș, instanța făcând trimitere la raportul de expertiză psihiatrică nr. xxxxx din 30.11.2018 potrivit căruia Lupu Dragoș, conform stării psihice nu este în stare să înțeleagă caracterul faptei săvârșite și de a face declarații pe marginea cazului dat. Or, considerăm ilegale acțiunile instanței care s-a bazat pe un raport de expertiză din anul 2018 fără a stabili situația reală la momentul de față a lui Lupu Dragoș, conducându-se de prevederile art. 469 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța a decis examinarea cauzei în lipsa acestuia, or articolul la care instanța a făcut trimitere nici măcar nu prevede temeiuri de examinarea a cauzei în lipsa inculpatului, de aici se dovedește faptul că instanța de apel evaziv a examinat cauza și a pronunțat o hotărâre ilegală, aceste, încălcări nu au fost analizate de către instanța de apel, mult mai mult însăși instanța de apel le-a comis fără a da o motivare logică și concretă consecințelor acestor încălcări, prin prisma prevederilor Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO;

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și-a argumentat suficient soluția.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, decizia casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a indicat că, dispozitivul sentinței în privința unei persoane care a comis o faptă prejudiciabilă în stare de iresponsabilitate trebuie să cuprindă indicația prevăzută de art. 499 alin. (1) Cod de procedură penală, că persoana se absolvă de răspundere penală pe motiv că fapta a fost comisă în stare de iresponsabilitate, sau de pedeapsă, ce nu se regăsește în speța dată și provoacă neclaritate. În acest sens, instanța de recurs a indicat că, prima instanță recunoscând că Lupu Dragoș a săvârșit o faptă prejudiciabilă, prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, aplicând măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă, deși în partea descriptivă a sentinței (f.d. 229 v. I) a motivat despre absolvirea de răspundere penală a inculpatului Lupu Dragoș pe motiv că, prin raportul de expertiză judiciară din 30.11.2018, inculpatului i se recomandă aplicarea măsurilor prin constrângere cu caracter medical, în sens de a fi îndreptat la tratament prin constrângere într-o instituție 7 psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP SCP), menționând și prevederile art. 499 Cod de procedură penală, în partea dispozitivă a sentinței, a omis de a aplica prevederile art. 499 Cod de procedură penală, or, prima instanță nu a indicat în dispozitiv că inculpatul este absolvit de răspundere penală, și că fapta a fost comisă în stare de iresponsabilitate, iar instanța de apel nu a corectat această eroare. În continuare, instanța de recurs a menționat că, deși avocatul Gamurari Victoria în apelul depus în numele inculpatului, a indicat: „La caz, instanța în partea dispozitivă a Sentinței nu-l declară iresponsabil pe Dragoș Lupu, dar îi aplică măsura medicală cu caracter de constrângere”, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui argument, mai mult, verificând superficial legalitatea și temeinicia sentinței atacate, instanța de apel nu a corectat eroarea comisă de prima instanță și a menținut sentința fără a corecta eroarea primei instanțe. Totodată în apel partea apărării a criticat vinovăția inculpatului, indicând că nu există mijloace de probă care ar confirma vinovăția inculpatului, la ce instanța de apel iarăși superficial s-a pronunțat prin preluarea descrierii probelor din sentință, fără a indica care din ele confirmă vinovăția inculpatului cu certitudine. Un alt aspect rămas fără atenția instanței de apel este faptul că reprezentantul legal al inculpatului – Cocarcea Angela, nu a susținut apelul părții apărării, solicitând respingerea lui (f.d. 247 v. I), iar inculpatul cu motivarea că medicul nu permite a lipsit la ședința de judecată în instanța de apel (f.d. 246 v. I) fără a fi anexat la dosar vre-un document cu așa interzicere pentru ședința din 05.06.2019. În baza celor expuse, Colegiul penal lărgitinstanța de recurs a statuat că instanța de apel la adoptarea soluției în cauză, nu a ținut cont de toate circumstanțele expuse supra, și a examinat și motivat superficial decizia pronunțată, prin ce pe cale de consecință se atestă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și dispozitivul hotărârii este expus neclar, confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în baza căruia decizia instanței de apel urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2020, a fost admis, din alte motive, apelul avocatului Victoria Gamurari în numele inculpatului, sentința casată, inclusiv din oficiu această conform art. 409 alin.(2) din Codul de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Lupu Dragoș a fost absolvit de răspundere penală în baza art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, pe motiv că fapta a fost comisă în stare de iresponsabilitate. 8 Lui Lupu Dragoș i s-a aplicat măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie). 8.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, instanța de fond pripit a indicat în dispozitivul sentinței se constată că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, aplicând măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie), fără a absolvi inculpatul de răspundere penală. Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Lupu Dragoș, într-o perioadă de timp nedeterminată a lunii ianuarie 2018 și până la data de 28.01.2018, timpul exact nu a putut fi stabilit de către OUP, aflându-se la domiciliul său din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, din cauze nestabilite, în rezultatul unor circumstanțe necunoscute, având scopul omorului intenționat al tatălui său, Lupu Valeriu, i-a aplicat acestuia multiple lovituri peste diferite părți ale corpului și l-a asfixiat mecanic și ca rezultat a survenit decesul acestuia. Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 10.05.2018, decesul lui Lupu Valeriu a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin sugrumare, ce se confirmă prin prezența hemoragiilor difuze în țesuturilor moi ale gâtului și a fracturii coamelor mari a osului hioid și ruptura cartilajului cricoidian din stânga. Totodată, la examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat hemoragii difuze în țesuturile moi ale gâtului, fractura coamelor mari a osului hioid și ruptura captilajului cricoidian din stânga, cauzând asfixie mecanică și decesul victimei și conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Traumă toracică închisă: fractura directă a sternului la nivelul spațiului intercostal III, cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; fracturi costale indirecte, bilateral (dreapta II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X; pe stânga II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X), cu hemoragii în țesuturile moi adiacente și conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă; Traumă vertebro-medulară închisă: ruptura discului intervertebral toracic Th 10; hemoragii în țesuturile moi adiacente, care conform criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare gravă. Astfel, inculpatul Lupu Dragoș a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal. 9 Instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură penală, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile analizate și apreciate martorilor Moraru Andrei, Saca Iurie, Panainte Ion și Panainte Viorel, din care indubitabil rezultă existența în acțiunile inculpatului Lupu Dragoș a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, potrivit elementelor constitutive „omorul intenționat, adică omorul unei persoane care este membru de familie, săvârșit cu deosebită cruzime”. Argumentele declarate de către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului în apelul declarat, precum că instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor cercetate în ședință, nu au fost reținute deoarece nu au nici-un suport, mai mult, toate probele administrate au fost acumulate în strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care la moment sunt în vigoare, or acestea nu au fost atacate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității. Instanța de apel a respins argumentul apărătorului precum că la întrebarea apărării dacă au văzut ca Lupu Dragoș să fi manifestat acte de violență, față de defunctul Lupu Valeriu, martorii Moraru Andrei, Saca Iurie, Panainte Ion, Panainte Viorel, au răspuns negativ. La fel, aceștia nu au indicat asupra faptului că cunosc circumstanțe reale privind decesul victimei Lupu Valeriu. Totodată, martorii confirmă comportamentul liniștit a lui Lupu Dragoș, lipsit de conflictualitate. Deci, dedarațiile martorilor audiați nu demonstrează că fapta prejudiciabilă a fost comisă de Lupu Dragoș. Or, din declarațiile coroborate ale martorilor rezultă că între victimă si inculpat deseori erau conflicte, care degenerau în acțiuni de violență fizică, în cadrul unui din acestea anterior victima chiar sărind peste fereastră din casă. La fel, mai rezultă și faptul că persoane străine în locuința victimei și inculpatului nu obișnuiau să vină, iar careva urme de efracție în domiciliul lor nu au fost stabilite. Instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201836S0108 din 30 noiembrie 2018, în urma examinării lui Lupu Dragoș de către comisia de experți ai Serviciului Psihiatrie Medico-legală a Centrului Medico-legal, mun. Xxxxx, s-a concluzionat că Lupu Dragoș suferă de maladie psihică cronică. Conform stării psihice actualmente, Lupu Dragoș nu are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și nu le poate dirija, deci nu poate acționa cu discernământ. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută, cet. Lupu Dragoș suferea de maladie psihică cronică. Astfel, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 499 Cod de procedură penală, având în vedere că potrivit rezultatelor raportului de expertiză psihiatrică legală nr. xxxxx din 30.11.2018, inculpatul la momentul comiterii faptei suferea de o 10 boală psihică, care îl făcea să nu își dea seama de acțiunile sale și nu le putea dirija, a considerat necesar de a-l absolvi pe Lupu Dragoș de răspundere penală, or fapta a fost comisă în stare de iresponsabilitate și de a aplica față de el măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internarea într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie).

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, prin care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și a sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând argumente similare celor invocate în cererea de recurs ordinar declarat la 18.07.2019 (f.d. 3-8, vol. II).

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și-a argumentat suficient soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că apărarea solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare din motiv că participarea lui Lupu Dragoș la săvârșirea infracțiunii nu a fost dovedită, invocând în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În esență, apărarea invocă neprezentarea de către partea acuzării a probelor directe, în confirmarea comiterii de către Lupu Dragoș a faptei prejudiciabile imputate, ajungând neîntemeiat la concluzia că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate. 11 Verificând materialele dosarului în raport cu criticele recurentului, Colegiul penal conchide că, la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind absolvirea de răspundere penală a lui Lupu Dragoș, urmare a constatării faptului că acesta a săvârșit fapta prejudiciabilă prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, corect aplicând față de acesta măsura de constrângere cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie), care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. De asemenea, Colegiul penal reiterează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. din prezenta decizie. Făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la stabilirea vinovăției lui Lupu Dragoș de săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, din lipsă de probe, este vădit nefondată. Or, din cumulul de probe examinate și cercetate, instanța de apel a constatat întemeiat că Lupu Dragoș, într-o perioadă de timp nedeterminată a lunii ianuarie 2018 și până la data de 28.01.2018, timpul exact nu a putut fi stabilit de către OUP, aflându- se la domiciliul său din mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, din cauze nestabilite, în rezultatul unor circumstanțe necunoscute, având scopul omorului intenționat al tatălui său, Lupu Valeriu, i-a aplicat acestuia multiple lovituri peste diferite părți ale corpului și l-a asfixiat mecanic și ca rezultat a survenit decesul acestuia. De asemenea, reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal consideră că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele administrate, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Lupu Dragoș în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, în stare de iresponsabilitate, să fie una legală și întemeiată. În opinia Colegiului penal criticele părții apărării referitor la lipsa probelor care ar dovedi săvârșirea de către Lupu Dragoș a faptei prejudiciabile în cauză nu sunt întemeiate, din motivul că atât prima instanță, cât și cea de apel au făcut o analiză completă și obiectivă a tuturor probelor administrate la toate fazele procesului penal, 12 stabilind corect vinovăția lui Lupu Dragoș de comiterea infracțiunii imputate în stare de iresponsabilitate. Colegiul penal mai reține că criticile formulate de recurent au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și i-a fost dată o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate nu s-au stabilit. Instanța de recurs reiterează că motivarea pe care instanța de apel a formulat-o o acceptă și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere și cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37) a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, a indicat că art. 6 §1 din Convenție deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument în parte, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale, fapt ce determină inutilitatea expunerii lor repetate în prezenta decizie. Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual penale, ea fiind argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Negrei Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Lupu Dragoș Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecătorii Ion Guzun Liliana Catan 13