1ra-218/2021 — art.188 alin.2 lit. d, e CP

1ra-218/2021 — art.188 alin.2 lit. d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-218/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Movilă Corina în numele inculpatului și de către inculpatul

Golovatîi Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 07 iulie 2020, în cauza penală în privința lui,

Golovatîi Maxim XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.02.2020 – 09.03.2020

instanța de apel: 01.04.2020 – 07.07.2020

instanța de recurs: 15.09.2020 – 03.02.2021

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată conform prevederilor art.3641 Cod de procedură

penală, Golovatîi Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa

cu închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 85 alin.(1) și 90 alin.(10) Cod penal, la pedeapsa aplicată a

fost cumulată parțial partea rămasă neexecutată din pedeapsa stabilită prin

sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 04 martie 2019 (dosarul nr.

XXXXX, PIGD: XXXXX) și i sa stabilit lui Golovatîi Maxim pedeapsa

definitivă pentru cumul de sentințe sub formă de închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea în privința lui Golovatîi

Maxim s-a calculat începând cu 09 martie 2020, cu computarea în termenul

închisorii a timpului aflării inculpatului în stare de arest preventiv de la 11

februarie 2020 ora 11:00 și până la 09 martie 2020, data pronunțării sentinței.

În temeiul art. 901 alin.(1) Codul penal, a fost suspendată parțial

executarea pedepsei aplicate lui Golovatîi Maxim, urmând ca acesta să

execute prima parte a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3

1

(trei) ani în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani a fost suspendat, și i s-a stabilit o

perioadă de probațiune pe un termen de 3 (trei) ani cu obligația de a nu-și

schimba domiciliul fără consimțământul Biroului de probațiune.

S-a dispus menținerea în privința lui Golovatîi Maxim a măsurii

preventive sub formă de arestare preventivă, care va înceta de drept la

punerea în executare a sentinței de condamnare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

de 11 februarie 2020 aproximativ la ora 09:30, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a pătruns în locuința lui Șargu Pavel, amplasată în s. XXXXX

LOC.ST.C.F., raionul Fălești, unde l-a atacat pe Dogaru Constantin,

aplicându-i multiple lovituri cu pumnii, după care cu un cuțit, pe care l-a

luat din aceiași locuință, l-a amenințat cu aplicarea violenței periculoase

pentru viață și sănătate, punând cuțitul la gâtul părții vătămate, creând astfel

un pericol real al vieții ultimului, ca metodă de constrângere a părții

vătămate de a-i transmite bunurile materiale, și în mod deschis a sustras bani

numerar în sumă de 5,35 lei, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu

material în sumă totală de 5,35 lei.

- procurorul în procuratura raionului Fălești, Zaharciuc Natalia, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei

inculpatului, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Golovatîi Maxim să

fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2)

lit. d), e) Cod penal și să-i fie numită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art.85 alin.(1) Cod penal să fie adăugată parțial la

pedeapsa numită partea neexecutată din pedeapsa penală stabilită

inculpatului prin sentința judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 04.03.2019,

stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de

7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

- inculpatul Golovatîi Maxim, prin care a solicitat aplicarea în privința

sa a prevederilor art.385 Cod de procedură penală, pentru perioada deținerii

sale în calitate de prevenit, casarea sentinței și emiterea unei noi decizii prin

care să-i fie aplicată inculpatului o pedeapsă mai blândă.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- la stabilirea pedepsei instanța de fond, contrar situației faptice vis a

vis de caracterul infracțiunii comise de către inculpat, precum și de

personalitatea acestuia, greșit a stabilit inculpatului o pedeapsă prin

aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, astfel, în opinia acuzatorului de

stat, în această parte a emis o sentință ilegală;

2

- prima instanță la emiterea sentinței nu a făcut trimitere la

circumstanțele cauzei și la personalitatea celui vinovat;

- inculpatului Golovatîi Maxim i se incriminează fapta infracțională

care se califică ca tâlhărie, care a fost comisă la un termen relativ scurt după

ultima condamnare, în interiorul perioadei de probațiune, până la

executarea pedepsei cu închisoare stabilită prin sentința judecătoriei Bălți

sediul Fălești din 04.03.2019;

- fapta infracțională incriminată inculpatului, în opinia acuzării, poartă

un caracter de îndeletnicire, ceea ce reprezintă un grad de pericol social

sporit. De asemenea se atenționează asupra faptului că, inculpatul Golovatîi

Maxim se caracterizează negativ la locul de trai, anterior a comis infracțiuni

similare, pentru care a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, care nu și-a produs efectul

prevenției speciale față de acesta.

3.2. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că:

- a recunoscut vina în totalitate, a solicitat examinarea cauzei în

procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală conform prevederilor art.364/1 Cod de procedură penală și se căiește

în cele săvârșite.

a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Golovatîi Maxim.

A fost admis apelul procurorului în procuratura raionului Fălești

Natalia Zaharciuc, casată sentința în latura pedepsei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care a fost exclus dispoziția privind aplicarea art.90/1 Cod

penal.

Golovatîi Maxim a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal și în baza acestei legi

stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci)

ani 6 (șase) luni.

Potrivit prevederilor art.85 alin.(1) Cod penal, s-a adăugat parțial la

pedeapsa numită, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 04.03.2019, stabilind inculpatului

Golovatîi Maxim pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani.

În temeiul art.72 alin.(3) Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită

conform prezentei decizii de către Golovatîi Maxim urmând a fi executată în

penitenciar de tip semiînchis.

A fost menținut în continuare în privința inculpatului Golovatîi

Maxim starea de arest.

În rest dispozițiile sentinței primei instanțe referitor la corpurile delicte

au fost menținute fără modificări.

3

Plângerea condamnatului Golovatîi Maxim împotriva administrației

instituțiilor penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile

condamnatului garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale a fost admisă.

A fost constatat faptul că Golovatîi Maxim a fost deținut în perioadele

11.02.2020-14.02.2020 și 14.02.2020-09.03.2020 în Inspectoratul de Poliție

Fălești și în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții contrare prevederilor art.3

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale în total o perioadă de 27 (douăzeci și șapte) zile în calitate de

prevenit.

În conformitate cu art.473/4 alin.(6) Cod de procedură penală, s-a redus

pedeapsa condamnatului Golovatîi Maxim cu 54 (cincizeci și patru) zile

pentru perioada de 27 (douăzeci și șapte) zile în care condamnatul s-a aflat

în arest preventiv în Inspectoratul de Poliție Fălești și în Penitenciarul nr.11

Bălți în calitate de prevenit, cu calcularea a 2 (două) zile de închisoare pentru

1 (una) zi de arest preventiv.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, starea de fapt

reținută și de drept apreciată concordă cu probele administrate și examinate

în ședința de judecată, instanța just încadrând acțiunile inculpatului

Golovatîi Maxim în baza art.188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, după indicii

calificativi: „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața persoanei

agresate, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu aplicarea unui obiect folosit

în calitate de armă”.

Vina inculpatului Golovatîi Maxim în comiterea infracțiunii

incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în

faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpat prin cererea

depusă până la începerea cercetării judecătorești, cererea fiind acceptată de

instanța de fond prin încheierea protocolară din 02.03.2020.

Reieșind din circumstanțele constatate pe caz la judecarea cauzei în

instanța de apel, instanța de apel a reținut neîntemeiată poziția primei

instanțe în latura aplicării la stabilirea pedepsei inculpatului a prevederilor

art.901 Cod penal, dispunându-se suspendarea condiționată a executării

pedepsei inculpatului cu stabilirea termenului de probă de 3 ani.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, un aspect omis de către

prima instanță la pronunțarea sentinței și stabilirea pedepsei inculpatului

Golovatîi Maxim cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal îl constituie

persoana condamnatului, care interesează sub aspectul raportului

periculozității sociale, decurgând din faptele și din împrejurările în care

acestea au fost comise de inculpat, și prezența antecedentelor penale la

4

inculpat, anterior comițând fapte infracționale similare, astfel, anterior fiind

pedepsit pentru faptele comise cu suspendarea executării pedepsei

închisorii, acesta nu a stat pe calea corijării și reeducării.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de apel

a ținut seama de prevederile art.61, 75, 85 alin.(1) Cod penal și anume: scopul

pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptelor penale

considerate ca fiind săvârșite de inculpat, care în temeiul art.16 alin.(4) Cod

penal fac parte din categoria infracțiunilor grave, urmările prejudiciabile,

motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care anterior a fost în

conflict cu legea penală, inclusiv pentru comiterea infracțiunilor similare,

inculpatul la locul de trai se caracterizează negativ (f.d.53), nu este angajat

în câmpul muncii, are antecedente penale (f.d.59), a săvârșit infracțiunea

incriminată în prezenta cauză penală în interiorul perioadei de probațiune

până la executarea pedepsei cu închisoare stabilită prin sentința Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești din 04 martie 2019 (dosarul nr. XXXXX, PIGD: XXXXX),

astfel concluzionând posibilitatea corectării și reeducării acestuia cu izolarea

lui de societate, stabilindu-i pedeapsa, cu aplicarea art.364/1 alin.(8) Cod de

procedură penală, sub formă de închisoare în limitele sancțiunii art.188

alin.(2) lit. d), e) Cod penal, precum și a art.85 alin.(1) Cod penal.

Procedura soluționării plângerii referitoare la condițiile de detenție ce

sunt contrare garanțiilor acordate de art.3 a Convenției este strict stipulată

de legiuitor în conținutul art. 4732 Cod de procedură penală, referindu-se nu

doar la persoanele deținute, ci și în cazul preveniților, care în sensul alin.(1)

pot depune personal sau prin intermediul avocatului o cerere în instanța de

judecată în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea instituția

penitenciară în care el se deține, urmând a fi soluționată în ordinea art. 4733

Cod de procedură penală de către judecătorul de instrucție cu participarea

părților, inclusiv a reprezentantului instituției penitenciare, cărei îi revine

sarcina probațiunii lipsei de încălcare a condițiilor de deținere, prin

prezentarea în termen de zece zile a unui raport în care să se regăsească

răspunsul la toate pretențiile invocate de prevenit. Potrivit raportului

întocmit de către administrația Penitenciarului nr.11 Bălți conform art.4733

alin.(3) Cod de procedură penală, inculpatul Golovatîi Maxim în perioadele

11.02.2020 – 14.02.2020 a fost deținut în Inspectoratul de Poliție Fălești, iar

de la data de 14.02.2020 până în prezent s-a deținut în penitenciarul nr.11

Bălți în: - celula nr.31, în perioada de timp cuprinsă între 14.02.2020 și

24.02.2020, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 13,91 m2, unde

blocul sanitar constituie 1,35 m2 , fiind amplasat la intrare în partea stângă a

celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu ventilare

5

artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,16x0,92 m. Cifra deținuților a

variat între 5 și 6 persoane; - celula nr.49, în perioada de timp cuprinsă între

24.02.2020 și până în prezent, cu suprafața totală a spațiului de detenție de

27,39m2 , unde blocul sanitar constituie 1,64 m2 , fiind amplasat la intrare în

partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați până la tavan, dotat cu

ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamurilor: 1,18x1,16x1,14 m.

Cifra deținuților a variat între 11 și 16 persoane. Colegiul penal, în urma

studierii raportului administrației Penitenciarului nr.11 Bălți a stabilit că,

inculpatul Golovatîi Maxim s-a deținut în Inspectoratul de Poliție Fălești și

în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții inumane și degradante, fiind deținut

în celule suprapopulate. Urmare a examinării plângerii condamnatului

instanța, în corespundere cu art.4734 Cod de procedură penală, urmează să

adopte una din soluțiile prevăzute la alin. (3), în cazul în care constată

încălcarea contrar art.3 a Convenției a condițiilor deținerii lui în instituția

penitenciară, sau la alin.(8), dacă aceste condiții nu s-au adeverit, încheierea

adoptată în acest sens fiind susceptibilă căii de atac conform alin.(9).

Ținând cont de cele sus menționate, instanța de apel a constatat că,

Golovatîi Maxim s-a aflat în Inspectoratul de Poliție Fălești și în

Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții precare de detenție în perioadele

11.02.2020-14.02.2020 și 14.02.2020-09.03.2020, dată la care a fost condamnat

prin sentința judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 09.03.2020, ceea ce

constituie 27 (douăzeci și șapte) zile, în calitate de prevenit.

Reieșind din stipulările menționate, instanța de apel a conchis că,

reducerea pedepsei în varianta două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv în condițiile de detenție care, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului

garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, se efectuează doar pentru perioada aflării în arest

preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în

instanța de judecată, până la pronunțarea sentinței de condamnare la

pedeapsa închisorii cu ispășire în Penitenciare.

Totodată, potrivit art.473/4 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul

constatării circumstanțelor prevăzute la art.4732 alin.(3), instanța de judecată

dispune reducerea pedepsei în condițiile alin.(4) din prezentul articol, iar în

privința perioadei rămase, dispune, cu titlu de despăgubire, încasarea în

favoarea condamnatului a sumei bănești în mărime de până la 2 unități

convenționale pentru fiecare zi în care condamnatul a suferit încălcarea

condițiilor de detenție, precum și a costurilor și cheltuielilor aferente.

Astfel, instanța de apel a stabilit că, inculpatul Golovatîi Maxim,

pentru perioada de 27 (douăzeci și șapte) zile în calitate de prevenit,

beneficiază de reducerea stabilită imperativ de către legiuitor, și anume:

6

două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Prin urmare,

inculpatului urmează a-i fi redus din pedeapsă în condițiile art.4734 alin. (6)

Cod de procedură penală 54 (cinzeci și patru) zile pentru perioada de 27

(douăzeci și șapte) zile în care Golovatîi Maxim s-a deținut în calitate de

prevenit, cu calcularea a 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.

Prin urmare, instanța de apel a considerat rațional admiterea plângerii

inculpatului Golovatîi Maxim împotriva administrației instituțiilor

penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului

garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

- avocatul Movilă Corina în numele inculpatului Golovatîi Maxim,

prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6, Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei

în partea stabilirii pedepsei, cu stabilirea unei pedepsei mai blânde;

- inculpatul Golovatîi Maxim, prin care a solicitat aplicarea în privința

sa a prevederilor art. 70 Cod de procedură penală, deoarece la pronunțarea

sentinței era minor.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că:

- concluzia instanței de apel cu privire la faptul că „pedeapsa aplicată

de către instanța de fond este una neproporțională celor comise de către

inculpat și urmărilor produse” este una neîntemeiată și nejustificată;

- la luarea deciziei instanța nu a luat în considerație vârsta tânără a

inculpatului, faptul că a contribuit la judecarea cauzei în termeni restrânși

prin depunerea cererii de examinare a cauzei în baza probelor administrate

la faza de urmărire penală, este prima dată când în privința inculpatului este

aplicată pedeapsa închisorii cu executare;

- instanța de fond corect a ajuns la concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, din care

motiv s-a dispus în conformitate cu prevederile art.90/1 alin.(1) Cod penal,

suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate lui Golovatîi Maxim,

urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 3 (trei) ani în penitenciar, iar restul pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani se suspendă, stabilindu-se o perioadă de

probațiune pe un termen de 3 (trei) ani și a obligației prevăzute la art.90

alin.(6) lit. a) Cod penal, de a nu-și schimba domiciliul tară consimțământul

Biroului de probațiune;

- legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

7

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii,

prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii

dc individualizare a acesteia. Persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, adică in limitele sancțiunii legii în -baza căreia

persoana a fost condamnată;

- ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare și

coroborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum si

indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitate între scopul

reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și

așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii

ordinii de drept încălcate, precum și aplicând efectul circumstanțelor

atenuante indicate de mai sus, Golovatîi Maxim a conștientizat urmările care

pot surveni în rezultatul comiterii infracțiunii pentru care a fost condamnat,

a conștientizat cele comise.

numele inculpatului, a fost depusă de către procuror, prin care a invocat că

lipsesc temeiuri de casare și se constată inadmisibilitatea recursului ca fiind

vădit neîntemeiat.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:

7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpatul Golovatîi

Maxim.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

8

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,

dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la

data 07 iulie 2020, în prezența procurorului, reprezentantul penitenciarului,

inculpatului și avocatului acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al

ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d.

196-198, 199-200), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și

ora pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 04 august 2020,

ora 12:00.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel (f.d.198)

se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului și a avocatului

inculpatului, a fost pronunțat dispozitivul deciziei motivate, fiindu-le

înmânată părților prezente copia deciziei motivate(f.d.206), celorlalți

participanți fiindu-le expediată prin intermediul oficiului poștal.

Tot din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a

fost expediată Penitenciarului nr. 11 mun. Bălți, părții vătămate și

inculpatului fapt confirmat prin recipisă(f.d.207).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 04 august

2020, ședință despre care inculpatul Golovatîi Maxim a cunoscut, fiindu-i

cunoscută și soluția pe caz.

Colegiul menționează că, inculpatul a declarat recurs ordinar

împotriva hotărârii judecătorești adoptate la caz, la data de 08 octombrie

2020, fapt confirmat prin ștampila oficiului poștal aplicată pe plic, adică

peste termenul prevăzut de lege, termenul scadent fiind data de 03

septembrie 2020.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal specifică faptul că

pentru inculpat termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură

penală, se calculează începând cu data de 05 august 2020, adică a doua zi

după pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5)

Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 03 septembrie 2020.

Prin urmare, recursul inculpatului Golovatîi Maxim declarat la 08

octombrie 2020, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod

de procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,

nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură

legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei

motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

9

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar al inculpatului Golovatîi Maxim este

declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Movilă Corina în

numele inculpatului Golovatîi Maxim.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Potrivit textului recursului declarat de către avocat, acesta invocă de

drept temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt.

În argumentarea recursului ordinar declarat la caz, partea apărării

susține că decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial, în latura

stabilirii pedepsei penale, criticând în esență modul aprecierii de către

instanțele de fond a probelor și circumstanțelor comiterii infracțiunii

imputate inculpatului, care în opinia acestuia dovedesc nevinovăția lui

Golovatîi Maxim în comiterea faptelor prejudiciabile imputate.

Așadar, temeiurile pentru recurs invocate de către recurent prin

prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă

judecării sunt aplicabile atunci când instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat hotărârea

10

judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată

atât în fapt, cât și în drept.

În atare situație, Colegiul penal respinge ca nefondate alegațiile

recurentului și reiterează că invocarea unor pretinse erori admise la etapa

judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare

corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a

circumstanțelor cauzei cărora sunt subsecvente.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul apreciază că aceasta cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de art. 6 CEDO.

Astfel, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată și

ilegală, deoarece nu au fost luate în considerație probele prezentate de către

partea apărării, semnalându-se astfel nerespectarea cerințelor art. 414 alin.

Cod de procedură penală, care prevăd că instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, precum și instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor

în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Tot aici, urmează

să se rețină, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a

actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele

relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de menținere a sentinței, adică

așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza dată.

Instanța de apel fiind investită cu o situație de fapt, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și

a concluzionat corect de a casa sentința primei instanțe în latura pedepsei,

excluzând dispoziția privind aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal,

inculpatul Golovatîi Maxim fiind recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, fiindu-i aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 an și 6 luni, iar potrivit

prevederilor art. 85 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani.

Prin urmare, contrar celor invocate de către recurent, Colegiul penal

verificând suplimentar lucrările dosarului, remarcă că judecând apelul

instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, a cercetat

materialele dosarului, adoptând în consecință o soluție corectă.

11

Tot la acest capitol, instanța de recurs reține că, așa cum rezultă din

textul deciziei atacate, instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor

esențiale invocate în apel, motivându-și decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, respectiv

hotărârea cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la

respingerea apelului declarat de către inculpatul Golovatîi Maxim, ca fiind

nefondat și admiterea apelului declarat de procuror, cu casarea sentinței în

latura penală și emiterea unei noi hotărâri prin care s-a exclus dispoziția

privind aplicarea art. 901 Cod penal, precum a fost expusă mai sus în pct. 4

al prezentei decizii.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată

o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului Golovatîi

Maxim, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis

infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze

scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea

pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar,

persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip,

și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea

scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative

12

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care

o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu

închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată.

Sancțiunea art. 188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, în baza căruia

inculpatul Golovatîi Maxim, a fost condamnat, prevede pedeapsa cu

închisoare de la 8 la 10 ani. Această infracțiune, clasificându-se ca una gravă,

potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal.

Colegiul reține că, în cauza dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea

acestei infracțiuni și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care

a fost admisă de către prima instanță, beneficiază de reducere cu o treime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori

cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a

limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

În continuare, luând în considerație faptul că inculpatul Golovatîi

Maxim, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta

beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare, deci noile limite pentru individualizarea pedepsei

pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal vor fi

de la 5 ani și 4 luni, la 6 ani și 8 luni.

În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpatul Golovatîi Maxim, a

fost condamnat în baza art. 188 alin.(2) lit. d), e) Cod penal, la 5 ani și 6 luni

închisoare, iar în conformitate cu art. 85 alin.(1) Cod penal, lui Golovatîi

Maxim i-a fost stabilită pedeapsă definitivă cu închisoare pe un termen de 6

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

La caz, analizând pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

6 ani, aplicată inculpatului Golovatîi Maxim, Colegiul penal a stabilit că

aceasta se încadrează în limitele prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod

penal și art. 3641 Cod de procedură penală, cu aplicarea art. 85 Cod penal, și

prin urmare instanța de apel nu a comis nici o eroare de drept la

individualizarea pedepsei, iar dezacordul părții apărării cu pedeapsa

stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în sine un

argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept invocat

pentru casarea hotărârilor atacate.

13

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanța de apel a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, precum și prevederilor

art. 85 alin.(1) Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă

faptei infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge

scopul de corectare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile

recurentului privind efectuarea contrară prevederilor legale de către

instanța de apel a unei individualizări a pedepsei în privința lui Golovatîi

Maxim, or, partea apărării nu a expus care anume prevederi legale au fost

eronat aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanța de

apel la individualizarea executării pedepsei.

Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa

stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de Miniștri

referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate, adoptate la 19

ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și totodată

proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației personale a

făptașului.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat prezența la caz a căror-va erori

de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide că, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, fiind corect

individualizată pedeapsa inculpatului conform prevederilor legale.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or

instanța de apel s-a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia

acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

14

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune dispunerea inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul Movilă Corina în numele inculpatului, ca fiind

vădit neîntemeiat și inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către

inculpatul Golovatîi Maxim, ca fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Golovatîi Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 07 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Golovatîi Maxim XXXXX,

ca fiind declarat peste termen.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Movilă

Corina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 07 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Golovatîi

Maxim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

15