1ra-1802/20 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP

1ra-1802/20 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-180/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de către

avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Afanasiev Alexandr xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Afanasiev Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217/1 alin.

(3) lit. b), f) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și activitate legată de

gestionarea și circulația ilegală a substanțelor psihotrope, a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art.90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilită lui Afanasiev Alexandr pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost dispusă încasarea din contul inculpatului Afanasiev Alexandr în

beneficiul statului cheltuielile judiciare privind efectuarea expertizei în sumă de 1680

(una mie șase sute optzeci) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Afanasiev

Alexandr, acționând în scop de profit, conștientizând caracterul prejudiciabil al

faptelor sale, dorind în mod conștient survenirea lor, neavând autorizația

corespunzătoare, împreună și de comun acord cu Domanciuc Cristin și alte persoane,

inclusiv neidentificate, au organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și

analogilor acestora în proporții mari cu scop de înstrăinare.

1

Deci, Afanasiev Alexandr, acționând împreună și de comun acord cu alte

persoane, în scop material, de înstrăinare a substanțelor stupefiante, o perioadă

nedeterminată de timp și până la 15.10.2018, procurau din surse nestabilite la

moment, substanțe stupefiante și anume marijuana, pe care o păstra o perioadă

nedeterminată de timp cu scop de comercializare pe adresa - xxxxx, unde o cântărea,

repartiza și împacheta în doze mai mici, iar ulterior o înstrăina diferitor persoane,

inclusiv prin intermediul lui Domanciuc Cristin.

În circumstanțele expuse supra, o perioadă nedeterminată de timp și până la

18.09.2018 inclusiv, Afanasiev Alexandr, aflându-se în preajma domiciliul său, pe

adresa - xxxxx precum și în alte locuri, de regulă în sectorul Botanica al mun.

Chișinău, i-a înstrăinat lui Domanciuc Cristin de mai multe ori, diferite cantități de

marijuana la prețul de 250 lei pentru l gr. de substanță.

De asemenea, Domanciuc Cristin, la rândul său, deținând substanța stupefiantă

marijuana procurată de la Afanasiev Alexandr, o înstrăina altor persoane.

Deci, la 18 septembrie 2018 aproximativ ora 16:45, Domanciuc Cristin, având

scopul înstrăinării substanțelor stupefiante, în urma unei înțelegeri prealabile,

aflându-se în xxxxx, i-a înstrăinat lui Petrachi Radu, contra sumei de 270 lei, un

pachețel improvizat din folie de staniol cu masă de origine vegetală.

Astfel, la 18.09.2018 ora 17:20 în cadrul efectuării percheziției corporale a cet.

Petrachi Radu, pe adresa - xxxxx, de la acesta au fost depistate și ridicate un pachețel

improvizat din folie de staniol cu masă de origine vegetală de culoare verde procurat

de la cet. Domanciuc Cristin.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R-4667 din 12.12.2018,

masa vegetală uscată de culoare verde închisă cu nuanță cafenie, ridicată în cadrul

percheziției corporale a cet. Petrachi Radu, reprezintă substanță stupefiantă

marijuană, obținută artizanal din plantele de canabis (cânepă). Cantitatea substanței

stupefiante marijuana constituie 2,177g (masă uscată).

Concomitent, la 18.09.2018 ora 18.20, fiind efectuată percheziția corporală a

cet. Domanciuc Cristin, pe adresa - mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 9/3, de la acesta

au fost depistate și ridicate un pachețel improvizat din folie de staniol cu masă de

origine vegetală de culoare verde procurat de la Afanasiev Alexandr.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4666 din 30.10.2018,

masa vegetală uscată, grosier mărunțită, de culoare verde, cu miros specific, din folia

de staniol, depistată în cadrul percheziției corporale a cet. Domanciuc Cristin,

reprezintă substanță stupefiantă marijuană, obținută artizanal din plantele de canabis

(cânepă). Cantitatea substanței stupefiante marijuana constituie 2,206g (masă uscată).

Totodată, la 15.10.2018 ora 20.40, fiind efectuată percheziția la domiciliul cet.

Afanasiev Alexandr, amplasat pe adresa - xxxxx, au fost depistate și ridicate un

pachețel din hârtie și două pachețele improvizate din folie de staniol cu masă de

origine vegetală.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-5702 din 15.12.2018,

masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde, în plic de culoare albă, ridicată în

cadrul percheziției la domiciliul cet. Afanasiev Alexandr, reprezintă substanță

2

stupefiantă marijuană, obținută artizanal din plantele de canabis (cânepă). Cantitatea

substanței stupefiante marijuana constituie 2,83g (masă uscată).

Substanțele stupefiante depistate, au fost procurate, înstrăinate și erau păstrate

de către Afanasiev Alexandr, cu scop de înstrăinare. Cantitatea substanței stupefiante

înstrăinate și păstrate cu scop de înstrăinare, potrivit prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, reprezintă proporții mari.

mun. Chișinău, oficiul Botanica, Mahu Ina și inculpatul Afanasiev Alexandr.

2.1 În motivarea apelului procurorul, a invocat că:

- instanța de judecată nu a ținut cont în de ajuns de criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale, în special de faptul că lui Afanasiev Alexandr i s-a

incriminat comiterea unei infracțiuni ce face parte din categoria celor grave.

Inculpatul nu si-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii, ba dimpotrivă l-a

influențat pe martorul Domanciuc Cristin, ca acesta să-și modifice declarațiile în

instanță în favoarea sa;

- la fel, instanța de judecată nu a ținut cont de lipsa circumstanțelor atenuante în

privința inculpatului Afanasiev Alexandr;

- prin pedeapsa prea blândă aplicată de către instanța de judecată nu au fost

realizate scopurile legii penale, deoarece, având la bază circumstanțele sus

menționate, nu putem vorbi de corectare a condamnatului, existând riscul comiterii de

către acesta a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde care i-a fost

numită.

Procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i aplica lui Afanasiev Alexandr în

conformitate cu prevederile art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare parțială în conformitate cu

prevederile art. 901 Cod penal, a doi ani din pedeapsă, în închisoare de tip semiînchis.

Restul pedepsei numite, a o suspenda parțial pe un termen de probă de trei ani. A-l

priva pe Afanasiev Alexandr de dreptul de a exercita activități ce țin de circulația

substanțelor narcotice și a analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

2.2. În motivarea apelului inculpatul a invocat că:

- concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate interpretează în favoarea inculpatului. La formularea concluziei despre

vinovăția lui Afanasiev Alexandr, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea

asupra vinovăției baza unor probe sigure, certe și deoarece, în cauză, probele în

acuzare nu au un caracter cert, nu sânt decisive, lăsând loc unei nesiguranțe în

privința vinovăției inculpatului, impune a se da eficiență regulii potrivit căreia orice

îndoială este apreciată în favoarea ultimului;

3

- instanța de fond a supus aprecierii critice declarațiile martorului Domanciuc

Cristian date în cadrul audierii în instanța de fond, din motivul că aceste declarații

sunt totalmente diferite de declarațiile date în cadrul urmăririi penale;

- în cazul dat sunt esențiale declarațiile date în fața instanței. Mai mult decât atât

martorului îi părea rău de faptul că l-a învinuit pe inculpat de comiterea infracțiunii

incriminate,

- în sentință nu sunt descrise declarațiile martorului Domaniuc Cristian date în

cadrul cercetării judecătorești, la fel instanța nu a motivat poziția sa criticabilă fată de

aceste declarații;

- instanța de fond a pus la baza sentinței probele acumulate de organul de

urmărire penală: stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice pentru perioada

21.09.2018-21.10.2018, care după părerea apărării nu conțin o informație relevantă

pentru probarea învinuirii, raportul de expertiză judiciară din 15.12.2018, conform

căruia masa vegetală ridicată de la Afanasiev Alexandr constituie substanța

stupefiantă marijuana cu cantitate de 2,83 de gr., procesul-verbal de percheziție la

domiciliul inculpatului care confirmă că Afanasiev Alexandr a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal și nicidecum cea incriminată. Referindu-se

la probele acumulate în cadrul urmăririi penale legate de martorul Domaniuc Cristian

și Petrachi Radu și anume rapoartele de expertiză, perchiziții corporale 2 acestor

persoane, instanța nu a explicat legătura acestor probe cu calificarea acțiunilor

inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) Cod penal.

A solicitat inculpatul admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 01 noiembrie 2019, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care a recalifica acțiunile sale în baza art. 217 alin. (2) Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă.

fost respinse apelurile procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

Mahu Ina și a inculpatului Afanasiev Alexandr ca nefondate, cu menținerea sentinței

atacate fără modificări.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

anume prin: declarațiile inculpatului Afanasiev Alexandr (f.d.180-181); - declarațiile

martorului Domanciuc Cristin (f.d. 20-23); - conținutul procesului-verbal de ridicare

din 19.12.2018 din care rezultă au fost ridicate în copii din materialele cauzei penale

nr. 2018421243 - ordonanța de pornire pe cauza penală nr. 2018421244, ordonanța,

demersul, încheiere de efectuare a percheziției corporale a cet. Domanciuc Cristin,

procesul verbal de efectuare a percheziției corporale a cet. Domanciuc Cristin,

4

raportul de expertiză nr. 4666 din 30.10.2018, ordonanța de punere sub învinuire,

procesul verbal de audiere a învinuitului cet. Domanciuc Cristin (f.d.10); - conținutul

procesului-verbal de efectuare a percheziției corporale a cet. Domanciuc Cristin, fiind

depistate și ridicate: un pachețel improvizat din folie de staniol cu masă de origine

vegetală de culoare verde procurat de la Afanasiev Alexandr (f.d.17); - conținutul

raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4666 din 30.10.2018, conform căruia

masa vegetală uscată, grosier mărunțită, de culoare verde, cu miros specific, din folia

de staniol, depistată în cadrul percheziției corporale a cet. Domanciuc Cristin,

reprezintă substanță stupefiantă marijuană, ce constituie 2,206g (masă uscată)

(f.d.17A-17E);- conținutul procesului-verbal de percheziție corporală a cet. Petrachi

Radu din 18.09.2019 ora 17:20, de la aceasta a fost depistat și ridicat, un pachețel

improvizat din folie de staniol cu masă de origine vegetală de culoare verde. (f.d.37);

- raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4667 din 12.12.2018, potrivit căruia

masa vegetală uscată de culoare verde închisă cu nuanță cafenie, ridicată în cadrul

percheziției corporale a cet. Petrachi Radu, reprezintă substanță stupefiantă

marijuană, ce constituie 2,177g (masă uscată) (f. d. 33-37); - procesul-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 22.10.2018 și stenogramele

interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de către cet. Afanasiev Alexandr,

pentru perioada 21.09.2018-21.10.2018 (f.d.50-55); - procesul-verbal de ridicare din

16.10.2018, din care rezultă că au fost ridicate în original din materialele cauzei

penale nr. 2018421243 - ordonanța, demersul, încheiere de efectuare a percheziției la

domiciliul cet. Afanasiev Alexandr, procesul verbal de efectuare a percheziției la

domiciliul cet. Afanasiev Alexandr, precum și obiectele ridicate în cadrul percheziției

(f.d.70); - procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul cet. Afanasiev

Alexandr, din 15.10.2018 ora 20.40, fiind depistate și ridicate: un pachețel din hârtie

și două pachețele improvizate din folie de staniol cu masă de origine vegetală și un

telefon mobil de marcă „Samsung” (f.d.75-76); - raportul de expertiză judiciară nr.

34/12/1-R-5702 din 15.12.2018, conform căruia masa vegetală uscată, mărunțită, de

culoare verde, în plic de culoare albă, ridicată în cadrul percheziției la domiciliul cet.

Afanasiev Alexandr, reprezintă substanță stupefiantă marijuană, ce constituie 2,83g

(masă uscată) (f.d.83-86); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din

11.01.2019, și anume a unui plic din hârtie de culoare albă din 15.12.2018, în care se

află un pachețel din hârtie cu masă vegetală, două pachețel din folie de staniol cu

masă vegetală ce constituie substanță stupefiantă marijuana cu cantitatea de 2,83

grame. Conținutul plicului a fost examinat în cadrul raportului de expertiză expus

supra (f.d.89); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 11.01.2019, și anume

a unui plic din hârtie de culoare albă, în care se află un telefon mobil de model

„Samsung”, dotat cu cartelă „Moldcell” (f.d.92).

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, care în ansamblu, dovedesc fără

echivoc vinovăția inculpatului Afanasiev Alexandr în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, după semnele circulației ilegale a

drogurilor și anume procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau

5

alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare, conform indicilor calificativi - săvârșit de mai multe persoane, în

proporții mari.

Instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului Afanasiev Alexandr sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. De asemenea, instanța va

reține ca probat scopul urmărit de inculpat și anume înstrăinarea substanțelor

narcotice, reieșind din faptul că inculpatul la evidența medicului nacrolog nu se află,

atestat prin certificatele anexate la materialele cauzei.

A subliniat instanța de apel că, instanța de fond corect a supus aprecierii critice

declarațiile martorului Domanciuc Cristian date în cadrul urmăririi penale făcute în

contextul deținerii lui în arest preventiv, fiind impus de circumstanțele tratamentului

crud la penitenciar, a făcut declarații false precum că Afanasiev Alexandru este

persoana care î-i vindea droguri. Precum și declarațiile acestuia în partea ce ține

relațiile cu Afanasiev Alexandru ca fiind de cunoștință ocazională și de consum

comun de marijuana, precum și circumstanțele referitoare la procurarea marijuanei la

data de 18.09.2018, pentru cunoscutul său Petrache Radu, care nu cunoștea cum să

procure marijuana. Astfel, prin rețeaua Telegram, din magazinul online Mister Banjo,

care era la moment cel mai actual magazin, a scris un mesaj că are nevoie de

marijuană, iar după recepționarea prețului de 250 lei/gr de marijuană și a rechizitelor

contului electronic WebMoney, și a datelor geografice referitor la locul plasării

marijuanei, și anume lângă Liceul Teoretic Mihai Eminescu de pe bd. Cuza Vodă,

după ce s-a dus la Liceul Teoretic Mihai Eminescu, a constatat conform geo-locației

că ascunzișul era o țeavă metalică, în care poate fi ceva ascuns, a găsit, marijuană,

într-o folie de aluminiu, 2 unități, una pentru el și alta pentru Petrache. Luând

pachețelele, s-a pornit spre str. Zelinski, unde este biserica, deoarece lângă ea trebuia

să se întâlnească cu Petrache Radu, iar după ce i-a transmis pachețelul lui Petrache, a

fost reținut de colaboratorii de poliție în fața casei lui Petrache, împreună cu el. Pe

Afanasiev Alexandru l-a telefonat de 2 ori, iar comunicările telefonice au fost cu

scopul de a ieși la plimbare și de a consuma marijuană.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, probele prezentate de partea

acuzării, analizate și examinate minuțios în cadrul examinării cauzei în instanța de

fond și de apel, cu respectarea principiului apărării, în coraport cu dispoziția art.101

Cod de procedură penală, deduc existența intenției, motivului și scopului comiterii

acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatului Afanasiev Alexandr de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, argumentele acestuia

că acțiunile sale urmează a fi recalificate în baza art. 271 alin. (2) Cod penal sunt

neîntemeiate.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o

metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor

false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă

la stabilirea pedepsei penale.

6

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat

pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și activitate legată de

gestionarea și circulația ilegală a substanțelor psihotrope, a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani, ținând cont de

gradul de pericol al infracțiunii care se califică ca fiind una gravă, săvârșită cu

intenție directă, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și/sau

agravante în privința inculpatului, de asemeni instanța de fond a reținut faptul că

Afanasiev Alexandr anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a

echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și

din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și

libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii

Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

De asemenea, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect în baza

art.90 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei de 5 (cinci) ani

închisoare stabilită lui Afanasiev Alexandr cu stabilirea unui termen de probațiune pe

un termen de 5 (cinci) ani.

Instanța de apel a considerat că, soluția adoptată de către prima instanță își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Afanasiev Alexandr, pedeapsa

aplicată, va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor.

Cu referire la solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului cheltuielile de judecată, pentru efectuarea expertizei în sumă de

1680 lei, instanța de apel, analizând natura juridică a cheltuielilor a constatat că,

conform informației Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare nr.34/12/1-

S-9173 din 19.12.2018 din cadrul ING (f.d. 82), cheltuielile suportate în cadrul

examinărilor pe raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-5702 din 10

decembrie 2018, constituie 1680,00 lei.

Din considerentele expuse, având în vedere că efectuarea expertizei în speța dată

a fost obligatorie și a fost făcută din contul statului, instanța de fond corecta a

considerat necesar să încaseze de la inculpatul Afanasiev Alexandr în beneficiul

statului cheltuielile judiciare privind efectuarea expertizei în sumă de 1680,00 lei.

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a hotărât asupra corpurilor

delicte.

7

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de

către avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului.

4.1 Procurorul indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 10) Cod

procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea

rejudecării cauzei penale în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat pe caz prevederile art. 75

Cod penal și la alegerea și aplicarea pedepsei numite lui Afanasiev Alexandr nu a

ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale, modul în care a fost comisă

infracțiunea prin impactul acesteia asupra întregii societăți;

- instanța de apel în mod eronat a constatat oportunitatea diminuării pedepsei

aplicate spre minimul sancțiunii, care va asigura atingerea scopurilor prevăzute de art.

61 Cod penal;

- instanța de apel, nu a ținut cont de faptul că, fapta săvârșită de inculpat se

prezintă de o rezonanța social deosebit de sporită;

- instanța de apel, nu a ținut cont de rolul și scopul pedepsei penale de a curma și

preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or în

situația constatării majorării amplorii infracțiunilor analogice, statul are scop

primordial de a contracara săvârșirea acestora; narcotice psihotrope depistate la

inculpatul Afanasiev Alexandr, or s-a dovedit că prin aceasta, inculpatul a negat și

acele relații și norme sociale care vin să protejeze drepturile și intereselor cetățenilor

țării noastre;

- instanța de apel, diminuând pedeapsa numită lui Afanasiev Alexandr nu a ținut

cont de coraportul circumstanțelor atenuante (care lipsesc pe caz) și celor agravante

stabilite, precum și de faptul că pedeapsă redusă până la minimul prevăzut de

sancțiune se consideră echitabilă atunci când s-au constatat un cumul de circumstanțe

atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal;

- pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel nu au intervenit

careva circumstanțe ce ar combate motivele aduse de procuror invocate la

individualizarea pedepsei propuse a fi numite și prin urmare, instanța de apel nu avea

careva temei respinge aceste argumente.

4.2 Avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului, indicând temeiul

prevăzut la art. 427 alin.1) pct. 6) Cod procedură penală, a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de

apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul a indicat că:

- instanța de apel nu și-a întemeiat concluzia despre vinovăția persoanei în baza

unor probe sigure, certe care nu demonstrează vinovăția inculpatului în cele

incriminate, și că toate probele dovedesc săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin.(2) Cod penal;

- instanța de apel a respins cererea privind audierea martorului Caraion Andrei,

fără a-și motiva soluția, fiind, astfel, încălcat dreptul la apărare;

8

- instanța de apel, la fel ca și instanța de fond, a ignorat total argumentele parării

și nu le-a dat o apreciere cu expunerea în admiterea sau respingerea acestora;

- instanța de apel părtinitor a examinat cauza penală dată, or concluziile sale la

examinarea circumstanțelor cazului au fost determinate de părerea negativă față de

persoana inculpatului, ignorând principiul prezumției nevinovăției, și nu a constatat,

în modul stabilit de lege, existența elementelor constitutive ale infracțiunii în

acțiunile lui Afanasiev Alexandr;

- au fost ignorate și lăsate fără apreciere și cerințele apărării referitor la încasarea

nejustificata de la inculpat a cheltuielilor de judecată, or alin. 3 al art. 227 Cod de

procedură penală prevede că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de

stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

concluzionează că, recursul ordinar declarat de către avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpatului urmează a fi respins, iar recursul procurorului urmează a fi

admis, cu casarea parțială a hotărârii contestate, în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei cu remiterea în această parte a cauzei la rejudecare, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

5.1 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpatului.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Din cuprinsul recursului declarat se reține, că aceasta invocă ca temei de drept

pct. 6) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură, care prevede că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

La acest capitol, făcând o analiză a criticilor expuse în recursul declarat de

către avocat în numele inculpatului în raport cu apelul declarat de către inculpat și

textul deciziei, Colegiul penal constată că, instanța de apel examinându-le în

ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de

procedură penală, s-a pronunțat argumentat și motivat asupra lor, a indicat temeiurile

de fapt și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării

respectivei soluții, concluzionând asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea faptei

imputate, concluzii descrise detaliat la pct.5-7 a deciziei instanței de apel, inclusiv și

în pct. 3.1 al prezentei decizii.

9

Neîntemeiat este și argumentul avocatului că în cauză s-a comis o eroare de

fapt, deoarece prin eroare de fapt se înțelege o greșită examinare a probelor

administrate în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate

aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act, un anumit raport de

expertiză ar demonstra existența unei împrejurări, când în realitate din acest mijloc de

probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune deci, reținerea unei

împrejurări esențiale fără ca probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei

astfel de împrejurări esențiale, deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze

fiind rezultatul denaturării grave a probelor.

În acest context, Colegiul penal constată că nu există contradicție între cele

reținute prin hotărârea recurată și conținutul probelor administrate, starea de fapt

reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei

analize coroborate a acestora, astfel că decizia nu cuprinde vreun viciu sub aspect de

fapt sau de drept material sau procesual.

De asemenea, recurentul critică hotărârea adoptată din motiv că, instanța de apel

nu și-a întemeiat concluzia în baza unor probe sigure, certe care în opinia

recurentului, ele nu demonstrează vinovăția inculpatului în cele incriminate, și că

toate probele dovedesc săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod

penal.

În primul rând, relevant este de menționat, că la această etapă a procedurilor,

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, întrucât aceasta este atributul exclusiv al

instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța

de fond și cea de apel, corectitudinea soluției de condamnare adoptate în privința lui

Afanasiev Alexandr.

Sub acest aspect, Colegiul penal ține să menționeze că, din materialele dosarului

rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de

prevederile art.27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele

probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul au confirmat

vinovăția inculpatului Afanasiev Alexandr anume de circulația ilegală a drogurilor și

anume procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte

operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare, conform indicilor calificativi - săvârșit de mai multe persoane, în

proporții mari.

Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor

efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică, că această instanță corect a

ajuns la concluzia despre menținerea sentinței prin are Afanasiev Alexandr a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit. b), f)

Cod penal și just a apreciat probele administrate în cauză. Prin urmare, opozabil celor

10

enunțate de avocat în recurs, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele

dosarului specifică, că judecând apelurile declarate instanța de apel a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de menținere a

sentinței, potrivit căreia s-a dispus condamnarea lui Afanasiev Alexandr în baza art.

2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal fiind reținute în acțiunile acestuia existența intenției,

motivului și scopului comiterii acțiunilor infracționale, iar alegațiile apărării precum

că acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal

sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de

apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

alegațiilor apărării, pe care Colegiul le însușește, fapt ce este în deplină concordanță

cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza

Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Nu poate fi reținut argumentul apărării precum că, instanța de apel a respins

cererea privind audierea martorului Caraion Andrei, fără a-și motiva soluția, fiind,

astfel, încălcat dreptul la apărare. Or, potrivit materialelor cauzei cît și a procesului

verbal al ședinței de judecată a instanței de apel nu se atestă careva cerere din partea

apărării privind citarea și audierea martorului indicat.

Totodată, Colegiul menționează că, instanța de fond a pronunțat o sentință de

condamnare și nu de achitare pentru a fi obligată instanța de apel în temeiul art.415

al.21 Cod de procedură penală să citeze și să audieze martorii solicitați de părți pe viu.

Cu referire la argumentul avocatului precum că, „au fost ignorate și lăsate fără

apreciere și cerințele apărării referitor la încasarea nejustificată de la inculpat a

cheltuielilor de judecată, or alin. 3 al art. 227 Cod de procedură penală prevede că

cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate”, Colegiul penal ține să menționeze că, potrivit prevederilor art. 229 Cod

de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt

trecute în contul statului, astfel încât instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției

și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

11

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

dispus încasarea de la inculpatul Afanasiev Alexandr în beneficiul statului cheltuielile

judiciare privind efectuarea expertizei în sumă de 1680,00 lei.

Prin urmare, argumentele apărării sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel în

această parte fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.

394 Cod de procedură penală.

5.2 Cu referire la recursul declarat de către acuzatorul de stat.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise

de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul,

instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură

să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da

o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre

altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de

individualizarea pedepsei.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

12

aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, în partea individualizării

pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, la fel instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub

toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele esențiale invocate, în ordine de apel.

Astfel, instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 01 noiembrie 2019, Afanasiev Alexandr a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal la 5 (cinci) ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea dreptului de a ocupa funcții și

activitate legată de gestionarea și circulația ilegală a substanțelor psihotrope, a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

În baza art.90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

stabilită lui Afanasiev Alexandr pe un termen de 5 (cinci) ani.

Procurorul, nefiind de acord cu hotărârea adoptată a contestat-o în ordine de

apel, criticând-o și prin prisma individualizării greșite a pedepsei numite.

La fel sentința a fost atacată cu apel și de către apărare în nume inculpatului,

prin care a solicitat recalificarea faptei la art. 217 alin. (2) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020, au

fost respinse apelurile procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

Mahu Ina și a inculpatului Afanasiev Alexandr ca nefondate, cu menținerea sentinței

atacate fără modificări.

Instanța de recurs reține că, argumentele din recursul procurorului urmează a fi

admise, deoarece din analiza hotărârii contestate, se atestă faptul că, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate de procuror în ordine de

apel, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel, inclusiv câteva argumente

principale cum ar fi:

- executare parțială în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, a doi ani

din pedeapsă, în închisoare de tip semiînchis. Restul pedepsei numite, a o suspenda

parțial pe un termen de probă de trei ani.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie fondul

apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat.

Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, instanța ierarhic

inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută

o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sânt

respinse sau apreciate ca neîntemeiate, menținând sentința primei instanțe, fără a se

expune asupra principalelor motive invocate în apel, referitor la modul de executare a

pedepsei stabilite și dacă în prezenta speță, prin stabilirea pedepsei de 5 ani

închisoare și aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, va fi atins scopul de prevenire a

săvârșirii de către făptuitor a unor eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave

împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind viața sexuală a acestora.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal lărgit, concluziile instanței de apel cu

privire la menținerea sentinței în partea executării pedepsei, nu sunt pe deplin

argumentate din punct de vedere legal, astfel această instanță nu a dezbătut și nu s-a

13

pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate de procuror în ordine de apel,

neexaminând cauza sub toate aspectele.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-

și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6

al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite

în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre

asupra motivelor decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de

părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției

adoptate la caz.

Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante

invocate de apelant și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept,

ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de

apelant. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi

casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de

procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în partea executării pedepsei conformitate cu

dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către procuror,

care în opinia acestuia au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței

de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției

adoptate, în partea aplicării pedepsei, ceea ce este incident cazului de casare invocat

în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile

admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se

pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauză urmează a fi casată parțial, în partea individualizării pedepsei, cu dispunerea

rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, într-un nou complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel depusă de

procuror în partea pedepsei aplicate inculpatului; să-și argumenteze clar concluziile

14

în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară

și motivată, să țină cont de pe ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Dudulica

Liubomir în numele inculpatului.

Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta.

Casează, parțial, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie

2020, în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte,

de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În rest prevederile hotărârii contestate se mențin.

Decizia în cauza penală în privința lui Afanasiev Alexandr xxxxx nu se supune

nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest, fiind irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

15