1ra-615/2021 — art. 264 alin. 4 CP

1ra-615/2021 — art. 264 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-615/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Lichii Boris în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

ALBU Marin XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.02.2020 – 18.05.2020;

Instanța de apel: 15.06.2020 – 08.09.2020;

Instanța de recurs: 18.12.2020 – 27.01.2021.

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Albu Marin

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

S-a dispus încasarea de la Albu Marin în beneficiul lui Pogor Mihail prejudiciul

material în sumă de 13.950,13 lei.

S-a dispus încasarea de la Albu Marin în beneficiul lui Pogor Mihail prejudiciul

moral în sumă de 100.000 lei.

Hotărârea în partea încasării prejudiciului moral urmează a fi executată în suma

restantă de 2000 lei.

S-a dispus încasarea de la Albu Marin în beneficiul lui Pogor Mihail cheltuielile

de judecată pentru asistența juridică în sumă de 10.000 lei.

În rest cerințele cu privire la încasarea prejudiciului material, a prejudiciului

cauzat prin decesul unicului întreținător în mărime de 228.000 lei, a prejudiciului în

sumă de 1900 lei lunar pentru întreținerea lui XXXXX, a prejudiciului moral în

mărime de 100.000 lei în beneficiul lui XXXXX au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de

1

judecată în mărime de 2258 lei. Instanța s-a expus asupra corpurilor delicte în

prezenta cauză.

fiind deținător al permisului de conducere al mijloacelor de transport de categoria

,,B”, la 25 decembrie 2019 aproximativ la ora 20:45, fiind în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, cunoscând cu certitudine că acest fapt îl împiedică să

conducă un vehicul în siguranță, a urcat la volanul mijlocul de transport de model

„Audi 80” cu XXXXX, deplasându-se pe un drum local din XXXXX din direcția

XXXXX spre s XXXXX. Încălcând prevederile pct. 14) lit. a) din Regulamentul

Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului RM Nr.357 din 13.05.2009,

conform cărora: ,,conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în

stare de ebrietate, sub influenta drogurilor sau altor substanțe contraindicate”,

prevederile pct. 39.1) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit cărora: ,,înaintea

începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul

de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu

va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”, precum și prevederile pct. 45

alin. (1) lit. a) - d) și alin. (2) din același Regulament, care prescriu că: „conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; d) situația rutieră; în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, Albu Marin nu s-a isprăvit cu

conducerea mijlocului de transport și ca rezultat a tamponat cu partea frontală dreapta

a mijlocului său de transport în partea din spate pietonul Pogor Lilia, care la acel

moment mergea pe acostament în aceiași direcție de deplasare a automobilului.

Ca rezultat al accidentului produs în urma tamponării, Pogor Lilia conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201928C0094 din 26.12.2019 s-a ales cu leziuni

corporale: traumă cranio-cerebrală închisă cu fractură de oase bolta craniană,

hemoragie în ventricolele cerebrale, hemoragie subarahnoidală cerebrală, cerebelară

și trunchiul cerebral, hemoragie în ventricolele cerebrale, edem cerebral, hemoragii

în țesuturile moi a capului, coapsa stângă, fractură ambele oase gamba stângă,

excoriații coapsa stângă, în rezultatul cărora a decedat la fața locului.

Starea de ebrietate a fost constatată prin testarea alcooscopică și potrivit

tichetului „Drager” concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către Albu

Marin constituia 1,13 mg/l., iar în proba biologică (sânge) concentrația alcoolului

etilic reprezenta 2,49 g/l.

către avocatul Boris Lichii în interesele inculpatului și de avocatul Valentina Moruz

în interesele succesorului părții vătămate Pogor Mihail și părții civile XXXXX, prin

care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Bălți.

2

3.1 Avocatul Boris Lichii a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care în privința lui Albu Marin să fie stabilită o pedepse conform

minimului prevăzut pentru astfel de cazuri și cu aplicarea prevederilor art.79 Cod

penal.

În cerere a invocat ca motiv asprimea pedepsei, indicând că inculpatul anterior

nu a fost judecat, a recunoscut vina integral, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

are la întreținere un copil minor, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află,

a contribuit la repararea prejudiciului material și moral.

3.2 Avocatul Valentina Moruz în interesele succesorului părții vătămate Pogor

Mihail și părții civile XXXXX a solicită casarea parțială a sentinței în latura acțiunii

civile și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea civilă integral

privind încasarea prejudiciilor materiale și morale în mărimea pretinsă și anume

încasarea din contul lui Albu Marin în contul lui Pogor Mihail a prejudiciului material

în sumă restantă de 33.500 lei, a prejudiciul moral estimat la 100.000 lei, a

despăgubirii pentru pierderea întreținătorului în sumă totală de 228.000 lei și a

despăgubirii pentru pierderea întreținătorului în mărime de 1900 lei lunar pentru

întreținerea fiului invalid XXXXX.

Apelantul a invocat că, constatarea instanței de fond precum că nu e posibil de a

reține bonul de plată în sumă de 9000 lei ca probă a cheltuielilor suportate de către

Pogor Mihail este o apreciere superficială a probelor și o concluzie pripită a faptelor

cauzei. În opinia apelantului, faptele de notorietate publică nu se cer a fi dovedite,

ceea ce duce la aprecierea eronată a probelor de către prima instanță. Prin faptul

respingerii acestor probe documentare, judecata din start a neglijat actele documentele

ca fiind probe legale de confirmare a pretențiilor civile înaintate, încălcând dreptul la

un proces contradictoriul și echitabil, stabilit de art. 6 CEDO. Avocatul a mai indicat

faptul că, în cadrul examinării cauzei în fond a fost demonstrat cu certitudine că unicul

întreținător al familiei era Pogor Lilia cu salariul de 1900 lei lunar, astfel, concluzia

primei instanțe cu privire la netemeinicia pretenției cu privire la încasarea

despăgubirii pentru pierderea întreținătorului vine în contradicție cu prevederile art.

2013 Cod civil.

În apel se mai menționează faptul că, toate condițiile prescrise de lege au fost

întrunite pentru a solicita despăgubiri pentru pierderea întreținătorului, în beneficiul

lui XXXXX, astfel concluziile instanței de fond cu privire la lipsa probelor cu privire

la dizabilitatea lui XXXXX vin în contradicție totală cu probele și circumstanțele

cauzei. Apelantul consideră că, XXXXX, în calitate de parte civilă, are dreptul legal

de a solicita recuperarea prejudiciului moral în beneficiul său de la inculpat din motiv

că în urma decesului victimei Pogor Lilia a avut suferințe psihice, spirituale și morale

nu doar soțul ei Pogor Mihail, dar și fiul acesteia XXXXX.

apelul avocatului Boris Lichii în interesele inculpatului a fost respins ca nefondat.

Apelul avocatului Valentina Moruz în interesele succesorului părții vătămate Pogor

3

Mihail și părții civile XXXXX a fost admis, cu casarea sentinței în latura acțiunii

civile și cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care s-a admis în principiu acțiunea civilă depusă de către părțile civile

Pogor Mihail și XXXXX împotriva inculpatului în procesul penal respectiv, urmând

ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța civilă.

S-a încasat de la Albu Marin în beneficiul lui XXXXX prejudiciul moral în

mărime de 100.000 lei. În rest dispozițiile sentinței menționate referitor la pedeapsa

aplicată, încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui Pogor Mihail, încasarea

cheltuielilor de asistență juridică, referitor la corpurile delicte și cheltuielile de

judecată s-au menținut fără modificări.

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele

administrate pe dosar în faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpat

prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de instanța

de fond prin încheierea protocolară din 18.02.2020.

Instanța de apel a indicat că pedeapsa penală este echitabilă atunci când este

capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire

și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Prima instanță la condamnat pe Albu Marin în baza art. 264 alin. (4) Cod penal,

cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, corect i-a stabilit

ultimului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, iar careva temeiuri de a considera pedeapsa stabilită ca fiind prea aspră

instanța de judecată nu a stabilit.

Referitor la argumentele apărării în interesele inculpatului privind aplicarea în

privința ultimului a prevederilor art. 79 Cod penal, instanța a reținut corectă poziția

primei instanțe precum că dispozițiile articolului dat pot fi aplicate doar în cazul când

în cauză există circumstanțe excepționale, or, în speța respectivă nu au fost constate

astfel de circumstanțe.

În circumstanțele menționate nu s-a găsit temei de a considera pedeapsa stabilită

inculpatului ca fiind prea aspră, iar argumentele aduse de către avocat în interesele

inculpatului în apel în condițiile cauzei nu pot servi drept temei pentru admiterea

apelului declarat de avocat în interesele inculpatului.

La fel, s-a menționat că apelul înaintat de către avocat în interesele succesorului

părții vătămate și părții civile este fondat și necesar a-l admite. Instanța de apel a

considerat necesar a explica succesorului părții vătămate Pogor Mihail și părții civile

XXXXX că ei nu sunt lipsiți de posibilitatea de a solicita recuperarea prejudiciului

material cauzat prin infracțiunea săvârșită de inculpat prin înaintarea unei acțiuni

4

civile în instanța de judecată la locul de trai în ordinea procedurii civile, or, instanța a

considerat că în cazul din speță volumul prejudiciului cauzat prin infracțiune nu este

unul incontestabil și pentru admiterea integrală a acțiunii civile de către părțile civile

nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra cuantumul despăgubirilor

solicitate, iar pentru a acorda acestora un termen suplimentar pentru prezentarea

probelor necesare este nevoie de amâna judecarea cauzei.

Cerințele de încasare a prejudiciului moral înaintate de către avocat în interesele

părții civile XXXXX au fost admise în totalitate, ținând cont de faptul că partea civilă

XXXXX în urma acțiunilor prejudiciabile ale lui Albu Marin a avut un disconfort

psihologic legat de decesul mamei sale, ultima fiind întreținătorul lui XXXXX, care

este invalid, fiind încadrat în gradul I de dizabilitate, din care considerente instanța de

apel a considerat necesar de a încasa de la Albu Marin în beneficiul lui XXXXX

prejudiciul moral în mărime de 100000 lei.

În rest dispozițiile sentinței referitor la pedeapsa aplicată, încasarea prejudiciului

moral în beneficiul lui Pogor Mihail, încasarea cheltuielilor de asistență juridică,

referitor la corpurile delicte și cheltuielile de judecată instanța de apel le-a considerat

necesar de a le menține fără modificări.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6 Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în latura

civilă. În motivare recurentul a indicat că, facturile menționate de partea vătămată nu

atestă pentru ce au fost suportate aceste cheltuieli și dacă în general au fost achitate.

Conform codului fiscal dovada de plată se face exclusiv cu bonul fiscal de plată ci nu

cu facturi. Menționează că nu poate fi reținută ca dovadă a cheltuielilor suportate,

bonul de plată eliberat de SRL „Două Familii” în mărime de 9000 lei, deoarece nu

este clar pentru ce servicii a fost achitat.

La fel nu poate fi catalogată ca probă ce confirmă cheltuielile suportate pentru

serviciile funerare, extrasul de realizare din data de 17.02.2020 eliberat de SRL

„Ritual Lux”, deoarece după cum s-a constatat în ședința de judecată, înmormântarea

a avut loc la data de 27.12.2019, iar extrasul a fost datat cu data de 17.02.2020.

Referitor la executarea hotărârii, în partea ce ține de încasarea prejudiciului

moral în beneficiul lui Pogor Mihail, prima instanță a menționat că, conform recipisei

întocmite de către succesorul părții vătămate din 05.05.2020, acesta a primit de la

inculpat suma de 48.000 lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin infracțiune, iar conform

copiei cererii la expedierea transferului de bani, mandat intern și bonul fiscal eliberat

de Poșta Moldovei confirmă că mama inculpatului a transferat destinatarului Pogor

Mihail suma de 50.000 lei care a fost acceptat, fapt confirmat de către ultimul în

ședința de judecată. Astfel, în partea încasării prejudiciului moral hotărârea urmează

a fi executată în suma restantă de 2000 lei.

În partea ce ține de încasarea prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei de la

inculpat, urmează a fi respinsă, după cum a hotărât prima instanță de judecată.

5

Dat fiind faptul că Pogor Mihail a fost recunoscut succesor al părții vătămate și

în beneficiul acestuia a fost dispusă încasarea sumei de 100.000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, instanța nu poate dispune încasarea prejudiciului moral și în

beneficiul lui XXXXX, deoarece în cazul dat se va încasa un prejudiciu moral dublu

de la inculpat.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se

relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune

inadmisibilitatea cererii de recurs, din motiv că este vădit neîntemeiată, este precedată

de efectuarea verificării temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele

dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a

prezenta vreo lipsă de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia.

Astfel, din conținutul cererii de recurs se constată că, recurentul invocă ca temei

de drept pct. 6 alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă, critică aprecierea

probelor, solicitând casarea deciziei în latura civilă. În esență, criticele recurentului

se rezumă la dezacordul acestuia cu majorarea cuantumului prejudiciului și cu

acordarea prejudiciului moral lui XXXXX.

Verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurentului în partea ce ține de

soluționarea acțiunii civile, Colegiul Penal reține că decizia instanței de apel este

corectă, legală și întemeiată, iar criticele avansate în această parte de recurent sunt

vădit nefondate. Pentru a statua asupra acestei soluții, s-au avut în vedere următoarele

raționamente.

Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la

răspunderea delictuală a persoanei responsabile potrivit legii civile, pentru prejudiciul

cauzat prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. Prejudiciul solicitat de

partea civilă prin intermediul acțiunii avansate în fața instanței împotriva inculpatului,

trebuie să reprezinte o consecință directă a infracțiunii deduse judecății, atât în cazul

pretinderii recuperării prejudiciului material, cât și celui moral.

La caz, inculpatul, prin acțiunile sale infracționale și în urma tamponării cu

automobilul i-a cauzat părții vătămate Pogor Lilia atât suferințe fizice, cât și psihice,

gravitatea primelor a fost constatată prin raportul de expertiză judiciară nr.

201928C0094 din 26.12.2019, părții fiindu-i cauzate leziuni corporale ca trauma

cranio-cerebrală închisă cu fractură de oase bolta craniană, hemoragie în ventricolele

6

cerebrale, hemoragie subarahnoidală cerebrală, cerebelară și trunchiul cerebral,

hemoragie în ventricolele cerebrale, edem cerebral, hemoragii în țesuturile moi a

capului, coapsa stângă, fractură ambele oase gamba stângă, excoriații coapsa stângă,

în rezultatul cărora a decedat la fața locului. Drept urmare, just instanța de apel a

statuat asupra admiterii parțiale a pretențiilor de ordin civil înaintate de avocatul

Valentina Moruz în interesele succesorului părții vătămate Pogor Mihail și părții

civile XXXXX față de inculpat, vinovăția căruia a fost dovedită dincolo de orice

îndoială rezonabilă.

În conformitate cu art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, odată cu

sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge.

În speță, prima instanță a conchis asupra admiterii parțiale a acțiunii civile

înaintată de partea vătămată, dispunând încasarea din contul inculpatului în beneficiul

părții prejudiciul material în sumă de 13.950,13 lei, prejudiciul moral în sumă de

100 000 lei, cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în sumă de 10.000 lei și

cheltuielile de judecată în mărime de 2258 lei.

Instanța de apel, rejudecând cauza în latura civilă la apelurile avocatul Boris

Lichii în interesele inculpatului și a avocatului Valentina Moruz în interesele

succesorului părții vătămate Pogor Mihail și părții civile XXXXX, a admis doar

apelul părții vătămate cu încasarea de la Albu Marin în beneficiul lui XXXXX

prejudiciul moral în mărime de 100.000 lei. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au

fost menținute.

Colegiul se raliază statuărilor instanței, reiterând că, potrivit art. 220 Cod

procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu

prevederile prezentului cod. Normele procedurii civile și normele procesului de

mediere a litigiilor civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal

și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări.

În conformitate cu art. 219 alin. (3) Cod procedură penală prejudiciul material

se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă

în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; 2)

înmormântarea părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și

pensiilor; 4) executarea contractului de depozit al bunurilor.

Reieșind din prevederile art. 14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei

poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu,

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să

le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor

sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului

(venitul ratat). Răspunderea civilă delictuală sau reparatorie are ca primă finalitate

repararea prejudiciului cauzat, iar prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura

răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se angajează numai în limita prejudiciului

7

injust cauzat.

Vizavi de aprecierea cuantumului prejudiciului moral, care ar aduce o satisfacție

echitabilă părții vătămate pentru suferințele cauzate acesteia prin infracțiunea comisă

de inculpat, instanța de recurs apreciază că, sumele stabilite de instanțele de apel

pentru prejudicii materiale și morale sunt compensatorii.

În același sens, se menționează că, în temeiul art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță

în funcție de suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea

speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de

decesul rudelor apropiate etc și de măsura în care compensarea poate aduce

satisfacerea persoanei vătămate.

La caz, instanța de apel, la determinarea cuantumului, a luat în considerație atât

aprecierea subiectivă privind gravitatea suferințelor psihice sau fizice, cât și datele

obiective care certifică acest fapt, precum și alte circumstanțe subsidiare, cum sunt

situația materială și familială a persoanei care poartă răspunderea pentru cauzarea

prejudiciului moral.

Referitor la argumentul recurentului privind partea civilă și dreptul de a înainta

acțiune civilă în adresa inculpatului, instanța de apel a examinat aceasta și s-a expus

prin următoarele: „ Colegiul penal consideră că, cerințele de încasare a prejudiciului

moral înaintate de către avocat în interesele părții civile XXXXX urmează a fi

admise în totalitate, ținând cont de faptul că partea civilă XXXXX în urma acțiunilor

prejudiciabile ale lui Albu Marin a avut un disconfort psihologic legat de decesul

mamei sale, ultima fiind întreținătorul lui XXXXX, care este invalid, fiind încadrat

în gradul I de dizabilitate, din care considerente Colegiul consideră necesar de a

încasa de la Albu Marin în beneficiul lui XXXXX prejudiciul moral în mărime de

100000 lei”, ceea ce exclude încasarea unui prejudiciu moral dublu de la inculpat.

Astfel, instanța de apel corect a stabilit și a menținut necesitatea încasării

cheltuielilor judiciare de la inculpat, concluzie pe care o preia în deplină măsură

instanța de recurs.

În final, Colegiul consideră oportun de a se referi și la jurisprudența constantă a

Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că instanțele judecătorești

trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se vedea în acest

sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt

obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă

el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a

prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză,

o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (a se vedea în

acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

8

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419

Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de avocatul

Lichii Boris în numele inculpatului este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lichii Boris în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08

septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe ALBU Marin XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

9