1ra-1672/2020 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art.427, pct. 6, 7 CPP
1ra-1672/2020 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-83/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
26 ianuarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție
Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Meșteșug Raisa în numele
inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 27 mai 2020, în cauza penală în privința lui
Arnaut Mihail xxxxxx, născut la xxxxxxxx,
domiciliat în mun. Chișinău, str. xxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 17.06.2019 – 31.12.2019;
Instanța de apel: 17.01.2019 – 27.05.2020;
Instanța de recurs: 10.07.2020 – 26.01.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 decembrie
2019, Arnaut Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi, cu
aplicarea prevederilor 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost
stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani 8 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții
legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 3 ani.
În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal, pedeapsa
stabilită lui Arnaut Mihail, a fost suspendată condiționat parțial - 2 ani și 4
luni din pedeapsă, fiind dispusă a fi executate în penitenciar de tip
semiînchis, iar restul pedepsei de - 2 ani și 4 luni, în temeiul art. 90 Cod penal
a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani și nu va
fi executată dacă condamnatul în termenul de probațiune nu va comite o
nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii, va confirma
încrederea acordată.
A fost încasat din contul lui Arnaut Mihail în contul statului, suma de
6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a
reținut că, Arnaut Mihail, la 02.08.2018 a fost documentat în flagrant delict,
în momentul în care distribuia în ascunzișuri stupefiante, astfel, la ora 17:30
min, din scara nr. xxxxu din mun. Chișinău, au fost ridicate: 6 pachete de tip
zip-lock cu masă vegetală mărunțită care, conform Raportului expertiză
judiciară nr. 34/12/1-5742 din 21.12.2018 se conține cannabinoidul
MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul Republican de
Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017,
reprezintă analog al substanței psihotrope AB-PINACA-CHM, care este
inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările
ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor
stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului. Masa
produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic B(N)-2201 este de
10,498 grame.
Tot la 02.08.2018, ora 19:45 minute, pe str. Dumeniuc din mun.
Chișinău, în rezultatul percheziției corporale a cet. Arnaut Mihail, efectuată
de către reprezentantul organului de urmărire penală, de la acesta au fost
ridicate 12 pachețele zip-lock în care se conținea masă vegetală de culoare
gălbuie, care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R4618
din 05.11.2018, reprezintă produs etnobotanic, îmbibat cu cannabinoidul
sintetic MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul
Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM 01-12/632 din
18.04.2017, reprezintă analog al substanței psihotrope AB- PINACA-CHM,
care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu
modificările ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor
substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse
controlului. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201 este de 17,30 grame.
În rezultatul percheziției efectuată la 02.08.2018 ora 20:15 min, în
automobilul de model Subaru Tribeca nr/î DDH 466, aflat în posesia lui
Arnaut Mihail, au fost depistate și ridicate 5 de pachete de tip zip-lock în
care se conținea masă vegetală uscată și mărunțită care, conform Raportului
de expertiză judiciară nr. 34/12/1-4617 din 18.10.2018 reprezintă produs
etnobotanic, ce conține cannabinoidul sintetic DMB(N)-2201, care, conform
scrisorii IMSP, Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului
Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței
psihotrope AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr.
1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare, cu privire la aprobarea
tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor
acestora, supuse controlului, pe care Arnaut Mihail o păstra cu scop de
înstrăinare către alte persoane. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu
2
cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201 este de 7, 317 grame.
În rezultatul percheziției efectuată la 02.08.2018 ora 21.00 la domiciliul
cet. Arnaut Mihail, în ap. xxxxxx din mun. Chișinău au fost depistate și
ridicate 49 de pachete de tip zip-lock în care se conținea masă vegetală uscată
și mărunțită care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 112/1-4613
din 27.12.2018 reprezintă produs etnobotanic, ce conține cannabinoidul
sintentic MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul
Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din
18.04.2017, reprezintă analog al substanței psihotrope ABPINACA-CHM,
care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004, cu
modificările ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor
substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse
controlului, pe care Arnaut Mihail o păstra cu scop de înstrăinare către alte
persoane. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic
MDMB(N)- 2201 este de 88,681 grame. Masa totală a cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201, care reprezintă analog al substanței psihotrope AB-
PINACA-CHM, pusă în circulație ilegală de către Arnaut Mihail, este de
123,725 grame.
În conformitate cu Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a
plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și
cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului 77 din 23 ianuarie
2006, AB-PINACA-CHM este inclusă în categoria substanțelor stupefiante,
iar masele vegetale ( amestec de prafuri și/sau plante sau amestecuri de
ierburi, diverse părți de plante de diferite pecii, uscate sau umede, mărunțite
sau întregi), care conțin AB-PINACA-CHM, în cantități ce depășesc 0,25
grame constituie proporții deosebit de mari.
Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Arnaut
Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d)Cod penal,
individualizată prin „circulația ilegală a analoagelor drogurilor în scop de
înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, distribuirea ilegală a
drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de
mari”.
Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Casian Cornel
prin care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște
vinovat pe Arnaut Mihail, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2171
alin. (4), lit. d) Cod Penal și prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod
de procedură penală, a-i stabili acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare
3
pe un termen de 4 ani și 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea
de dreptul de exercita o anumită funcție în domenii farmaceutice pe un
termen de 3 ani. A încasa în folosul statului din contul inculpatului suma de
6720 lei pentru efectuarea constatării tehnico-științifice: Raportul de
expertiză judiciară numărul 34/12/1-R-4618 din 05.11.18, Raportul de
expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4613 din 27.12.2018, Raportul de expertiză
judiciară nr. 34/12/1-R-4617 din 18.10.2018, Raportul de expertiză judiciară
nr. 34/12/1-R-5742 din 21.12.2018, ceea ce constituie cheltuieli judiciare. Să fie
soluționată soarta corpurilor delicte.
În motivarea apelului, procurorul a indicat că:
- instanța de judecată aplicând inculpatului Arnaut Mihail, pedeapsa
de 4 ani și 8 luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de
exercita o anumită funcție în domenii farmaceutice pe un termen de 3 ani, cu
aplicarea prevederilor art. 901 alin.(1) Cod penal, art. 90 Cod penal, nu a
acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal;
- instanța de judecată incorect a aplicat prevederile art. 901 Cod penal,
deoarece, infracțiunea de care a fost considerat vinovat inculpatul Arnaut
Mihail, este o infracțiune deosebit de gravă. Conform art. 901 alin. (4) Cod
penal, prezentul articol nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave
și excepțional de grave.
3.2 Inculpatul Arnaut Mihail prin care a solicitat casarea sentinței în
partea încasării cheltuielilor judiciare, cu respingerea solicitării acuzatorului
de stat, privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 6720 lei
suportate pentru efectuarea Raporturilor de expertiză nr.34/12/1-R-4618 din
05.11.2018; nr.34/12/1-R-4613 din 27.12.2008; nr.34/12/1-R-4617 din
18.10.2018; nr.34/12/1-R-5742 din 21.12.2018, din contul inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai
2020 au fost admise apelul procurorului și apelul inculpatului Arnaut
Mihail, casată parțial, sentința în partea aplicării pedepsei și art.901 Cod
penal, precum și în partea încasării cheltuielilor de judecată și pronunțată o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum
urmează:
A fost aplicată lui Arnaut Mihail, condamnat în baza art. 2171 alin.(4),
lit. d) Cod Penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală,
pedeapsa de 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu privarea de dreptul de
a ocupa funcții și a exercita activități legate de gestionarea medicamentelor
și drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar
de tip închis.
Cheltuielile de judecată în sumă de 6720 lei, au fost trecute în contul
statului.
În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31.12.2019
4
a fost menținută.
4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a respectat normele
procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire
penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind
vinovăția inculpatului Arnaut Mihail în baza art.2171 alin.(4), lit. d) Cod
penal, după indici calificativi – circulația ilegală a analoagelor drogurilor în
scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, distribuirea
ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții
deosebit de mari.
Instanța de apel a reținut, că sentința se contestă în partea stabilirii
pedepsei, iar temei pentru a interveni în sentință din oficiu în partea
încadrării juridice, conform art. 409 alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.
Instanța de apel a remarcat faptul că în privința inculpatului Arnaut
Mihail, nu pot fi aplicate prevederile art.901 Cod penal, de vreme ce acesta a
comis o infracțiune care face partea din categoria infracțiunilor deosebit de
grave, din care considerent, sentința a fost casată în partea stabilirii pedepsei.
Instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului
pedepsei inculpatului Arnaut Mihail, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16,
61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie
la categoria infracțiunilor deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16
Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de
personalitatea inculpatului, care nu se află la evidența medicului narcolog și
psihiatru, a recunoscut vina incriminată, cauza penală fiind examinată în
procedura simplificată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală.
Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei
și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui
în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii
incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile
ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea
acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de închisoare
pe un termen de 4 ani 8 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a
exercita activități legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un
termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, or, potrivit
art.72 alin.(4) Cod penal „în penitenciare de tip închis execută pedeapsa
persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și
excepțional de grave.”
Instanța de apel a considerat că anume pedeapsa cu executare pe un
termen de 4 ani 8 luni închisoare, este echitabilă și suficientă pentru
5
restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și
întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar
pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a
realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de
inculpat, cât și personalității acestuia.
A mai constatat că o pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la
caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale,
corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Instanța de apel a constatat că prin sentința judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani din 31.12.2019, a fost dispusă încasarea din contul lui Arnaut
Mihail în contul statului, suma de 6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Soluția primei instanțe a considerat-o una eronată și neîntemeiată făcând
trimitere la art.6 par.2 a CEDO, dispoziția art.142 alin. (1) Cod de procedură
penală, precum și la dispozițiile alin.(3) art.75 din Legea cu privire la
expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, nr.68 din 14.04.2016.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg,
prin care invocând incidența pct. 6, 7 a dispozițiilor art. 427 Cod de
procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, în partea soluționării
chestiunii privind plata cheltuielilor judiciare și punerii pe rol a apelului
introdus tardiv de către inculpatul Arnaut Mihail cu rejudecarea cauzei în
instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanța de recurs.
- avocatul Meșteșug Raisa în numele inculpatului prin care invocând
incidența pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat
casarea parțială a deciziei în partea aplicării pedepsei cu menținerea în
această parte a sentinței.
5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:
- decizia o consideră neîntemeiată în partea motivării soluției privind
plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire penală
pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor narcotice și
în partea motivării soluției de admitere a apelului inculpatului Arnaut
Mihail, depus peste termenul prevăzut de lege/tardiv;
- instanța de apel, fiind sesizată de către inculpatul Arnaut Mihail cu
cerere de apel, nu a verificat faptul dacă calea de atac a fost declanșată de
către titular în termenul prevăzut de lege;
- din actele dosarului rezultă că, judecarea cauzei în prima instanță s-a
desfășurat în ordinea procedurii simplificate prevăzute la art.3641 Cod de
procedură penală, pe baza probelor administrate la etapa urmăririi penale,
cu participarea nemijlocită a inculpatului Arnaut Mihail. Potrivit procesului-
6
verbal al ședințelor de judecată în prima instanță, după ce în data de 16
decembrie 2019 părțile în proces au pledat în cadrul dezbaterilor judiciare și
au epuizat etapa replicilor, instanța a oferit ultimul cuvânt inculpatului după
care a anunțat etapa deliberării și respectiv data pronunțării sentinței
motivate 26 decembrie 2019. La data de 26 decembrie 2019 niciuna dintre
părți nu s-a prezentat la ședința de judecată. Pe motivul suprasolicitării
instanței de judecată, deliberarea și pronunțarea sentinței a fost amânată
pentru data de 31 decembrie 2019. Nici la data ultim-indicată părțile nu s-au
prezentat în ședință de judecată. Sentința a fost pronunțată în data de 31
decembrie 2019 (f.d.142 vol. III). Inculpatul a sesizat instanța ierarhic
superioară cu cerere de apel tocmai la 20 ianuarie 2020;
- consideră că termenul de la care urma a fi calculată prescrierea
dreptului inculpatului Arnaut Mihail de a contesta sentința este tocmai data
pronunțării actului judecătoresc - 31 decembrie 2019;
- consideră greșită concluzia instanței de apel că cheltuielile suportate
de către organul de urmărire penală în legătură cu investigarea unei fapte
prejudiciabile sânt trecute în contul bugetului de stat iar învinuitul,
beneficiind de prezumția de nevinovăție nu ar putea fi impus la plata
cheltuitelor suportate în legătură cu urmărirea faptei săvîrșite, devreme ce
contravine normelor de procedură în vigoare la data adoptării hotărârilor de
caz (de către instanțele de fond și apel);
- instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile
art.143, 227, 229, 414 Cod de procedură penală, iar acestea constituie
temei de drept pentru recurs ordinar prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod
de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția;
5.2 În susținerea recursului avocatul Meșteșug Raisa în numele inculpatului
a indicat că:
- prima instanță în hotărâre a dat o apreciere corectă a componenței
infracțiunii de care este învinuit Arnaut Mihail, de asemenea instanța la
stabilirea pedepsei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează sau agravează răspunderea;
- consideră că prima instanță, ținând cont de persoana inculpatului, de
gravitatea infracțiunii săvârșite de către ultimul, de atitudinea ultimului față
de cele săvârșite, de faptul că anterior nu a fost condamnat, corect a ajuns la
concluzia că, corectarea și reeducarea acestuia, având în vedere scopul
pedepsei penale, precum și circumstanțele constatate supra, instanța va
aplica în privința ultimului, prevederile art. 90 alin. (1) și (5) al Codului de
procedură penală, dispunând suspendarea parțială a executării pedepsei și
anume, jumătate din pedeapsa stabilită urmând a fi executată de către
7
Arnaut Mihail în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei
urmează a fi suspendată condiționat cu stabilirea în privința ultimului a
unui termen de probațiune.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate,
pledând pentru netemeinicia recursurilor ca vădit neîntemeiate,
considerând că pedeapsa stabilită de instanța de apel corespunde criteriilor
prevăzute de art. 76-77 Cod de procedură penală precum și efectelor
prescrise de art. 78 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală.
Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei,
Colegiul penal lărgit concluzionează că, recursul declarat de către avocatul
Meșteșug Raisa în numele inculpatului Arnaut Mihail urmează a fi respins
ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg urmează a fi admis în
partea soluționării chestiunii privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu
casarea parțială a decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27
mai 2020, în cauza penală în privința lui Arnaut Mihail xxxxxx, în această
parte, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31
decembrie 2019 prin care s-a dispus încasarea de la Arnaut Mihail,
cheltuielile judiciare în sumă de 6720lei, din următoarele considerente:
Cu referire la recursul declarat de către avocatul Meșteșug Raisa în numele
inculpatului Arnaut Mihail, Colegiul penal lărgit reține următoarele.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței
de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în
cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie
să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru
a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea
cauzei.
În prezenta speță, reieșind din textul recursului declarat se atestă, că
recurentul nu indică nici un temei de casare a hotărârii instanței de apel,
prevăzut art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă din conținutul
recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că, acesta a adus critici ce se
subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei precizate,
potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, adică nu
8
este de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpatului.
Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit, în raport cu motivele invocate în
recurs, care sunt declarative, constată că, o astfel de eroare nu și-a găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri
de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate
întrucât instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând
deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea
chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite
conform sancțiunii articolului imputat acestuia.
Totodată, cu privire la critica recurentului precum că, nu este de acord
cu aprecierea instanța de apel care a considerat că prima instanță eronat a
conchis că în privința lui Arnaut Mihail xxxxx sunt aplicabile prevederile art. 901
alin. (1) Cod penal, instanța de recurs precizează că, față de natura și
gravitatea faptelor comise, a circumstanțelor reale privind săvârșirea
acestora și a celor personale ale inculpatului, pedeapsa stabilită de către
instanța de apel de 4 ani, 8 luni închisoare, cu executarea ei reală, este aptă
să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și
reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față
de faptele comise.
Colegiul penal lărgit menționează că, pedeapsa este echitabilă când
impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității
sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,
perturbate prin infracțiune.
În astfel de circumstanțe, Colegiul penal lărgit este solidar cu concluzia
instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatului de 4 ani, 8 luni
închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin. 4) lit. d)
Cod penal ținând cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei,
prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei,
stipulate în art.75 Cod penal, de circumstanțele cauzei și persoana
inculpatului care cu intenție a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, a
recunoscut vina, s-a căit de cele comise, de pericolul social al faptei și lipsa
unor regrete în legătură cu fapta pe care au comis-o, de posibilitatea de
corectare și reeducare a acestuia, modul și condițiile de viață.
Prin urmare, solicitarea recurentului, privind menținerea sentinței în
privința inculpatului prin care au fost aplicate față de inculpat prevederile
art. 901 Cod penal Cod penal urmează a fi respinse. Instanța de apel ținând
cont de circumstanțele expuse la stabilirea pedepsei întemeiat a ajuns la
concluzia de a exclude în privința inculpatului prevederile art. 901 Cod
penal.
9
Or, instanța de apel reiterează că potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal „În
cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de
personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta
să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate
dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului,
indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și
perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și
motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima
parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.”
Alineatul (4) aceeași norme indică că „Prezentul articol nu se aplică în
cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al
infracțiunilor prevăzute la art.165, art.1661 alin.(2)–(4), art.171–1751 , 2011 ,
206, 208, 2081 și 2082 .”
Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de
închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite
funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 9000 la 11000
unități convenționale cu lichidarea acesteia.
Articolul 16 alin.(5) Cod penal indică că „Infracțiuni deosebit de grave
se consideră infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru care legea penală
prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani.”
Colegiul penal lărgit consideră că, pedeapsa individualizată de
instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului
prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,
corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.
Astfel, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare pentru inculpatul
Arnaut Mihail și modalitatea de executare stabilită acestuia, a fost
individualizată corect și în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea
respectării legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în
ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei
adoptate în partea stabilirii pedepsei, fapt ce impune a respinge ca
inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Meșteșug Raisa în
numele inculpatului Arnaut Mihail.
Cu referire la recursul declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit reține
următoarele.
Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând
recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală sau parțială a
hotărârii atacate și să mențină hotărârea primei instanțe.
10
Lecturând textul recursului declarat de procuror, Colegiul penal lărgit
reține că recurentul invocă drept temei de declarare a acestuia prevederile
pct.6), 7) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și anume că - hotărârea
contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și atunci când instanța a admis o cale
de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv.
Criticile invocate de procuror, este aspectul de ilegalitate a deciziei
privind greșita admitere a apelului declarat de către inculpat introdus peste
termenul prevăzut de lege/tardiv și neîntemeiată în partea motivării soluției
privind plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire
penală pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor
narcotice.
În acest context, reieșind din materialele cauzei penale supuse judecării,
instanța de recurs reține că, prima instanță a judecat cauza în baza probelor
administrate la faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală cu participarea inculpatului Arnaut Mihail și a
avocatului acestuia. Sentința a fost pronunțată în data de 31 decembrie 2019
(f.d.142 vol. III).
Potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată în prima instanță,
după ce în data de 16 decembrie 2019 părțile în proces au pledat în cadrul
dezbaterilor judiciare și au epuizat etapa replicilor, instanța a oferit ultimul
cuvânt inculpatului după care a anunțat etapa deliberării și respectiv data
pronunțării sentinței motivate 26 decembrie 2019. La data de 26 decembrie
2019 niciuna dintre părți nu s-a prezentat la ședința de judecată.
Pe motivul suprasolicitării instanței de judecată, deliberarea și
pronunțarea sentinței a fost amânată pentru data de 31 decembrie 2019. Nici
la data ultim-indicată părțile nu s-au prezentat în ședință de judecată însă
potrivit recipisei anexate la dosar(f.d.148), se constată că avocatul
inculaptului, Meșteșug Raisa la 31.12.2019 a primit copia sentinței.
Inculpatul a sesizat instanța ierarhic superioară cu cerere de apel la 20
ianuarie 2020.
Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate
în prezenta speță, Colegiul penal lărgit consideră, că soluția instanței de apel
este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de
prevederile art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, ”apelul declarat după
expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă
instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar
apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau
încasării despăgubirilor materiale”, deoarece, după cum menționează
recurentul, inculpatul a fost prezent la ședința de judecată din data de 16
decembrie 2019, când instanța a oferit ultimul cuvânt inculpatului după care
11
a anunțat etapa deliberării și respectiv data pronunțării sentinței motivate
26 decembrie 2019, fapt confirmat prin recipisă (f.d. 134, vol. III). Iar potrivit
recipisei anexate la dosar(f.d.148), se constată că avocatul inculaptului,
Meșteșug Raisa la 31.12.2019 a primit copia sentinței.
Mai mult ca atât, nici avocatul, nici inculpatul nu au prezentat instanței
de apel probe, că întârzierea a fost determinată de anumite motive
întemeiate și nici instanța de apel, nu a pus în discuție chestiunea respectivă,
astfel rămânând trecută cu vederea omiterea termenului de către inculpat de
declarare a apelului.
Astfel, instanța de recurs menționează, că termenul de declarare a
apelului curge din momentul pronunțării sentinței din data de 31 decembrie
2019, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în prezenta speță,
Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței de apel este neîntemeiată,
la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile art.
402, 403 Cod de procedură penală, în care sunt stipulate normele termenului
de declarare a apelului precum și normele de repunere în termen a apelului.
Referitor la critica procurorului în partea motivării soluției privind
plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire penală
pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor narcotice,
Colegiul penal lărgit menționează că, prima instanță a argumentat pe deplin
și a motivat concluziile sale privind încasarea din contul lui Arnaut Mihail
în contul statului, suma de 6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Colegiul consideră că în cauza deferită judecății instanța de apel nu a
exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de
legislator, interpretând și aplicând eronat prevederile art. 227-229 Cod de
procedură penală.
Astfel, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect,
constată că instanța de apel, la examinarea apelului inculpatului, nu a
respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct.8) Cod de
procedură penală, stabilind că soluția primei instanțe este una eronată și
neîntemeiată.
La caz, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu a motivat
și nu a stabilit circumstanțe concrete cu privire la incapacitatea inculpatului
de a compensa cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea rapoartelor
de expertiză nr.34/12/1 -R-4618 din 5 noiembrie 2018; nr.34/12/1 -R-4613 din
27 decembrie 2018; nr.34/12/1-R-4617 din 18 octombrie 2018 și nr.34/12/1 -R-
5742 din 21 decembrie 2018, or, învederând prevederile art. 229 alin. (2) Cod
de procedură penală, încasarea cheltuielilor de efectuare a expertizei este un
drept discreționar al instanței. Norma juridică respectivă urmează a fi
interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din
22.12.2017, în vigoare la 09.02.2018, prin care a fost exclus alin. (2) art. 143
12
Cod de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare
efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) al normei respective, se face din
contul bugetului de stat.
Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre analizarea și
soluționarea în fiecare caz concret a subiectului compensării cheltuielilor
judiciare.
Astfel ținând cont de faptul că rapoartele de expertiză judiciară au fost
efectuate la 18 octombrie 2018, 5 noiembrie 2018, 21 decembrie 2018 și 27
decembrie 2018 , adică după modificările operate de legiuitor la prevederile
art. 143 Cod de procedură penală, instanțele de judecată pot da deplină
eficiență prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, care acordă
posibilitatea instanțelor de a obliga condamnatul să recupereze cheltuielile
judiciare, or, scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să
reprezinte excepție, dar nu regulă.
Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la
încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului Arnaut Mihail a
cheltuielilor judiciare, ce țin de efectuarea expertizelor medico-legale,
instanța de apel făcând trimitere la prevederile art. 229 alin. (1), (3), 227 alin.
(3), 143 Cod de procedură penală, art. 2, 75 alin. (3) a Legii nr.68 din
14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, a
omis faptul că prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018
(publicată în Monitorul Oficial cu nr.40- 47 art. 108 din 09.02.2018), a fost
abrogat alin. (2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata
expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din
contul mijloacelor bugetului de stat.
Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în
motivarea soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța
dispunând respingerea, ca neîntemeiată, a solicitării procurorului privind
încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6 720 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 229 alin. (2)
Cod de procedură penală, adoptând o soluție pripită în această parte, ținând
cont și de faptul că respectiva cauză a fost examinată în procedura prevăzută
de art. 3641 Cod de procedură penală.
Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit, constată că în
speța discutată și-a găsit confirmare și temeiul invocat de recurent și
prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea
deciziei instanței de apel în partea respingerii solicitării procurorului
privind încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpatul Arnaut Mihail, pe
motiv că apelul inculpatului, în această parte a fost greșit admis, cu
menținerea soluției sentinței în această parte, prin care a fost dispusă
13
încasarea de la Arnaut Mihail în beneficiul statului a sumei de 6720 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare.
Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă procurorul, sunt
aplicabile din punct de vedere al prezentei erorilor de drept în prezenta
cauză, fapt ce determină de a admite recursul declarat, casând parțial decizia
instanței de apel, cu menținerea sentinței în partea soluționării compensării
cheltuielilor judiciare, în rest cu menținerea dispozițiilor deciziei instanței de
apel.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. a) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul
Meșteșug Raisa în numele inculpatului Arnaut Mihail.
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, în partea soluționării chestiunii
privind încasarea cheltuielilor judiciare, casează parțial decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2020, în cauza penală în privința
lui Arnaut Mihail xxxxx, în această parte, cu menținerea sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 decembrie 2019 prin care s-a
dispus încasarea de la Arnaut Mihail, cheltuielile judiciare în sumă de
6720lei.
În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 25 februarie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
14