1ra-1672/2020 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP

1ra-1672/2020 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-83/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Meșteșug Raisa în numele

inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 27 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Arnaut Mihail xxxxxx, născut la xxxxxxxx,

domiciliat în mun. Chișinău, str. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 17.06.2019 – 31.12.2019;

Instanța de apel: 17.01.2019 – 27.05.2020;

Instanța de recurs: 10.07.2020 – 26.01.2021.

A C O N S T A T A T :

2019, Arnaut Mihail a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi, cu

aplicarea prevederilor 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani 8 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții

legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (1) Cod penal, pedeapsa

stabilită lui Arnaut Mihail, a fost suspendată condiționat parțial - 2 ani și 4

luni din pedeapsă, fiind dispusă a fi executate în penitenciar de tip

semiînchis, iar restul pedepsei de - 2 ani și 4 luni, în temeiul art. 90 Cod penal

a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani și nu va

fi executată dacă condamnatul în termenul de probațiune nu va comite o

nouă infracțiune și prin respectarea condițiilor probațiunii, va confirma

încrederea acordată.

A fost încasat din contul lui Arnaut Mihail în contul statului, suma de

6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

reținut că, Arnaut Mihail, la 02.08.2018 a fost documentat în flagrant delict,

în momentul în care distribuia în ascunzișuri stupefiante, astfel, la ora 17:30

min, din scara nr. xxxxu din mun. Chișinău, au fost ridicate: 6 pachete de tip

zip-lock cu masă vegetală mărunțită care, conform Raportului expertiză

judiciară nr. 34/12/1-5742 din 21.12.2018 se conține cannabinoidul

MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul Republican de

Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017,

reprezintă analog al substanței psihotrope AB-PINACA-CHM, care este

inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările

ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului. Masa

produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic B(N)-2201 este de

10,498 grame.

Tot la 02.08.2018, ora 19:45 minute, pe str. Dumeniuc din mun.

Chișinău, în rezultatul percheziției corporale a cet. Arnaut Mihail, efectuată

de către reprezentantul organului de urmărire penală, de la acesta au fost

ridicate 12 pachețele zip-lock în care se conținea masă vegetală de culoare

gălbuie, care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1 -R4618

din 05.11.2018, reprezintă produs etnobotanic, îmbibat cu cannabinoidul

sintetic MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul

Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM 01-12/632 din

18.04.2017, reprezintă analog al substanței psihotrope AB- PINACA-CHM,

care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, cu

modificările ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201 este de 17,30 grame.

În rezultatul percheziției efectuată la 02.08.2018 ora 20:15 min, în

automobilul de model Subaru Tribeca nr/î DDH 466, aflat în posesia lui

Arnaut Mihail, au fost depistate și ridicate 5 de pachete de tip zip-lock în

care se conținea masă vegetală uscată și mărunțită care, conform Raportului

de expertiză judiciară nr. 34/12/1-4617 din 18.10.2018 reprezintă produs

etnobotanic, ce conține cannabinoidul sintetic DMB(N)-2201, care, conform

scrisorii IMSP, Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului

Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței

psihotrope AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr.

1088 din 05.10.2004, cu modificările ulterioare, cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului, pe care Arnaut Mihail o păstra cu scop de

înstrăinare către alte persoane. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu

2

cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201 este de 7, 317 grame.

În rezultatul percheziției efectuată la 02.08.2018 ora 21.00 la domiciliul

cet. Arnaut Mihail, în ap. xxxxxx din mun. Chișinău au fost depistate și

ridicate 49 de pachete de tip zip-lock în care se conținea masă vegetală uscată

și mărunțită care, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 112/1-4613

din 27.12.2018 reprezintă produs etnobotanic, ce conține cannabinoidul

sintentic MDMB(N)-2201, care, conform scrisorii IMSP, Dispensarul

Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr. 01-12/632 din

18.04.2017, reprezintă analog al substanței psihotrope ABPINACA-CHM,

care este inclusă în Hotărârea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004, cu

modificările ulterioare, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, pe care Arnaut Mihail o păstra cu scop de înstrăinare către alte

persoane. Masa produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic

MDMB(N)- 2201 este de 88,681 grame. Masa totală a cannabinoidul sintetic

MDMB(N)-2201, care reprezintă analog al substanței psihotrope AB-

PINACA-CHM, pusă în circulație ilegală de către Arnaut Mihail, este de

123,725 grame.

În conformitate cu Lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului 77 din 23 ianuarie

2006, AB-PINACA-CHM este inclusă în categoria substanțelor stupefiante,

iar masele vegetale ( amestec de prafuri și/sau plante sau amestecuri de

ierburi, diverse părți de plante de diferite pecii, uscate sau umede, mărunțite

sau întregi), care conțin AB-PINACA-CHM, în cantități ce depășesc 0,25

grame constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Arnaut

Mihail a comis infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d)Cod penal,

individualizată prin „circulația ilegală a analoagelor drogurilor în scop de

înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, distribuirea ilegală a

drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de

mari”.

Cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Casian Cornel

prin care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște

vinovat pe Arnaut Mihail, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2171

alin. (4), lit. d) Cod Penal și prin prisma prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, a-i stabili acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare

3

pe un termen de 4 ani și 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de exercita o anumită funcție în domenii farmaceutice pe un

termen de 3 ani. A încasa în folosul statului din contul inculpatului suma de

6720 lei pentru efectuarea constatării tehnico-științifice: Raportul de

expertiză judiciară numărul 34/12/1-R-4618 din 05.11.18, Raportul de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4613 din 27.12.2018, Raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-4617 din 18.10.2018, Raportul de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-5742 din 21.12.2018, ceea ce constituie cheltuieli judiciare. Să fie

soluționată soarta corpurilor delicte.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

- instanța de judecată aplicând inculpatului Arnaut Mihail, pedeapsa

de 4 ani și 8 luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de

exercita o anumită funcție în domenii farmaceutice pe un termen de 3 ani, cu

aplicarea prevederilor art. 901 alin.(1) Cod penal, art. 90 Cod penal, nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal;

- instanța de judecată incorect a aplicat prevederile art. 901 Cod penal,

deoarece, infracțiunea de care a fost considerat vinovat inculpatul Arnaut

Mihail, este o infracțiune deosebit de gravă. Conform art. 901 alin. (4) Cod

penal, prezentul articol nu se aplică în cazul infracțiunilor deosebit de grave

și excepțional de grave.

3.2 Inculpatul Arnaut Mihail prin care a solicitat casarea sentinței în

partea încasării cheltuielilor judiciare, cu respingerea solicitării acuzatorului

de stat, privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 6720 lei

suportate pentru efectuarea Raporturilor de expertiză nr.34/12/1-R-4618 din

05.11.2018; nr.34/12/1-R-4613 din 27.12.2008; nr.34/12/1-R-4617 din

18.10.2018; nr.34/12/1-R-5742 din 21.12.2018, din contul inculpatului.

2020 au fost admise apelul procurorului și apelul inculpatului Arnaut

Mihail, casată parțial, sentința în partea aplicării pedepsei și art.901 Cod

penal, precum și în partea încasării cheltuielilor de judecată și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

A fost aplicată lui Arnaut Mihail, condamnat în baza art. 2171 alin.(4),

lit. d) Cod Penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 Cod de procedură penală,

pedeapsa de 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții și a exercita activități legate de gestionarea medicamentelor

și drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip închis.

Cheltuielile de judecată în sumă de 6720 lei, au fost trecute în contul

statului.

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31.12.2019

4

a fost menținută.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului Arnaut Mihail în baza art.2171 alin.(4), lit. d) Cod

penal, după indici calificativi – circulația ilegală a analoagelor drogurilor în

scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea, distribuirea

ilegală a drogurilor, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut, că sentința se contestă în partea stabilirii

pedepsei, iar temei pentru a interveni în sentință din oficiu în partea

încadrării juridice, conform art. 409 alin.(2) Cod procedură penală, lipsește.

Instanța de apel a remarcat faptul că în privința inculpatului Arnaut

Mihail, nu pot fi aplicate prevederile art.901 Cod penal, de vreme ce acesta a

comis o infracțiune care face partea din categoria infracțiunilor deosebit de

grave, din care considerent, sentința a fost casată în partea stabilirii pedepsei.

Instanța de apel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Arnaut Mihail, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16,

61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie

la categoria infracțiunilor deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16

Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de

personalitatea inculpatului, care nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru, a recunoscut vina incriminată, cauza penală fiind examinată în

procedura simplificată în ordinea art.3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui

în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile

ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea

acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse în formă de închisoare

pe un termen de 4 ani 8 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a

exercita activități legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un

termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, or, potrivit

art.72 alin.(4) Cod penal „în penitenciare de tip închis execută pedeapsa

persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni deosebit de grave și

excepțional de grave.”

Instanța de apel a considerat că anume pedeapsa cu executare pe un

termen de 4 ani 8 luni închisoare, este echitabilă și suficientă pentru

5

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar

pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de

inculpat, cât și personalității acestuia.

A mai constatat că o pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la

caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale,

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Instanța de apel a constatat că prin sentința judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 31.12.2019, a fost dispusă încasarea din contul lui Arnaut

Mihail în contul statului, suma de 6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Soluția primei instanțe a considerat-o una eronată și neîntemeiată făcând

trimitere la art.6 par.2 a CEDO, dispoziția art.142 alin. (1) Cod de procedură

penală, precum și la dispozițiile alin.(3) art.75 din Legea cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, nr.68 din 14.04.2016.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg,

prin care invocând incidența pct. 6, 7 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, în partea soluționării

chestiunii privind plata cheltuielilor judiciare și punerii pe rol a apelului

introdus tardiv de către inculpatul Arnaut Mihail cu rejudecarea cauzei în

instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

- avocatul Meșteșug Raisa în numele inculpatului prin care invocând

incidența pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat

casarea parțială a deciziei în partea aplicării pedepsei cu menținerea în

această parte a sentinței.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- decizia o consideră neîntemeiată în partea motivării soluției privind

plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire penală

pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor narcotice și

în partea motivării soluției de admitere a apelului inculpatului Arnaut

Mihail, depus peste termenul prevăzut de lege/tardiv;

- instanța de apel, fiind sesizată de către inculpatul Arnaut Mihail cu

cerere de apel, nu a verificat faptul dacă calea de atac a fost declanșată de

către titular în termenul prevăzut de lege;

- din actele dosarului rezultă că, judecarea cauzei în prima instanță s-a

desfășurat în ordinea procedurii simplificate prevăzute la art.3641 Cod de

procedură penală, pe baza probelor administrate la etapa urmăririi penale,

cu participarea nemijlocită a inculpatului Arnaut Mihail. Potrivit procesului-

6

verbal al ședințelor de judecată în prima instanță, după ce în data de 16

decembrie 2019 părțile în proces au pledat în cadrul dezbaterilor judiciare și

au epuizat etapa replicilor, instanța a oferit ultimul cuvânt inculpatului după

care a anunțat etapa deliberării și respectiv data pronunțării sentinței

motivate 26 decembrie 2019. La data de 26 decembrie 2019 niciuna dintre

părți nu s-a prezentat la ședința de judecată. Pe motivul suprasolicitării

instanței de judecată, deliberarea și pronunțarea sentinței a fost amânată

pentru data de 31 decembrie 2019. Nici la data ultim-indicată părțile nu s-au

prezentat în ședință de judecată. Sentința a fost pronunțată în data de 31

decembrie 2019 (f.d.142 vol. III). Inculpatul a sesizat instanța ierarhic

superioară cu cerere de apel tocmai la 20 ianuarie 2020;

- consideră că termenul de la care urma a fi calculată prescrierea

dreptului inculpatului Arnaut Mihail de a contesta sentința este tocmai data

pronunțării actului judecătoresc - 31 decembrie 2019;

- consideră greșită concluzia instanței de apel că cheltuielile suportate

de către organul de urmărire penală în legătură cu investigarea unei fapte

prejudiciabile sânt trecute în contul bugetului de stat iar învinuitul,

beneficiind de prezumția de nevinovăție nu ar putea fi impus la plata

cheltuitelor suportate în legătură cu urmărirea faptei săvîrșite, devreme ce

contravine normelor de procedură în vigoare la data adoptării hotărârilor de

caz (de către instanțele de fond și apel);

- instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile

art.143, 227, 229, 414 Cod de procedură penală, iar acestea constituie

temei de drept pentru recurs ordinar prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod

de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția;

5.2 În susținerea recursului avocatul Meșteșug Raisa în numele inculpatului

a indicat că:

- prima instanță în hotărâre a dat o apreciere corectă a componenței

infracțiunii de care este învinuit Arnaut Mihail, de asemenea instanța la

stabilirea pedepsei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează sau agravează răspunderea;

- consideră că prima instanță, ținând cont de persoana inculpatului, de

gravitatea infracțiunii săvârșite de către ultimul, de atitudinea ultimului față

de cele săvârșite, de faptul că anterior nu a fost condamnat, corect a ajuns la

concluzia că, corectarea și reeducarea acestuia, având în vedere scopul

pedepsei penale, precum și circumstanțele constatate supra, instanța va

aplica în privința ultimului, prevederile art. 90 alin. (1) și (5) al Codului de

procedură penală, dispunând suspendarea parțială a executării pedepsei și

anume, jumătate din pedeapsa stabilită urmând a fi executată de către

7

Arnaut Mihail în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei

urmează a fi suspendată condiționat cu stabilirea în privința ultimului a

unui termen de probațiune.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate,

pledând pentru netemeinicia recursurilor ca vădit neîntemeiate,

considerând că pedeapsa stabilită de instanța de apel corespunde criteriilor

prevăzute de art. 76-77 Cod de procedură penală precum și efectelor

prescrise de art. 78 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit concluzionează că, recursul declarat de către avocatul

Meșteșug Raisa în numele inculpatului Arnaut Mihail urmează a fi respins

ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg urmează a fi admis în

partea soluționării chestiunii privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu

casarea parțială a decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

mai 2020, în cauza penală în privința lui Arnaut Mihail xxxxxx, în această

parte, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31

decembrie 2019 prin care s-a dispus încasarea de la Arnaut Mihail,

cheltuielile judiciare în sumă de 6720lei, din următoarele considerente:

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Meșteșug Raisa în numele

inculpatului Arnaut Mihail, Colegiul penal lărgit reține următoarele.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în

cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

În prezenta speță, reieșind din textul recursului declarat se atestă, că

recurentul nu indică nici un temei de casare a hotărârii instanței de apel,

prevăzut art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă din conținutul

recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că, acesta a adus critici ce se

subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei precizate,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, adică nu

8

este de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel inculpatului.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.1) pct.10) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit, în raport cu motivele invocate în

recurs, care sunt declarative, constată că, o astfel de eroare nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri

de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate

întrucât instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite

conform sancțiunii articolului imputat acestuia.

Totodată, cu privire la critica recurentului precum că, nu este de acord

cu aprecierea instanța de apel care a considerat că prima instanță eronat a

conchis că în privința lui Arnaut Mihail xxxxx sunt aplicabile prevederile art. 901

alin. (1) Cod penal, instanța de recurs precizează că, față de natura și

gravitatea faptelor comise, a circumstanțelor reale privind săvârșirea

acestora și a celor personale ale inculpatului, pedeapsa stabilită de către

instanța de apel de 4 ani, 8 luni închisoare, cu executarea ei reală, este aptă

să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la corijarea și

reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față

de faptele comise.

Colegiul penal lărgit menționează că, pedeapsa este echitabilă când

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal lărgit este solidar cu concluzia

instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatului de 4 ani, 8 luni

închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin. 4) lit. d)

Cod penal ținând cont pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei,

prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei,

stipulate în art.75 Cod penal, de circumstanțele cauzei și persoana

inculpatului care cu intenție a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, a

recunoscut vina, s-a căit de cele comise, de pericolul social al faptei și lipsa

unor regrete în legătură cu fapta pe care au comis-o, de posibilitatea de

corectare și reeducare a acestuia, modul și condițiile de viață.

Prin urmare, solicitarea recurentului, privind menținerea sentinței în

privința inculpatului prin care au fost aplicate față de inculpat prevederile

art. 901 Cod penal Cod penal urmează a fi respinse. Instanța de apel ținând

cont de circumstanțele expuse la stabilirea pedepsei întemeiat a ajuns la

concluzia de a exclude în privința inculpatului prevederile art. 901 Cod

penal.

9

Or, instanța de apel reiterează că potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal „În

cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta

să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate

dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului,

indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și

motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima

parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.”

Alineatul (4) aceeași norme indică că „Prezentul articol nu se aplică în

cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al

infracțiunilor prevăzute la art.165, art.1661 alin.(2)–(4), art.171–1751 , 2011 ,

206, 208, 2081 și 2082 .”

Sancțiunea art. 2171 alin.(4) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 7 la 15 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar

persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 9000 la 11000

unități convenționale cu lichidarea acesteia.

Articolul 16 alin.(5) Cod penal indică că „Infracțiuni deosebit de grave

se consideră infracțiunile săvîrșite cu intenție pentru care legea penală

prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depășește 12 ani.”

Colegiul penal lărgit consideră că, pedeapsa individualizată de

instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpaților, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel, pedeapsa stabilită sub formă de închisoare pentru inculpatul

Arnaut Mihail și modalitatea de executare stabilită acestuia, a fost

individualizată corect și în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și evitarea pe viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate în partea stabilirii pedepsei, fapt ce impune a respinge ca

inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Meșteșug Raisa în

numele inculpatului Arnaut Mihail.

Cu referire la recursul declarat de către procuror, Colegiul penal lărgit reține

următoarele.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală sau parțială a

hotărârii atacate și să mențină hotărârea primei instanțe.

10

Lecturând textul recursului declarat de procuror, Colegiul penal lărgit

reține că recurentul invocă drept temei de declarare a acestuia prevederile

pct.6), 7) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și anume că - hotărârea

contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și atunci când instanța a admis o cale

de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv.

Criticile invocate de procuror, este aspectul de ilegalitate a deciziei

privind greșita admitere a apelului declarat de către inculpat introdus peste

termenul prevăzut de lege/tardiv și neîntemeiată în partea motivării soluției

privind plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire

penală pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor

narcotice.

În acest context, reieșind din materialele cauzei penale supuse judecării,

instanța de recurs reține că, prima instanță a judecat cauza în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, procedură prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală cu participarea inculpatului Arnaut Mihail și a

avocatului acestuia. Sentința a fost pronunțată în data de 31 decembrie 2019

(f.d.142 vol. III).

Potrivit procesului-verbal al ședințelor de judecată în prima instanță,

după ce în data de 16 decembrie 2019 părțile în proces au pledat în cadrul

dezbaterilor judiciare și au epuizat etapa replicilor, instanța a oferit ultimul

cuvânt inculpatului după care a anunțat etapa deliberării și respectiv data

pronunțării sentinței motivate 26 decembrie 2019. La data de 26 decembrie

2019 niciuna dintre părți nu s-a prezentat la ședința de judecată.

Pe motivul suprasolicitării instanței de judecată, deliberarea și

pronunțarea sentinței a fost amânată pentru data de 31 decembrie 2019. Nici

la data ultim-indicată părțile nu s-au prezentat în ședință de judecată însă

potrivit recipisei anexate la dosar(f.d.148), se constată că avocatul

inculaptului, Meșteșug Raisa la 31.12.2019 a primit copia sentinței.

Inculpatul a sesizat instanța ierarhic superioară cu cerere de apel la 20

ianuarie 2020.

Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate

în prezenta speță, Colegiul penal lărgit consideră, că soluția instanței de apel

este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, ”apelul declarat după

expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă

instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar

apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau

încasării despăgubirilor materiale”, deoarece, după cum menționează

recurentul, inculpatul a fost prezent la ședința de judecată din data de 16

decembrie 2019, când instanța a oferit ultimul cuvânt inculpatului după care

11

a anunțat etapa deliberării și respectiv data pronunțării sentinței motivate

26 decembrie 2019, fapt confirmat prin recipisă (f.d. 134, vol. III). Iar potrivit

recipisei anexate la dosar(f.d.148), se constată că avocatul inculaptului,

Meșteșug Raisa la 31.12.2019 a primit copia sentinței.

Mai mult ca atât, nici avocatul, nici inculpatul nu au prezentat instanței

de apel probe, că întârzierea a fost determinată de anumite motive

întemeiate și nici instanța de apel, nu a pus în discuție chestiunea respectivă,

astfel rămânând trecută cu vederea omiterea termenului de către inculpat de

declarare a apelului.

Astfel, instanța de recurs menționează, că termenul de declarare a

apelului curge din momentul pronunțării sentinței din data de 31 decembrie

2019, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în prezenta speță,

Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței de apel este neîntemeiată,

la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile art.

402, 403 Cod de procedură penală, în care sunt stipulate normele termenului

de declarare a apelului precum și normele de repunere în termen a apelului.

Referitor la critica procurorului în partea motivării soluției privind

plata cheltuielilor judiciare suportate de către organul de urmărire penală

pentru efectuarea expertizelor judiciare chimice a substanțelor narcotice,

Colegiul penal lărgit menționează că, prima instanță a argumentat pe deplin

și a motivat concluziile sale privind încasarea din contul lui Arnaut Mihail

în contul statului, suma de 6720 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Colegiul consideră că în cauza deferită judecății instanța de apel nu a

exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de

legislator, interpretând și aplicând eronat prevederile art. 227-229 Cod de

procedură penală.

Astfel, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect,

constată că instanța de apel, la examinarea apelului inculpatului, nu a

respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct.8) Cod de

procedură penală, stabilind că soluția primei instanțe este una eronată și

neîntemeiată.

La caz, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu a motivat

și nu a stabilit circumstanțe concrete cu privire la incapacitatea inculpatului

de a compensa cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea rapoartelor

de expertiză nr.34/12/1 -R-4618 din 5 noiembrie 2018; nr.34/12/1 -R-4613 din

27 decembrie 2018; nr.34/12/1-R-4617 din 18 octombrie 2018 și nr.34/12/1 -R-

5742 din 21 decembrie 2018, or, învederând prevederile art. 229 alin. (2) Cod

de procedură penală, încasarea cheltuielilor de efectuare a expertizei este un

drept discreționar al instanței. Norma juridică respectivă urmează a fi

interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din

22.12.2017, în vigoare la 09.02.2018, prin care a fost exclus alin. (2) art. 143

12

Cod de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) al normei respective, se face din

contul bugetului de stat.

Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre analizarea și

soluționarea în fiecare caz concret a subiectului compensării cheltuielilor

judiciare.

Astfel ținând cont de faptul că rapoartele de expertiză judiciară au fost

efectuate la 18 octombrie 2018, 5 noiembrie 2018, 21 decembrie 2018 și 27

decembrie 2018 , adică după modificările operate de legiuitor la prevederile

art. 143 Cod de procedură penală, instanțele de judecată pot da deplină

eficiență prevederilor art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, care acordă

posibilitatea instanțelor de a obliga condamnatul să recupereze cheltuielile

judiciare, or, scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să

reprezinte excepție, dar nu regulă.

Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la

încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului Arnaut Mihail a

cheltuielilor judiciare, ce țin de efectuarea expertizelor medico-legale,

instanța de apel făcând trimitere la prevederile art. 229 alin. (1), (3), 227 alin.

(3), 143 Cod de procedură penală, art. 2, 75 alin. (3) a Legii nr.68 din

14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar”, a

omis faptul că prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018

(publicată în Monitorul Oficial cu nr.40- 47 art. 108 din 09.02.2018), a fost

abrogat alin. (2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Deci, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel în

motivarea soluției adoptate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța

dispunând respingerea, ca neîntemeiată, a solicitării procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 6 720 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 229 alin. (2)

Cod de procedură penală, adoptând o soluție pripită în această parte, ținând

cont și de faptul că respectiva cauză a fost examinată în procedura prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit, constată că în

speța discutată și-a găsit confirmare și temeiul invocat de recurent și

prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea

deciziei instanței de apel în partea respingerii solicitării procurorului

privind încasarea cheltuielilor de judecată de la inculpatul Arnaut Mihail, pe

motiv că apelul inculpatului, în această parte a fost greșit admis, cu

menținerea soluției sentinței în această parte, prin care a fost dispusă

13

încasarea de la Arnaut Mihail în beneficiul statului a sumei de 6720 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare.

Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă procurorul, sunt

aplicabile din punct de vedere al prezentei erorilor de drept în prezenta

cauză, fapt ce determină de a admite recursul declarat, casând parțial decizia

instanței de apel, cu menținerea sentinței în partea soluționării compensării

cheltuielilor judiciare, în rest cu menținerea dispozițiilor deciziei instanței de

apel.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. a) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul

Meșteșug Raisa în numele inculpatului Arnaut Mihail.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, în partea soluționării chestiunii

privind încasarea cheltuielilor judiciare, casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2020, în cauza penală în privința

lui Arnaut Mihail xxxxx, în această parte, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 31 decembrie 2019 prin care s-a

dispus încasarea de la Arnaut Mihail, cheltuielile judiciare în sumă de

6720lei.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 februarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

14