1ra-506/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-506/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-506/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Svetlana Coșneanu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07 iulie 2020 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

ROTARI Filip XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.01.2019 – 07.07.2020;

Instanța de apel: 24.07.2020 – 08.09.2020;

Instanța de recurs: 02.12.2020 – 13.01.2021.

c o n s t a t ă:

a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1 an.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin adăugire

parțială a pedepselor aplicate, prin sentința actuală și prin sentința Judecătoriei Bălți,

sediul Sângerei din 23.01.2017 (fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 4 ani 6 luni, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pe un termen de 4 ani), s-a stabilit lui Rotari Filip pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a încasat din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile de judecată

în mărime de 740 lei.

08.12.2018, aproximativ ora 22:14, nefiind deținător de permis de conducere, care

acordă dreptul de a conduce mijlocul de transport, acționând în mod intenționat,

dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și cunoscând cu

1

certitudine că acționează cu încălcarea prevederilor art. 14 lit. a) din Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009 și

prevăzând urmările ce pot surveni, s-a urcat la automobilul de model XXXXX, cu

XXXXX și deplasându-se pe XXXXX, în preajma imobilului nr. 2 a fost stopat de

colaboratorii poliției, bănuindu-l de conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică. În cadrul discuției cu Rotari Filip, care avea semne vizibile de

ebrietate alcoolică exprimate prin vorbă neclară, miros de alcool din cavitatea bucală,

în legătură cu acest fapt, ultimul a fost înlăturat de la conducerea mijlocului de

transport și supus testului alcooscopic cu aparatul ”Drager Alcotest”, constatîndu-i o

concentrație a vaporilor în aerul expirat la 08.12.2018, orele 22:22, de 0,74 mg/l, ceea

ce conform Hotărârii de Guvern nr. 296 din 16.04.2009 cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcooscopică și examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și art.13412 alin.(3) din Codul penal, constituie

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Pentru confirmarea și aprecierea stării de

ebrietate, i-a fost propus lui Rotari Filip de a se deplasa la IMSP ”Spitalul clinic

municipal Bălți”, pentru colectarea probelor biologice în scopul constatării faptului

de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei. Conform procesului-verbal

din 08.12.2018 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și natura ei la ultimul sa stabilit stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201806P0867/201802d2759

din 18.12.2018 s-a stabilit că în sângele prelevat de la Rotari Filip s-a depistat alcool

etilic în cantitate de 1,87% echivalent a 1,87g/l, cantitatea, care conform alin. (3) art.

13412 Cod Penal, se atribuie la stare de ebrietate cu grad avansat.

către avocații Movilă Corina și Svetlana Coșneanu în interesul inculpatului, prin care

au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Bălți.

3.1 Avocatul Movilă Corina a solicitat casarea sentinței cu emiterea unei noi

decizii și aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

În apel avocata a invocat, că nu este de acord cu sentința instanței de fond și o

consideră neîntemeiată, inechitabilă și mult prea aspră în latura stabilirii pedepsei

penale. Instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație prevederile art.

61 alin. (2) și 75 alin. (1) Cod penal.

Apelanta menționează, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice

sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blindă -

amendă - până la cea mai aspră - detențiune pe viață. Însă, necătînd la aceasta instanța

i-a stabilit cea mai aspra pedeapsă care este prevăzută de prezentul articol.

Apărătoarea consideră că corectarea inculpatului este posibila fără privarea acestuia

de libertate, cu executarea pedepselor separat.

2

3.2 Avocata Svetlana Coșneanu a solicitat de asemenea casarea sentinței cu

emiterea unei noi decizii și aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, iar

sentințele să fie executate separat.

În apel avocata a invocat, că nu este de acord cu sentința instanței de fond și o

consideră neîntemeiată, deoarece pedeapsa stabilită este prea aspră, neluîndu-se în

considerație, că el și-a recunoscut vinovăția, a fost condamnat pentru o infracțiune

ușoară.

Menționează, că urma să i se aplice inculpatului o pedeapsă non privativă de

liberate, iar sentința adăugată în temeiul art. 85 Cod penal urma să fie executată

separat.

apelurile avocaților Corina Movilă și Svetlana Coșneanu în numele inculpatului au

fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a

acțiunilor lui Rotari Filip în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, totodată corect a

apreciat măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele

cauzei, persoana vinovată și urmările survenite.

La urmărirea penală, inculpatul a recunoscut vina pe deplin în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (4) Cod penal. Instanța de fond i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă prevăzută de lege, proporțională faptei infracționale, ținând

seama de personalitatea inculpatului și consecințele infracțiunii, fiind date depline

eficiență normelor legale ce prevăd individualizarea pedepsei.

În contextul prevederilor art. 2, 61 alin. (1), (2), 7 alin. (2), 75 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a indicat, că pedeapsa este echitabilă când ea impune persoanei

vinovate lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă.

Pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea

altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât de către persoana vinovată, precum și de alte

persoane.

În privința lui Rotari Filip corect a fost stabilit pedeapsă sub formă de închisoare

cu executarea reală, izolarea ultimului de societate fiind necesară în raport cu

acțiunile comise, pericolul social al faptelor și personalitatea inculpatului.

Corect s-a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Rotari Filip, precum

3

și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, v-a fi posibil prin aplicarea pedepsei cu

închisoare, fiind respectate prevederile art. 2, 7, 61 alin. (2), 75, 76, 78, art. 264l alin.

(4) Cod penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărârea

Plenului CSJ nr. 15 din 22.12.2014.

Inculpatul anterior a fost condamnat de către Judecătoria Bălți sediul Sângerei la

23.01.2020 în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani 6 luni închisoare, iar în baza

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de

probă de 4 ani. Faptul comiterii iarăși a unei infracțiuni denotă, că pedeapsa anterioară

nu a dus la corijarea și reeducarea inculpatului.

Față de Rotari Filip nu s-a putut aplica o altă pedeapsă decât închisoarea cum a

solicitat apărarea, or, acesta după condamnarea anterioară nu s-a corectat și reeducat,

n-a luat atitudinile necesare, dar din nou a comis o infracțiune.

Apelurile avocaților Movilă Corina și Coșneanu Svetlana au fost declarative,

formale și fără ca să conțină careva aspecte de fapt sau de drept de ilegalitate a

sentinței.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non-privativă de

libertate, sentințele urmând a fi executate separat.

În motivare recurenta a indicat că, pedeapsa stabilită este prea aspră, luând în

considerație faptul că inculpatul a recunoscut vina și a fost condamnat pentru

comiterea unei infracțiuni ușoare. Infracțiunea prevăzută art. 2641 alin. (4) Cod penal

prevede și pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Astfel,

urma să fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate iar sentințele executate

separat.

Nu s-a argumentat motivele aplicării pedepsei sub formă de închisoare în limitele

maxime prevăzute de articol și motivele neaplicării pedepsei sub formă de muncă

neremunerată.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Din conținutul prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

rezultă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

4

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform recursului se critică

hotărârea în partea stabilirii pedepsei cu închisoare.

Colegiul apreciază recursul mai degrabă ca un apel deghizat, decât un efort

conștiincios de a corecta o eroare judiciară, în motivare recurenta nu a prezentat

circumstanțe cu caracter substanțial și convingător, care să justifice ingerința în

hotărârea instanței de apel în latura stabilirii pedepsei în privința inculpatului.

În ce privește argumentul care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1)

art. 427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și critică decizia

instanțelor de fond numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea unei

pedepse mai blânde.

Motivele precum că instanțele incorect au individualizat pedeapsa inculpatului,

neacordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, Colegiul penal le

consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului

în baza căruia persoana se declară vinovată, de asemenea au fost luate în considerație

solicitările inculpatului în cadrul ședinței de judecată.

Conform materialelor dosarului inculpatul nu s-a prezentat la nici o ședința a

instanței de fond. Ca urmare, a fost adoptată încheiere de anunțare în căutare pe

numele inculpatului (f.d. 94). Iar apărătoarea din oficiu Movilă Corina, a solicitat

achitarea inculpatului sau aplicarea unei pedepse minime.

Infracțiunea comisă de Rotari Filip, prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal se

pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau

cu închisoare de până la 1 an. Din cele menționate, instanța a ținut cont de cerințele

atât ale acuzatorului de stat cât și ale apărătorului, a caracterului inculpatului, și

impactul infracțiunii asupra societății și a aplicat 1 an închisoare. În temeiul art. 85

alin. (1) Cod penal, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința respectivă și prin

sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 23.01.2017 i-a stabilit pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu ispășirea în penitenciar

de tip semiînchis.

Conform art. 75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

5

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

Din materialele cauzei, Rotari Filip a fost anterior condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, infracțiune gravă, și i-a aplicat

art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată pe un termen de 4 ani.

Colegiul susține întru totul poziția instanței de apel care a menționat că

inculpatul, fiind anterior judecat nu a mers pe calea reeducării, corijării și

resocializării și a comis din nou, în termenul de probă prezentat de instanță, o

infracțiune prelungită.

Mai mult ca atât, faptul că în privința acestuia a fost aplicată o pedeapsă prea

blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni. În situația dată,

instanța de apel corect a stabilit inculpatului pedeapsă cu închisoarea reală.

Cât privește critica prin care se afirmă că instanța de apel greșit a dispus aplicarea

în speță a prevederile art. 85 Cod penal, de asemenea urmează a fi respinsă.

În corespundere cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal,: “Dacă, după

pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul

a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial,

la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

sentința anterioară.”

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 23 ianuarie 2018 inculpatul

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni,

conform art. 90 Cod penal pedeapsa cu închisoare a fost suspendată condiționat u un

termen de probă de 4 ani luni.

Astfel, se evidențiază că atunci când se pune în discuție oportunitatea aplicării

prevederilor art. 85 Cod penal, instanța de judecată trebuie să țină cont de elementul

cronologic, mai cu seamă, de timpul exact când a fost comisă cea de a doua faptă,

pentru a stabili prezența cumulului de sentințe.

Pedeapsa, în cazul unui cumul de sentințe, se aplică conform regulilor

prevăzute în art. 85 Cod penal. Mai întâi se stabilește pedeapsa pentru infracțiunea

6

săvârșită după pronunțarea primei sentințe. Pedeapsa pentru noua infracțiune se

stabilește conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.

75 Cod penal, iar în cazul prevăzut de lege, conform criteriilor speciale prescrise de

lege. La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită după pronunțarea primei

sentințe, instanța de judecată trebuie să adauge la această pedeapsă, în întregime sau

parțial, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Pedeapsa definitivă în cazul unui cumul de sentințe trebuie să fie mai mare

decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei noi infracțiuni și decât partea

neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința anterioară a instanței de judecată.

După cum s-a menționat, recurenta solicită aplicarea în privința inculpatului

pentru ultima infracțiune pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, iar în temeiul art. 85 Cod penal solicită dispunerea executării pedepselor

de sine stătător, însă, recurenta nu ține cont de prevederile art. 87 Cod penal care

dispun modul de determinare a termenului pedepsei definitive în cazul cumulării

diferitelor pedepse, și anume, că la cumularea diferitelor pedepse principale, unei zile

de închisoare îi corespund 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și doar

celelalte pedepse cumulate cu închisoarea se execută de sine stătător. Deci și sub acest

aspect recursul este neîntemeiat.

Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, care este bine

argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea

hotărârilor judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este

individualizată conform prevederilor legale, de aceea, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Svetlana Coșneanu în

numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07 iulie

2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2020, în

cauza penală privindu-l pe Rotari Filip XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 februarie 2021.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Catan Liliana

Guzun Ion

7