1ra-765/2021 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-765/2021 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-765/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Rotari Mihaela în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2020, în cauza penală privind-o pe

PITULA Ecaterina XXXXX, născut la

XXXXX, originară și domiciliată în mun. XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.08.2019– 13.12.2019;

Instanța de apel: 10.01.2020 – 28.10.2020;

Instanța de recurs: 20.01.2021 – 24.02.2021.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Pitula

Ecaterina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2), lit. b), e), f)Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani 4 luni.

În temeiul prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, s-a adăugat parțial la

pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 05.04.2018, stabilindu-i pedeapsă

definitivă pe un termen de 6 ani 4 luni închisoare cu includerea perioadei pedepsei

deja executate, în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rădiță Roman s-a admis în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în

ordinea procedurii civile.

Ecaterina la 29.10.2016, aproximativ la orele 23.40, aflându-se în apropiere de casa

XXXXX, prin înțelegere cu alte persoane în privința cărora cauza a fost disjunsă în

procedură separată și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

1

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, s-au apropiat de Rădiță Roman,

unde aplicând violența nepericuloasă pentru viața sănătatea persoanei, și anume i-au

aplicat o lovitură cu piciorul în regiunea spinării, lovitură de la care Rădiță Roman

a căzut jos, după care, continuându-și acțiunile sale, au aplicat aceluiași Rădiță

Roman multiple lovituri cu picioarele și mâinile în regiunea feții, peste corp,

pricinuindu-i dureri fizice, după care au sustras deschis un portmoneu de culoare

cafenie, la prețul de 400 lei, în care se aflau bani în sumă de 940 EURO, care

conform cursul oficial al BNM constituie suma de 20.586 lei, bani în sumă de 400

dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituia suma de 8000 lei,

pașaport al cetățeanului RM pe numele lui Rădiță Roman, permis de conducere pe

numele lui Rădiță Roman, iar în total bunuri materiale în valoare totală de 28.986

lei, cauzându-i pârții vătămate Rădiță Roman o daună materială în proporții

considerabile și cu bunurile sustrase de la locul comiterii infracțiunii s-au deplasat.

către procuror și de inculpată, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei

Bălți.

3.1 Procurorul prin cererea de apel solicita casarea sentinței instanței de fond

cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Pitula Ecaterina să fie recunoscută culpabilă

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu

aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni, în temeiul

art. 84 alin. (4) Cod penal să fie adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua

sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința Judecătoriei Bălți sediul

Central din 05.04.2018, stabilindu-i pedeapsă definitivă pe termen de 6 ani 4 luni

închisoare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor narcotice și analoagelor

pe un termen de 3 ani și încasarea daunei materiale cauzate prin infracțiune.

În motivarea cererii a invocat că, necătând la faptul că instanța de judecata a

aplicat pedeapsa penală în concordanță cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal,

indicând necesitatea cumulării parțiale a sentințelor (sentința Judecătoriei Bălți din

05.04.2018, în baza art. 2171 alin. (3) lit. f), e) Cod penal), de instanță, în partea

dispozitivă a sentinței, a fost omisă aplicarea pedepsei complementare: „dreptul de

a exercita activitatea legată de circulația legală a substanțelor narcotice și

analoagelor pe un termen de 3 ani”.

Apreciază pedeapsă aplicată față de inculpată vădit neproporțională faptei

comise de către aceasta și urmările produse, cu abatere de la criteriile generale de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, din care rezultă, că

persoanei culpabile i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului Penal, iar

la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată urmează să țină

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de

2

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și

condițiile de viață ale familiei acestuia.

3.2 Inculpata, care în motivarea apelului său invocă, că nu este de acord cu

sentința instanței de fond, consideră că instanța a emis o pedeapsă prea aspră în

privința ei, deoarece ea a recunoscut vina pe deplin în faptele comise și se căiește

sincer, solicitând examinarea apelului și emiterea unei hotărâri umane în privința ei.

apelul inculpatei a fost respins ca nefondat. Apelul procurorului a fost admis, cu

casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță după cum urmează.

Pitula Ecaterina a fost considerată condamnată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b, e, f Cod penal, în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penale, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de

3 ani 4 luni.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal i s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată,

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central

din 05.04.2018 și i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani 4 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitate legată de

circulația substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În rest s-au menținut dispozițiile instanței de fond.

argumentele invocate în apeluri prin prisma probelor administrate, verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, instanța de apel a ajuns la concluzia că

apelul declarat de inculpata urma a fi respins ca nefondat, iar apelul declarat de

procuror necesita a fi admis.

Instanța de apel a indicat, că instanța de fond, deși a judecat cauza penală în

privința lui Pitula Ecaterina în baza probelor administrate în faza de urmărire penală

potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, totodată nu a respectat

prevederile legale ce țin de stabilirea pedepsei inculpatei pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, în sensul dat, deși instanța de fond, corect a

stabilit categoria pedepsei aplicate inculpatei, ținând cont de circumstanțele cauzei

și persoana vinovată, totodată eronat a aplicat prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal,

fără a adăuga pedeapsa complementară stabilită inculpatei prin sentința anterioară.

Pitula Ecaterina a fost judecată prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central

din 05.04.2018 în baza art. 2171 alin. (3) lit. f), e) Cod penal la pedeapsa sub formă

de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea legată de circulația

substanțelor narcotice și analoagelor pe termen de 3 ani, sentință care a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 21.06.2018, infracțiunea comisă de

jaf, fiind comisă până la pronunțarea sentinței pe prima cauză, astfel că față de ultima

3

urmau a fi aplicate prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, însă instanța de fond, deși

a aplicat prevederile menționate, totodată a omis să adauge pedeapsa sub formă de

privare de dreptul de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice,

stabilită anterior.

Referitor la apelul declarat de inculpată, instanța de apel a conchis că alte

temeiuri decât cele indicate de instanța de apel de casare a sentinței instanței de fond

nu s-au stabilit, astfel că afirmațiile expuse în apelul declarat de inculpată nu puteau

fi reținute, deoarece instanța de fond a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare în

limitele legii, atenuarea pedepsei față de inculpată nefiind posibilă.

Deși inculpata a recunoscut vina, a regretat de cele comise, solicitând în acest

sens aplicarea unei pedepse în limita minimă prevăzută de lege, circumstanțele date

au fost luate în considerație, astfel că temei de atenuare a pedepsei inculpatei nu s-a

stabilit, reieșind din ce apelul declarat de inculpată a fost respins ca nefondat.

Instanța de fond a reținut că pedeapsa cu închisoarea, aplicată inculpatei, se

justifică în raport cu faptele săvârșite și este necesară pentru apărarea ordinii publice

într-o societate democratică, a reprimării infracțiunilor, deoarece corectarea acesteia

este posibilă numai fiind izolată de societate.

interesele inculpatei a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 10 Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri în latura stabilirii pedepsei, prin care inculpatei să-

i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivare recurenta a indicat că, instanța de apel nu a dat apreciere și a ignorat

prevederile art. 79 Cod penal, nu a luat în calcul că inculpata a recunoscut pe deplin

vina și se căiește de cele săvârșite, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii,

având dorința de a recupera prejudiciul adus părții vătămate, precum declarațiile

inculpatei că îi pare rău de cele comise și a înțeles ce greșeală a comis.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatei,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

4

În ce privește argumentul care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1)

art. 427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, Colegiul reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunii inculpatei și critică

decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea

unei pedepse mai blânde, cu aplicarea corectă a prevederilor art. 79 Cod penal.

La individualizare, pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea

blândă nu este suficientă pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, iar o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce

la consecințe contrare scopului urmărit.

Astfel, reieșind din hotărârea pronunțată de instanța de apel, se constată că, la

stabilirea și aplicarea pedepsei inculpatei, instanța a avut în vedere scopul și criteriile

de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61, 75 Cod penal, a ținut seama de

recunoașterea vinovăției, de faptul că infracțiunea comisă se atribuie la categoria

celor grave, modul cum a fost săvârșită or, toate aceste circumstanțe, per ansamblu,

au permis instanței de apel stabilirea unei pedepse echitabile - pedeapsa de 3 an și 4

luni închisoare și prin prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal s-a adăugat parțial la

pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Bălți, sediul Central din 05.04.2018 și s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani 4 luni, cu privarea de dreptul de a exercita activitate

legată de circulația substanțelor narcotice și analoagelor lor pe un termen de 3 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

Referitor la invocarea recurentei vis-a-vis de neaplicarea în privința inculpatei

a prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul menționează că în spiritul normei penale

respective, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta

infracțională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanțe,

împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la

starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatei. Ca excepționale, o instanță de

judecată urmează să stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial

gravitatea faptei și a consecințelor ei precum și date privind personalitatea

5

inculpatului - grad de invaliditate (I, II), persoana cu dizabilități severe și accentuate,

merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță majoră.

Așadar, solicitarea avocatei privind aplicarea în privința lui Pitula Ecaterina a

prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul o consideră neîntemeiată, or din materialele

cauzei nu rezultă existența a careva circumstanțe excepționale în privința inculpatei

care ar fi determinat instanța de apel să-i aplice acesteia o pedeapsă mai blândă decât

cea prevăzută de lege.

Din considerentele enunțate, pornind de la corectitudinea și plenitudinea

constatărilor realizate de către instanța de apel privind vinovăția inculpatei,

încadrarea juridică a acțiunilor acestuia și individualizarea pedepsei stabilite, luând

în considerare motivarea amplă a deciziei instanței de apel în partea chestiunilor care

au fost invocate în recursul ordinar, apreciind că temeiurile pentru recurs, invocate

de recurentă, nu și-au găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri care,

examinate din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate,

Colegiul penal conchide că recursul ordinar înaintat în cauză urmează a fi declarat

inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Rotari Mihaela în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28

octombrie 2020, în cauza penală privind-o pe PITULA Ecaterina XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 martie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Boico Victor

6