ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.12.2020

1ra-2156/20 — art.art.179 al. 2, 155, 145 alin.2 lit. j CP

HOTĂRÂRE
16.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.art.179 al. 2, 155, 145 alin.2 lit. j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-2156/20 — art.art.179 al. 2, 155, 145 alin.2 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2156/2020

Curtea Supremă de Justiție

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 20 iulie 2020, în cauza

penală în privința lui

Lucaș Dumitru xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.06.2019 - 24.10.2019;

Instanță de apel: 21.11.2019 - 20.07.2020;

Instanță de recurs: 15.10.2020 - 16.12.2020;

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Lucaș Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.179 alin.(2) Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art.155 Cod penal, la 2 ani închisoare;

- art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, la 10 ani închisoare.

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial a1 pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Lucaș Dumitru pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar

de tip semiînchis.

S-a încasat din contul lui Lucaș Dumitru în beneficiul statului cheltuielile de

judecată în mărime de 29 078 lei.

la 04.09.2018 pe parcursul zilei, intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, fiind în relații ostile cu vecina Naumova Allea, acționând în scopul

de a se răzbuna pe aceasta, fără consimțământul proprietarei, a pătruns ilegal în

domiciliul lui Naumova Allea, situat pe xxx, prin ce a încălcat dreptul fundamental

al omului „inviolabilitatea domiciliului,, garantat prin art.29 al Constituției RM,

după ce folosindu-se de faptul că Naumova Allea s-a aflat la domiciliu singură, s-a

apropiat de ea și i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea corpului, astfel

1

cauzându-i dureri fizice.

Tot el, în perioada toamnei anului 2018, aflându-se la domiciliul lui

Naumova Allea, în cadrul conflictelor iscate între ei i-a aplicat lovituri cu un

baston de cauciuc în regiunea corpului, apucând-o de gât a încercat să o

stranguleze, a amenințat-o cu omor, exprimându-se în adresa ei cu cuvinte ,,te

omor", circumstanțe în care a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Tot el, la 19.02.2019, aproximativ la orele 21:00, fiind în relații ostile cu

vecina sa Naumova Allea, a pătruns în domiciliul acesteia, situat pe xxx, unde în

cadrul conflictului iscat pe fondul relațiilor ostile apărute anterior cu Naumova

Allea care stătea culcată pe pat în camera sa, folosindu-se de faptul că ea se afla în

stare de ebrietate, s-a apropiat de ultima, după care a apucat-o cu o mână în

regiunea gâtului, iar cu a doua mână i-a astupat gura și nasul cu o pernă, apăsând

asupra pernei blocându-i astfel căile respiratorii, manifestând o deosebită cruzime,

în rezultatul căror acțiuni Naumova Allea a decedat. Potrivit raportului de

expertiză judiciară nr.201910C0124 din 14.03.2019, moartea lui Naumova Allea a

survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin sufocare cu mâinile.

cu apel sentința, solicitând casarea în latura pedepsei, rejudecarea cauzei și

adoptarea unei noi decizii, prin care inculpatului Lucaș Dumitru să-i fie stabilită o

pedeapsă mai aspră, precum și încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui

Naumov Serghei a prejudiciului material conform bonurilor care vor fi prezentate

și a prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

În motivarea cererii de apel a indicat că, sentința emisă o consideră ca fiind

ilegală și neîntemeiată, iar pedeapsa aplicată lui Lucaș Dumitru este prea blândă,

pentru faptele și acțiunile inculpatului îndreptate în privința mamei sale, precum și

a suferințelor fizice și psihice cauzate de decesul mamei acestuia.

3.1. Avocatul Cojocar Rodica în numele inculpatului, a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Lucaș Dumitru să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, prima instanță a dat o apreciere

juridică corectă probelor acumulate în dosar, fără a motiva care este necesitatea

aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând greșit prevederile art.75 alin.(l)

Cod penal, și anume, care stipulează că persoanei recunoscuta vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsa echitabilă în limitele fixate în

partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal.

De asemenea, consultând textul sentinței, a reținut faptul că aceasta a făcut

trimitere la caracterul prejudiciabil al infracțiunilor comise, care este o infracțiune

gravă, a concluzionat că reeducarea și corectarea lui Lucaș Dumitru nu este

posibilă fără izolare de societate. Cu adevărat, infracțiunea săvârșită de Lucaș

Dumitru este deosebit de gravă, însa instanța nu a ținut cont la stabilirea pedepsei

și de faptul că ultimul are o vârstă înaintată, că a depus autodenunțul și despre

faptul că a fost de acord să conlucreze cu organul de urmărire penală, fapt ce a dus

la descoperirea tuturor circumstanțelor pe cauza dată, și-a recunoscut vina și că se

căiește sincer de cele comise.

2

2020, au fost respinse ca nefondate apelurile succesorului legal al părții vătămate,

Naumov Serghei și al avocatului Cojocar Rodica în numele inculpatului, în latura

penală, cu menținerea sentinței în această parte.

Apelul succesorului legal al părții vătămate, Naumov Serghei declarat

împotriva aceleiași sentințe, în latura civilă, a fost admis, s-a dispus încasarea de la

Lucaș Dumitru în beneficiul lui Naumov Serghei 13 291 lei cu titlu de prejudiciu

material și 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, starea de fapt

reținută și de drept apreciată, concordă cu probele administrate și examinate în

ședința de judecată, prima instanță just încadrând acțiunile inculpatului Lucaș

Dumitru în baza art.art.179 alin.(2), 155, 145 alin.(2) lit. j) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, vina inculpatului Lucaș Dumitru în comiterea

infracțiunilor incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe

dosar în faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpat prin cererea

depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de instanța de fond.

4.2. Colegiul penal examinând cauza a ajuns la concluzia, că pedeapsa

aplicată lui Lucaș Dumitru de către instanța de fond este adecvată și nu contravine

prevederilor legii dat fiind, că sancțiunea art.179 alin.(2) Cod penal, prevede

pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 950 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani, infracțiune care, potrivit art.16 alin.(3) Cod penal, este

calificată ca mai puțin gravă. Sancțiunea art.155 Cod penal, prevede pedeapsa cu

amendă în mărime de la 550 la 750 unități convenționale sau cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la

1 la 3 ani, potrivit art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea comisă de către inculpatul

Lucaș Dumitru este calificată ca mai puțin gravă. Iar, sancțiunea prevăzută de

art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, pentru care legea penală prevede pedeapsa cu

închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, potrivit alin.(6) art.16

Cod penal, este calificată ca excepțional de gravă.

Astfel, argumentele invocate în apelul declarat de către succesorul părții

vătămate Naumov Serghei precum, că pedeapsa aplicată în privința inculpatului

este prea blândă și cel al apărătorului Cojocar Rodica declarat în interesele

inculpatului precum, că pedeapsa aplicată este prea aspră, sânt contradictorii

circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de

apel pe parcursul judecării cauzei, pedeapsa inculpatului fiind aplicată în limitele

sancțiunii articolelor incriminate, cu respectarea normelor procedurale referitor la

reducerea pedepsei conform prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

4.3. Referitor la argumentele din apelul succesorului părții vătămate

Naumov Serghei cu privire la acțiunea civilă ce ține de dispunerea încasării în

beneficiul său a prejudiciilor cauzate, instanța de apel consideră necesar a le admite

în totalitate.

Instanța de apel din materialele cauzei a stabilit că, în cadrul urmăririi penale

prin ordonanța din 02.04.2019 în calitatea de succesor al părții vătămate a fost

recunoscut feciorul victimei Naumov Serghei.

În materialele cauzei penale, după expedierea cauzei în instanța de fond,

3

lipsesc careva date ce ar confirma citarea legală al succesorului legal Naumov

Serghei și în atare circumstanțe acesta a fost privat de dreptul de a acționa conform

prevederilor alin.(5) art.3641 Cod de procedură penală care stabilește, că în caz de

admitere a cererii de acceptare a probelor acumulate în faza urmăririi penale,

președintele ședinței explică persoanei vătămate dreptul de a deveni parte civilă și

întreabă partea civilă, partea civilmente responsabilă dacă propun administrare de

probe.

În atare circumstanțe și ținând seama de prevederile art.413 alin.(1) Cod de

procedură penală care stabilește, că la judecarea apelului se aplică regulile generale

pentru judecarea cauzelor în prima instanță, instanța de apel a explicat succesorului

legal al părții vătămate de a deveni parte civilă și acesta pe parcursul judecării

cauzei în ordine de apel a înaintat o acțiune civilă, prin care solicită a încasa de la

inculpat în beneficiul său a cheltuielilor legate de funerarii în sumă de 13 291 lei și

prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei.

Instanța de apel consideră respectivele cerințe materiale absolut întemeiate și

necesar a le admite.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că bonurile de plată anexate la

materialele dosarului penal în sumă de 13 291 lei confirmă faptul, că aceste

cheltuieli au fost suportate de partea civilă pentru înmormântarea victimei si sunt

în legătură cauzală cu acțiunile infracționale ale inculpatului.

Instanța de apel a conchis, că cerințele de încasare a prejudiciului moral

înaintate de către succesorul părții vătămate Naumov Serghei urmau a fi admise,

dat fiind, că prin acțiunile inculpatului a fost lipsită de viață mama succesorului

legal, fapt ce a provocat suferințe psihice majore și instanța de apel a apreciat

prejudiciul moral cauzat lui Naumov Serghei în suma de 300 000 lei ca fiind

adecvat și în corespundere cu normele morale și legale, recunoscute într-o societate

democratică.

Din aceste considerente, instanța de apel a apreciat motivele invocate în

apelul declarat de către Naumov Serghei, în latura acțiunii civile, ca fiind fondate

si necesar a fi admise în parte.

ordinar decizia solicitând casarea acesteia, cu remiterea la rejudecare în alt complet

de judecată.

În motivarea cerințelor sale apărarea a invocat că, instanțele ierarhic

inferioare, au dat o apreciere juridică corectă probelor acumulate în dosar, fără a

motiva care este necesitatea aplicării unei pedepse reale, instanța interpretând

greșit revederile art.75 alin.(1) Cod penal, și anume, care stipulează ca persoanei

recunoscuta vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplica o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal.

Consultând, textul sentinței, a reținut faptul că prima instanță a făcut

trimitere la caracterul prejudiciabil al infracțiunilor comise, care este o infracțiune

gravă și a concluzionat că reeducarea și corectarea lui Lucaș Dumitru nu este

posibilă fără izolare de societate.

A notat că, într-adevăr, infracțiunea săvârșită de inculpatul Lucaș Dumitru

este deosebit de gravă, însă instanța nu a ținut cont la stabilirea pedepsei și de

4

faptul că ultimul are o vârstă înaintata, de faptul că are capacitate redusă de

exercițiu, că a depus autodenunțul și despre faptul că a fost de acord să colaboreze

cu organul de urmărire penală, fapt ce a dus la descoperirea tuturor circumstanțelor

pe cauza data, și-a recunoscut vina și se căiește sincer de cele comise. În asemenea

circumstanțe, apreciază ca fiind nemotivată stabilirea pedepsei atât de aspre în

privința inculpatului.

Totodată, consideră că este posibilă reeducarea făptuitorului prin aplicarea

unor măsuri neprivative de libertate, așa cum Lucaș Dumitru este grav bolnav și la

momentul pronunțării ultimului cuvânt tot nu a fost prezent în sala de ședință din

motive de boală.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal reține că din conținutul recursului rezultă că apărarea nu

invocă vreun temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

însă criticele acestuia se cuprind în pct.10) al normei menționate, care prevede, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

5

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiunii i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest context, Colegiul penal consideră că, la aplicarea pedepsei

inculpatului Lucaș Dumitru pentru infracțiunile săvârșite prevăzute, de art.art.179

alin.(2), 155, 145 alin.(2) lit. j) Cod penal, instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75, 84 Cod penal, totodată ținând cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatului, precum și de

faptul că a comis infracțiunile în stare de responsabilitate redusă, a recunoscut

vina, se căiește de cele comise, anterior nu a fost în conflict cu legea penală.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel la emiterea

deciziei, a ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de

reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite

noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

Colegiul penal apreciază drept întemeiate argumentele instanței de apel

precum că, alegațiile invocate de partea apărării cu referire la gradul de severitate a

pedepsei aplicată - este prea aspră, sânt contradictorii circumstanțelor și

împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe parcursul

judecării cauzei, pedeapsa inculpatului fiind aplicată în limitele sancțiunii

articolelor incriminate, cu respectarea normelor procedurale referitor la reducerea

pedepsei.

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele invocate în recurs, or,

pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate,

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. O pedeapsă prea blândă nu

este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni de către făptuitor și alte persoane.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele

invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din hotărâri, iar instanța de recurs

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și-o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

6

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind greșita individualizare a executării pedepsei nu sunt incidente cauzei

deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa

aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu

scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de

inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Cojocar Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel

Bălți din 20 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Lucaș Dumitru xxx,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 ianuarie 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

7

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

Copia corespunde originalului,

Judecător Țurcan Anatolie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-10-17
0,95
1ra-1339/20 — art.art.208 al.1, 192-1 al.2 lit. a, 264-1 al.4, 186 al.2 lit.d CP
Dosarul nr.1ra-1339/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 17 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și
CSJ 2021-01-29
0,95
1ra-1723/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1723/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând a
CSJ 2019-07-18
0,95
1ra-988/2019 — art. 27, 171 alin. 3, lit. b, 175 CP
Dosarul nr. 1ra-988/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în principiu
CSJ 2020-11-26
0,95
1ra-1249/20 — art. 287 alin.1, art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr.1ra-1249/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Vladimir Timofti, Judecători - Anatolie Țur
CSJ 2020-01-17
0,95
1ra-1506/2019 — art.325 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-1506/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
Sursă