1ra-939/2020 — art. 361 alin. 2, lit. d, 190 alin. 5, 191 alin 5 CP.

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 07 iunie 2018, procesul penal pornit în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal în privința lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia a fost încetat în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru atragerea la răspundere penală. Capranov Svetlana a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor, prevăzute la articolul 190 alin. (5); 191 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - pe art. 190 alin. (5) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere, precum și funcții legate de gestionarea bunurilor sau a mijloacelor financiare în întreprinderi, instituții, organizați, indiferent de forma organizatoric-o-juridică și de tipul de proprietate pe un termen de 3 (trei) ani; - pe art. 191 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Capranov Svetlana pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de 1 conducere, precum și funcții legate de gestionarea bunurilor sau a mijloacelor financiare în întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma organizatoric-o-juridică și de tipul de proprietate pe un termen de 3 (trei) ani. Capranov Svetlana a fost achitată pe capetele de acuzare privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești prin falsificarea documentelor pe numele lui Corobcă Ecaterina, Răileanu Pavel, Gheorghe Negru, Aurica Cojocari, Țarina Iulia, Marcel Corobcă, Tatiana Blajenschi, Valeriu Polotaico, Constantin Polotaico, Lilia Corobcă, Ana Olari, Olga Cemîrtan, Anastasia Sîrbu și Ghenadie Cemîrtan pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Capranov Svetlana a fost achitată pe capetele de acuzare privind însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești de la Cebotari Eugenia, Pogor Ludmila, Pruteanu Elena și Ceraîșova Valentina pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Capranov Svetlana a fost achitată pe capetele de acuzare privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești prin falsificarea cererilor de împrumut, dispozițiilor de plată și contractelor de împrumut între Asociația de Economie și împrumut Dacia din Săseni și Cucovschi Evdochia, Zaharia Ion, Vasilean Ion, Vasilean Dumitru, Vasilean Vera, Vasilean Veronica, Vasilean Serghei, Vasilean Nina, Megru Gheorghe Mihai, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Ghenadie Cemîrtan, Ecaterina Lozovan pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Vasilean Iulia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la articolul 190 alin. (5) și 191 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa după cum urmează: - pe art. 190 alin. (5) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere, precum și funcții legate de gestionarea bunurilor sau a mijloacelor financiare în întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma organizatoric-o-juridică și de tipul de proprietate pe un termen de 3 (trei) ani; - pe art. 191 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită lui Vasilean Iulia pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere, precum și funcții legate de gestionarea bunurilor sau a mijloacelor financiare in întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de forma organizatoric-o-juridică și de tipul de proprietate pe un termen de 3 (trei) ani. A fost achitată Vasilean Iulia pe capetele de acuzare privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești prin falsificarea documentelor pe numele lui Corobcă Ecaterina, Răileanu Pavel, Gheorghe Negru, Aurica Cojocari, Țarina Iulia, Marcel Corobcă, Tatiana Blajenschi, Valeriu Polotaico, Constantin Polotaico, Lilia Corobcă, Ana Olari, Olga Cemîrtan, Anastasia Sîrbu și Ghenadie Cemîrtan pe motiv că nu s-a constat at existența faptei infracțiunii. A fost achitată Vasilean Iulia pe capetele de acuzare privind însușirea privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești pin falsificarea cererilor de împrumut, dispozițiilor de plată și contractelor de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și Culicovschi Evdochia, Zaharia Ion, Vasilean Ion, 2 Vasilean Dumitru, Vasilean Vera, Vasilean Veranica, Vasilean Serghei, Vasilean Nina, Megru Gheorghe, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Ghenadie Cemîrtan, Ecaterina Lozovan pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost dispusă încasarea de la Vasilean Iulia în beneficiul lui Moraru Victor suma de 32000 (treizeci și două mii) dolari SUA și 6000 (șase mii) euro transmiși lui Vasilean Iulia în baza contractelor de împrumut. Vasilean Iulia a fost achitată pe capetele de acuzare privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești prin falsificarea documentelor pe numele lui Corobcă Ecaterina, Răileanu Pavel, Gheorghe Negru, Aurica Cojocari, Țarina Iulia, Marcel Corobcă, Tatiana Blajenschi, Valeriu Polotaico, Constantin Polotaico, Lilia Corobcă, Ana Olari, Olga Cemîrtan, Anastasia Sîrbu și Ghenadie Cemîrtan pe motiv că nu s-a constat at existența faptei infracțiunii. Vasilean Iulia a fost achitată pe capetele de acuzare privind însușirea de la A.E.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești prin falsificarea cererilor de împrumut, dispozițiilor de plată și contractelor de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și Culicovschi Evdochia Mihai, Zaharia Ion, Vasilean Ion, Vasilean Dumitru, Vasilean Vera, Vasilean Veranica, Vasilean Serghei, Vasilean Nina, Megru Gheorghe, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Ghenadie Cemîrtan, Ecaterina Lozovan pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Capranov Svetlana, activând în calitate de președinte al consiliului la Asociația de Economii și Împrumut „Dacia din Săseni”, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, prin înțelegere prealabilă cu Vasilean Iulia, care activând în calitate de contabil-casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, încredințate în administrarea lor, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, falsificând un șir de dispoziții de plată și contracte de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și persoane fizice membri ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că persoanele fizice au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni următoarele sume de bani după cum urmează: suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Corobcă Dumitru; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Culicovschii Evdochia; suma de 5495 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Zaharia Viorica; suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ecaterina Lozovan; suma de 16000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Inga Sîrbu; În total, Capranov Svetlana a însușit mijloace bănești în mărime de 77495 lei, care constituie proporții mari. Tot ea, activând în calitate de președinte al consiliului la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, pe parcursul anilor 2006-2009, folosindu-se de situația de serviciu, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești a unor persoane, intenționat, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul oferirii unei rate de dobândă captivantă de la 5% la 20% lunar, 3 motivând că sumele sunt depuse pe contul Asociației de Economii și împrumut Dacia din Săseni, de la activitatea căreia și va fi obținut venitul sub formă de dobânda promisă, întocmind recipise de primire a banilor, fără a le depune pe contul Asociației menționate le-a însușit după cum urmează: La 20 decembrie 2008 a însușit de la Ion Aga în baza recipisei suma de 20500 euro și 16500 dolari, echivalentul a 482665 lei. La 28 noiembrie 2008 a însușit de la Ion Stratan în baza recipisei suma de 5000 euro echivalentul a 66900 lei. La 15 iulie 2008 a însușit de la Ecaterina Cebotari în baza recipisei suma de 2220 dolari, echivalentul a 41600 lei. La 24 aprilie 2008 a însușit de la Nadejda Aga în baza recipisei suma de 15000 euro, echivalentul a 247500 lei. La 05 iunie 2008 a însușit de la Nina Corobcă în baza recipisei suma de 12000 euro, echivalentul a 188400 lei. La 07 iunie 2008 a însușit de la Grigore Corobcă în baza recipisei suma de 8000 euro, echivalentul a 124800 lei. La 24 iunie 2008 a însușit de la Nicolae Corobcă în baza recipisei suma de 8200 euro, echivalentul a 126280 lei. La 24 iunie 2008 a însușit de la Nina Corobcă în baza recipisei suma de 2500 euro, echivalentul a 38500 lei. La 24 iulie 2008 a însușit de la Nina Corobcă în baza recipisei suma de 2500 euro, echivalentul a 29971 lei. La 01 noiembrie 2008 a însușit de la Ion Furculiță în baza recipisei suma de 14050 dolari și 1160 dolari, echivalentul a 161112,3 lei. La 10 iunie 2008 a însușit de la Ion Bozu în baza recipisei suma de 5000 euro, echivalentul a 80150 lei. La 12 august 2008 a însușit de la Nicolae Lupu în baza recipisei suma de 12000 euro, echivalentul a 174120 lei. La 01 decembrie 2008 a însușit de la Ion Prodan în baza recipisei suma de 550 euro, echivalentul a 7308 lei. La 10 februarie 2008 a însușit de la Ion Prodan în baza recipisei suma de 1250 euro, echivalentul a 20537, 5 lei. La 07 iulie 2008 a însușit de la Vitalie Blajenschi în baza recipisei, suma de 3294 dolari și 36600 lei, echivalentul a 35881,2 lei. La 14 noiembrie 2008 a însușit de la Iacob Focșa în baza recipisei suma de 5000 euro, echivalentul a 64900 lei. În luna decembrie 2008 a însușit de la Iacob Focșa în baza recipisei suma de 3000 euro, echivalentul a 44220 lei. La 23 aprilie 2008 a însușit de la Andrei Focșa în baza recipisei suma de 11000 euro, echivalentul a 184260 lei. La 14 noiembrie 2008 a însușit de la Rozamira Prodan în baza recipisei suma de 1000 euro, echivalentul a 12980 lei. La 14 noiembrie 2008 a însușit de la Ion Prodan în baza recipisei suma de 500 euro, echivalentul a 6490 lei. La 02 octombrie 2008 a însușit de la Boris Melnic în baza recipisei suma de 2650 euro, echivalentul a 38425 lei. La 20 octombrie 2008 a însușit de la Ecaterina Coadă în baza recipisei suma de 2300 4 euro, echivalentul a 33419 lei. La 01 ianuarie 2009 a însușit de la Nadejda Negru în baza recipisei suma de 1000 euro, echivalentul a 14740 lei. La 15 iulie 2008 a însușit de la Negru Mihail în baza recipisei suma de 5000 euro, echivalentul a 77850 lei. La 15 februarie 2007 a însușit de la Negru Mihail în baza recipisei suma de 19832 euro, echivalentul a 331194 lei. La 15 aprilie 2009 a însușit de la Negru Vasile în baza recipisei suma de 2000 euro, echivalentul a 29660 lei. La 22 ianuarie 2009, a însușit de la Raisa Negru în baza recipisei suma de 7000 lei. La 06 august 2008 a însușit de la Lidia Roșea in baza recipisei suma de 2000 euro, echivalentul a 28800 lei. La 20 decembrie 2008 a însușit de la Natalia Vleju în baza recipisei suma de 5000 euro, echivalentul a 75950 lei. La 13 februarie 2010 a însușit de la Svetlana Covalenco în baza recipisei suma de 38000 lei. La 28 august 2008 a însușit de la Olga Turculeț în baza recipisei suma de 2500 dolari și 1400 euro, echivalentul a 43876 lei. La 01 decembrie 2008 a însușit de la Florin Armaș în baza recipisei suma de 2600 euro, echivalentul a 34320 lei. La 10 octombrie 2009 a însușit de la Vera Muntean în baza recipisei suma de 10000 dolari și 12000 euro, echivalentul a 316540 lei. La 02 martie 2009 a însușit de la Aliona Armaș, în baza recipisei suma de 3000 euro, echivalentul a 40500 lei. La 19 martie 2009 a însușit de la Aliona Armaș, în baza recipisei suma de 9000 euro, echivalentul a 127350 lei. În luna iunie 2008, a însușit în baza recipisei de la Maria Alexandru suma de 10000 lei. La 30 august 2007 a însușit de la Olga Cemîrtan în baza recipisei suma de 1700 euro, echivalentul a 27982 lei. La 26 noiembrie 2007 a însușit de la Olga Cemîrtan în baza recipisei suma de 1700 euro, echivalentul a 28373 lei. La 28 ianuarie 2008 a însușit de la Olga Cemîrtan în baza recipisei suma de 700 euro, echivalentul a 12397 lei. La 01 august 2008 a însușit de la Olga Cemîrtan în baza recipisei suma de 1800 euro, echivalentul a 29884 lei. La 29.12.2009 a însușit de la Olga Cemîrtan în baza recipisei suma de 300 euro, echivalentul a 4542 lei. La 06 martie 2009 a însușit de la Teleșcu Ștefan în baza recipisei suma de 2500 euro, echivalentul a 33500 lei. La 02 aprilie 2008 a însușit de la Viorel Lupașcu în baza recipisei suma de 15000 euro, echivalentul a 248059 lei. La 10 aprilie 2008 a însușit de la Aliona Gonciaruc în baza recipisei suma de 10000 euro, echivalentul a 164858 lei. La 26 mai 2008 a însușit de la Aliona Gonciaruc în baza recipisei suma de 2000 euro, echivalentul a 32459 lei. La 19 august 2008 a însușit de la Tatiana Lupașcu în baza recipisei suma de 5000 5 dolari SUA, echivalentul a 52870 lei. La 15 ianuarie 2009 a însușit de la Aliona Gonciaruc în baza chitanței de la dispoziția de încasare nr. 10 suma de 2000 euro, echivalentul a 27570 lei. Astfel, Capranov Svetlana a însușit mijloace bănești în sumă totală de 4.063.289 lei care constituie proporții deosebit de mare. Tot ea, activând în calitate de președinte a consiliului la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, pe parcursul lunii martie 2008, a falsificat semnătura din dispoziția de plată nr. 123 din 19.03.2008 pe numele lui Corobcă Dumitru, semnăturile din contractul de împrumut nr. 107 din 19.03.2008 pe numele lui Zaharia Viorica, dispoziția de plată nr. 155 din 21.03.2008 și dispoziția de plată nr. 29 din 22.02.2008 pe numele lui Sîrbu Inga, toți membri ai Asociației de Economii și împrumut „Dacia din Săseni”, incluzând în acestea date eronate, precum că ele au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, a însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni mijloace bănești cu cauzarea de daune în proporții mari persoanelor fizice. Tot ea, Capranov Svetlana este învinuită potrivit rechizitoriului că activând în calitate de președinte al consiliului la Asociația de Economii și împrumut „Dacia din Săseni”, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, prin înțelegere prealabilă cu Vasilean Iulia Ion, care activând în calitate de contabil casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, încredințate în administrarea lor, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, falsificând un șir de cereri de împrumut, dispoziții de plată și contracte de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și persoane fizice membre ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că persoanele fizice au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni următoarele sume de bani după cum urmează; suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Corobcă Ecaterina; suma de 10235 lei însușită din numele lui Răileanu Pavel; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Gheorghe Negru; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Aurica Cojocari; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Țarina Iulia; suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Marcel Corobcă; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Tatiana Blajenschi; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Valeriu Polotaico; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Constantin Polotaico; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Lilia Corobcă; suma de 18000 lei, suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ana Olari; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Olga Cemîrtan; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Anastasia Sîrbu; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ghenadie Cemîrtan. Tot ea, Capranov Svetlana este învinuită de organul de urmărire penală că 6 activând în calitate de președinte al consiliului la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, pe parcursul anilor 2006-2009, folosindu-se de situația de serviciu, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești a unor persoane, intenționat, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul oferirii unei rate de dobândă captivantă de la 5% la 20% lunar, motivând că sumele sunt depuse pe contul Asociației de Economii și împrumut Dacia din Săseni, de la activitatea căreia și va fi obținut venitul sub formă de dobânda promisă, întocmind recipise de primire a banilor, fără a le depune pe contul Asociației menționate le-a însușit după cum urmează; Pe parcursul anului 2008 a însușit de la Cemîșova Valentina suma de 4000 lei, fără a întocmi un înscris. La 18 mai 2009 a însușit de la Pruteanu Elena în baza unui contract de depozit la vedere suma de 290000 lei. La 25 octombrie 2008 a însușit de la Pogor Ludmila în baza recipisei suma de 5000 euro și 1000 dolari, echivalentul a 76300 lei. În perioada anului 2008 a însușit de la Cebotari Eugenia în baza recipisei suma de 3600 euro și 35000 lei, echivalentul a 87920 lei. Tot ea, Capranov Svetlana este învinuită de organul de urmărire penală că activând în calitate de președinte a consiliului la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, pe parcursul lunii martie 2008 falsificând cererea de împrumut, dispoziția de plată și contractul de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și Culicovschi Evdochia, Zaharia Ion, Vasiean Ion, Vasilean Dumitru, Vasilean Vera, Vasilean Veranica, Vasilean Serghei, Vasilean Nina, Megru Gheorghe, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Ghenadie Cemîrtan, Ecaterina Lozovan membri ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că ele au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația Economii și împrumut Dacia din Săseni, mijloace bănești cu cauzarea de daune în proporții mari persoanelor fizice. La rândul său, inculpata Vasilean Iulia, activând în calitate de contabil - casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, prin înțelegere prealabilă cu Capranov Svetlana, care activând în calitate de președinte a Consiliului la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, având scop cupidant de însușirea mijloacelor bănești, încredințate în administrarea lor, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, falsificând un șir de dispoziții de plată și contracte de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și persoane fizice membre ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că persoanele fizice au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni următoarele sume de bani: suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Corobcă Dumitru; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Culicovschii 7 Evdochia; suma de 5495 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Zaharia Viorica; suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ecaterina Lozovan; suma de 16000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Sîrbu; în total, inculpata Capranov Svetlana a însușit mijloace bănești în mărime de 77495 lei, care constituie proporții mari. Tot ea, Vasilean Iulia, activând în calitate de contabil - casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, pe parcursul anilor 2006 -2009, folosindu-se de situația de serviciu, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești a unor persoane, intenționat, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul oferirii unei rate de dobândă captivantă de la 5% la 20% lunar, motivând că sumele sunt depuse pe contul Asociației de Economii și împrumut Dacia din Săseni, de la activitatea căreia și va fi obținut venitul sub formă de dobânda promisă, întocmind recipise de primire a banilor, fără a le depune pe contul Asociației menționate le-a însușit după cum urmează: La 01 februarie 2008 a însușit de la Valerii Nazaria, în baza chitanței de încasare suma de 2000 euro, echivalentul a 33520 lei. La 04 aprilie 2008 a însușit de la Ion Prodan, în baza recipisei suma de 8400 lei, 708 dolari și 918 euro, echivalentul a 30917,5 lei. La 28 mai 2008 a însușit de la Negai Maria în baza recipisei suma de 2000 euro, echivalentul a 32400 lei. La 20 iunie 2008 a însușit de la Victor Moraru, în baza recipisei suma de 5000 dolari, echivalentul a 500D0 lei. La 20 iunie 2008 a însușit de la Victor Moraru, în baza recipisei suma de 5000 dolari și 5000 euro, echivalentul a 127650 lei. La 31 iulie 2008 a însușit de la Valentina Roșu, în baza chitanței de încasare nr. 453 suma de 14000 lei. La 17 august 2008 a însușit de la Victor Moraru, în baza recipisei suma de 20000 dolari, echivalentul a 288000 lei. La 02 septembrie 2008 a însușit de la Victor Moraru, în baza recipisei suma de 2000 dolari și 6000 euro, echivalentul a 103960 lei. La 09 septembrie 2008 a însușit de la Garștea Pantelemon, în baza recipisei suma de 20000 euro, echivalentul a 275000 lei. La 09 iunie 2008 a însușit de la Angela Garștea, în baza recipisei suma de 1000 euro, echivalentul a 15840 lei. La 10 ianuarie 2009 a însușit de la Angela Garștea, în baza recipisei suma de 500 euro, echivalentul a 7370 lei. La 20 iulie 2008 a însușit de la Grigore Gujuman, în baza recipisei suma de 10000 euro, echivalentul a 155000 lei. La 09 septembrie 2008 a însușit de la Grigore Gujuman, în baza recipisei suma de 10000 euro, echivalentul a 137500 lei. La 05 noiembrie 2008 a însușit de la Grigore Gujuman, în baza recipisei suma de 10000 euro, echivalentul a 132000 lei. La 14 noiembrie 2008 a însușit de la Ana Turculeț, în baza recipisei suma de 6000 euro și 100 000 ruble rusești, echivalentul a 114880 lei. La 17 ianuarie 2009 a însușit de la Negru Mihail, în baza recipisei suma de 6000 euro, echivalentul a 83280 lei. 8 La 06 decembrie 2007 a însușit de la Vasilean Raisa, în baza recipisei suma de 1000 euro, echivalentul a 16588 lei. La 02 februarie 2010 a însușit de la Cebotari Eugenia, în baza recipisei suma de 45000 lei. Astfel, Vasilean Iulia a însușit mijloace bănești în sumă totală de 1662905,5 lei, care constituie proporții deosebit de mari. Tot ea, Vasilean Iulia activând în calitate de contabil - casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, încredințate în administrarea lor, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, pe parcursul lunii martie 2008 a falsificat dispozițiile de plată nr. 127 din 19.03.2008 și 154 din 21.03.2008 potrivit cărora Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni ar fi eliberat lui Zaharia Viorica și Culicovschi Evdochia, membri ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că ele au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, a însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni mijloace bănești cu cauzarea de daune în proporții mari persoanelor fizice. Tot ea, Vasilean Iulia este învinuită potrivit rechizitoriului că activând în calitate de contabil - casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, prin înțelegere prealabilă cu Capranov Svetlana, care activând în calitate de contabil casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, încredințate în administrarea lor, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, falsificând un șir de cereri de împrumut, dispoziții de plată și contracte de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și persoane fizice membre ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că persoanele fizice au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni următoarele sume de bani după cum urmează: suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Corobcă Ecaterina: suma de 10235 lei însușită din numele lui Răileanu Pavel; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Gheorghe Negru; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Aurica Cojocari; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Țarina Iulia; suma de 18000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Marcel Corobcă; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Tatiana Blajenschi; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Valeriu Polotaico; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Constantin Polotaico; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Lilia Corobcă; suma de 18000 lei, suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ana Olari; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Olga Cemîrtan; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Anastasia Sîrbu; suma de 20000 lei, însușită în baza documentelor falsificate pe numele lui Ghenadie Cemîrtan. Tot ea, este învinuită de organul de urmărire penală că activând în calitate de 9 contabil - casier la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, cu sediul s. Săseni, r-nul Călărași, care are activitatea de bază acordarea de împrumuturi bănești membrilor Asociației pentru investiții în agricultură, având scop cupidant de însușire a mijloacelor bănești, intenționat, folosindu-se de situația de serviciu, pe parcursul lunii martie 2008 falsificând cererea de împrumut, dispoziția de plată și contractul de împrumut între Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni și Culicovschi Evdochia Mihai, Zaharia Ion, Vasilean Ion, Vasilean Dumitru, Vasilean Vera, Vasilean Veranica, Vasilean Serghei, Vasilean Nina, Megru Gheorghe, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Ghenadie Cemîrtan, Ecaterina Lozovan membri ai Asociației menționate, incluzând în acestea date eronate, precum că ele au împrumutat cu dobândă sume de bani pentru investiții în domeniul agriculturii, pe parcursul lunii martie 2008, au însușit de la Asociația de Economii și împrumut Dacia din Săseni, mijloace bănești cu cauzarea de daune în proporții mari persoanelor fizice.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul în Procuratura r-lui Călărași, Moțpan Ion, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri pentru prima instanță, prin care să fie condamnate Vasilean Iulia și Capranov Svetlana pe toate epizoadele achitate pentru comiterea infracțiunii prevăzute de: - art. 190 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare; - art. 191 alin. (5) Cod penal, la 7 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite pentru concurs de infracțiuni acestora să le fie stabilită pedeapsă definitivă de 13 ani închisoare cu executarea în penitenciar pentru femei de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a banilor pe un termen de 5 ani; - pe art. 361 alin. (2) lit. d) de încetat procesul penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În argumentarea apelului procurorul a invocat următoarele: - parțial nu este de acord cu sentința nominalizată în privința ambelor inculpate, considerând-o ilegală și pasibilă anulării dat fiind faptul că acuzarea a demonstrat vina inculpatelor pe toate capetele de acuzare, prima instanță neîntemeiat a dispus achitarea acestora parțială și recalificarea acțiunilor de la art. 191 alin. (5) Cod penal la art. 191 alin. (4) Cod penal; - pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești inculpatele Vasilean Iulia și Capranov Svetlana nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor încriminate; - în cadrul dezbaterilor judiciare, acuzatorul de stat ținând cont de probele acumulate de organul de urmărire penală și examinate pe parcursul cercetării judecătorești, precum și luând în considerație gradul pericolului social al infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal prevede, că infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal escrocheria și art. 191 alin. (5) Cod penal, se califică ca infracțiuni deosebit de grave, de faptul că acesta a comis infracțiunile date intenționat, prin participație, a orientat instanța la aplicarea unei pedepse penale echitabile inculpatelor Vasilean Iulia și Capranov Svetlana în raport cu gradul prejudiciabil al faptelor comise, solicitând izolarea acestora dc societate pe un termene de 15 ani; - în pofida faptului instanța de judecată a recalificat acțiunile inculpatelor Vasilean Iulia și Capranov Svetlana din prevederile art.191 alin.(5) în baza art.191 alin.(4) Cod penal, achitându-le pe capetele de acuzare privind falsificarea cererilor de împrumut, 10 contractelor și dispozițiilor de plată din numele lui Zaharia Ion, Negru Gheorghe, Polotaico Valeriu, Poloptaico Constantin, Olari Ana, Prodan Mariana, Corobcă Iuilia, Sîrbu Anastasia, Cemîrtan Olga, Cemîrtan Ghenadie din motiv că în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat cu certitudine faptul însușirii ilegale dc către inculpate de la A.Î.I. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești în sumă de 77495 lei, punând la baza sentinței raportul de expertiză judiciară nr.107 din 07.07.2017, prin care se confirmă că o parte din cereri și dispozițiile de plată sunt semnate de către Vasilean Iulia și Capranov Svetlana fără să ea în considerație că unele părți vătămate în privința cărora nu sau dispus expertiza au declarat că la data semnării cererii și dispoziție de plată erau plecate peste hotarele țării, altele au fost rugate de inculpate să semneze contracte de împrumut de la Asociație iar banii să-i dea lui R. Budu, altele au semnat blancuri goale, iar alte părți vătămate au fost informate de către inculpate că au semnat din numele lor; - în cazul în care 10 părți vătămate semnăturile cărora nu au fost supuse expertizei declară similar aceleași fapte care totalmente coincid cu materialele cauzei penale motive de a pune la îndoială veridicitatea declaraților lipsesc ci din potrivă dovedesc vinovăția inculpatelor în falsificarea documentelor oficiale; - instanța de judecată a achitat-o pe Capranov Svetlana pe capetele de acuzare privind însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești dc la Pogor Liudmila, Cernișova Valentina și Cebotari Eugenia din motiv că lipsesc careva înscrisuri care ar dovedi faptul că Capranov Svetlana ar fi împrumutat mijloacele bănești menționate fără a lua în considerație că chiar dacă lipsesc înscrisuri părțile vătămate în ședința de judecată au susținut că au împrumutat mijloace bănești lui Capranov Svetlana iar ultima nu a negat faptul dat; - instanța de judecată a achitat-o pe Capranov Svetlana pe capătul de acuzare privind însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești de la Pruteanu Elena din motiv ca lipsesc careva probe care ar demonstra faptul că mijloacele bănești au fost însușite de către inculpate fără a lua în considerație că Pruteanu Elena a declarat că banii i-a dat anume inculpatei Capranov Svetlana; - instanța de judecată a examinat și a apreciat probele acumulate pe cauza penală dată unilateral, incomplete și neobiectiv, recalificând contrar legii, acțiunile inculpatelor Vasilean Iulia și Capranov Svetlana de pe art. 191 alin.(5) Cod penal pe art. 191 alin.(4) Cod penal din care motiv, sentința din 07.06.2018, urmează a fi casată în această parte ca neîntemeiată și ilegală. 3.2. Avocatul Leșanu Andrei în numele lui Vasilean Iulia, care a solicitat, casarea sentinței și transmiterea cauzei la rejudecare. În argumentarea apelului declarat, avocatul Leșanu Andrei a invocat următoarele: - ordonanța de punere sub învinuire din 14 ianuarie 2016 este nulă, instanța însă o confirmă și acoperă ilegalitățile comise de acuzare, instanța urma să anuleze ordonanța de punere sub învinuire; - ordonanța de punere sub învinuire a lui Vasilean Iulia este datată cu 14 ianuarie 2016, iar la finalul ordonanței (pagina 4) ordonanța respectivă este adusă la cunoștință lui Vasilean Iulia la 14 decembrie 2016; - data de aducere la cunoștință a ordonanței de punere sub învinuire a fost modificată, fiind radiată dată de 14 decembrie și introdus 14 ianuarie 2016, contrar exemplarului de care dispune Vasilean Iulia; - a menționat avocatul că nu există nici un act sau încheiere despre corectarea erorii materiale din actul procesual ceea ce duce la nulitatea ordonanței de punere sub 11 învinuire în sensul art.251 alin.(1) Cod de procedură penală, potrivit căruia, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural; - eroarea materială din actul procesual (ordonanța de punere sub învinuire) a dus la încălcarea termenului de înaintare a acuzării, stabilit de art.282 alin.(1) Cod de procedură penală, care reclamă un termen de 48 de ore pentru înaintarea acuzării, în acest sens, acuzatorul de stat a admis scurgerea termenului de 11 luni pentru înaintarea învinuirii; - anularea ordonanței de punere sub învinuire duce în mod cert la încetarea procesului penal- art.332 alin.(1) Cod de procedură penală; - în cadrul judecării cauzei sau comis numeroase încălcări procesuale; - rejudecarea cauzei a fost dispusă pentru a înlătura încălcările procesuale grave admise de prima instanță în cadrul examinării; - unul dintre temeiurile de casare a sentinței și transmiterea la rejudecare a fost faptul încălcării de către prima instanță a prevederilor art.33 alin.(2) pct.5) Cod de procedură penală; - instanța de apel a constatat că judecătorul P. Codreanu urma să se abțină de la judecarea cauzei ținând cont de faptul că anterior adoptării sentinței de condamnare s-a expus asupra unor acțiuni civile înaintate de către părțile vătămate în cauza penală, fapt care ducea la imposibilitatea judecării mai departe a cauzei penale; - ținând cont de prevederile art.415 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală și referindu-se la sentința pronunțată la 07 iunie 2018, a apreciat că aceasta conține aceleași erori procesuale ca și sentința din 2009, care a fost anulată de către instanța de apel; - judecătorul Juganari Marcel, pe parcursul judecării cauzei penale de învinuire a lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia și-a expus opinia privind vinovăția sau nevinovăția inculpatelor prin: Prin încheierea din 07 iunie 2014, judecătorul Marcel Juganari a examinat în ordinea art.313 Cod de procedură penală plângerea înaintată de Capranov Svetlana, Vioară Maria, Covalenco Svetlana ș.a. împotriva ordonanței de clasare a cauzei penale în care Vasilean Iulia este vizată; - cauza penală vizată în plângere este în tangență directă cu dosarul pe care judecătorul îl avea deja în examinare privind învinuirea lui Vasilean Iulia, unde petiționarele invocau falsificarea contractelor de credit, sumele contractate fiind incluse în pretinsul prejudiciu din cadrul prezentului dosar penal, unde Vasilean Iulia era indicată ca persoană pe care se plângeau petiționarele; - petiționarele Vioară Maria și Covalenco Svetlana au statut de parte vătămată în cadrul prezentului dosar penal, iar Vasilean Iulia respectiv inculpată; - a menționat că judecătorul Juganari Marcel nu era în drept să judece prezenta cauză penală și urma să își declare abținere în ordinea art.34 din Cod de procedură penală, mai ales ținând cont de faptul că la judecarea ultimei cauze, judecătorul avea deja în gestiune cauza penală examinată la moment în ordine de apel; - instanța de judecată a încadrat greșit faptele inculpatelor pe capătul de acuzare pe art.191 alin.(5) Cod penal, precum și în privința celorlalte capete de acuzare; - prima instanță în mod nejustificat a reținut calificarea acțiunilor cet. Vasilean Iulia sub prevederile alin.(4) al art.191 Cod penal, deși suma prejudiciului care se expune în sentință nu se încadrează în proporțiile mari incriminate de norma penală vizată; - prin sentința din 07 iunie 2018, instanța a recalificat acțiunile lui Vasilean Iulia din art. 191 alin.(5) Cod penal în art.191 alin.(4) Cod penal, apreciind că acesta împreună 12 cu Capranov Svetlana au însușit ilegal mijloace bănești în mărime de 77495 lei, ceea ce în redacția Codului penal din 2008 ar constitui proporții mari; - a menționat că prima instanță greșit a purces la recalificarea acțiunilor inculpatelor din art.191 alin.(5) în art.191 alin.(4), or, în privința lui Capranov Svetlana la materialele cauzei nu s-a demonstrat pe capătul dat de acuzare cauzarea unui prejudiciu care ar fi echivalent sau mai mare cu 20 de salarii medii pe economie pentru anul 2008, așa cum prevede Hotărârea Guvernului Nr. 1419 din 17.12.2007, ce constituie 52600 lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie prognozat era de 2600 lei; - reținerea cumulată a pretinsei sume de 77495 lei de către instanța de judecată atât pentru Capranov Svetlana cât și pentru Vasilean Iulia doar pentru a se încadra în alineatul (4) al art.191 Cod penal contravine în mod expres prevederilor art.7 alin.(1) Cod penal sub aspectul individualizării pedepsei și răspunderii penale, precum și prevederilor art.75 a Codului penal, sub aspectul individualizării pedepsei, or instanța urma să dea o apreciere exactă suma prejudiciului pentru fiecare inculpat în parte și nu să adune sumele respective pentru a reține calificarea potrivit alineatului (4) al articolului invocat; - calificarea corectă a acțiunilor lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capătul de acuzare ce ține de art.191 alin.(5) este încadrarea acțiunilor potrivit art.191 alin.(2) lit. c) - delapidarea averii străine în proporții considerabile; - în instanța de judecată a fost solicitată recalificarea infracțiunilor anume în art. 191 alin. (2) pe capătul dat de acuzare, anexând calculele respective la demers, care însă a rămas fără soluționare încât instanța a omis să se expună în privința demersului respectiv; - în acțiunile cet. Vasilean Iulia nu există elemente de escrocherie sau delapidare a averii străine, raporturile dintre părți reprezentând exclusiv relații civile; - în acțiunile cet. Vasilean Iulia lipsește caracterul cupidant, solicitat de art. 190 alin.(5) și art.191 alin.(5) Cod penal; - în acțiunile cet. Vasilean Iulia lipsește înșelăciunea sau abuzul de încredere; - nu există nici o probă referitor la înțelegerea prealabilă dintre Vasilean Iulia și Capranov Svetlana; - raportul de expertiză este unul ilegal și nu urmează să fie admis în calitate de probă la materialele cauzei; - referindu-se la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. d) Cod penal a menționat că, raportul de expertiză judiciară nr.418 din 07 iulie 2017 nu poate fi admis ca probă în prezenta cauză penală. Consideră că raportul de expertiză nr.418 din 07 iulie 2017 nu corespunde realității, nu oferă un răspuns clar la întrebările stabilite expertului iar constatările efectuate nu reflectă cu certitudine executantul semnăturilor de pe documentele supuse expertizei; - instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al inculpatelor. Instanța a respins în mod neîntemeiat demersul de a audia repetat unele părți vătămate care au oferit declarații contradictorii pe parcursul judecării cauzei și la urmărirea penală; - instanța constată în mod eronat cauzarea unui careva prejudiciu de către Vasilean Iulia și Capranov Svetlana Asociației de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” precum și persoanelor fizice, însă instanța nu a dispus efectuarea unei expertize financiar- contabile în acest sens pentru a elucida existența unui prejudiciu și evaluarea corespunzătoare și independentă a acestuia, cu toate că demersuri în acest sens au fost 13 făcute de către reprezentanții lui Vasilean Iulia; - învinuirea adusă lui Vasilean Iulia este neclară, vagă, nu cuprinde circumstanțele în care s-ar fi comis pretinsele infracțiuni, și nicidecum nu reflectă pretinsa înțelegere prealabilă dintre Capranov Svetlana și Vasilean Iulia de a prejudicia careva persoane; - instanța reține în sentință că nu există circumstanțe atenuante la emiterea hotărârii. Apreciază însă că, în susținerile verbale apărarea a atras atenția instanței asupra circumstanțelor atenuante existente în prezenta cauză: Potrivit art.76 alin.(1) lit. 1) Cod penal, expirarea, de la momentul comiterii infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut pentru această infracțiune, sau depășirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului, ținându-se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu a fost provocată de făptuitor constituie o circumstanță atenuantă, menționând că prezenta cauză penală a început în anul 2009. Articolul 76 alin.(1) lit. e) Cod penal, prevede drept circumstanță atenuantă repararea benevolă a pagubei pricinuite; - a menționat că la materialele cauzei au fost prezentate înscrisuri că Vasilean Iulia a întors o parte din banii împrumutați iar în privința altor sume a fost demonstrat faptul că, contabilul șef - Ivanova Liudmila a sustras și a folosit inclusiv sume de bani care aparțineau lui Vasilean Iulia, Vasilean Iulia nu s-a eschivat niciodată de la acțiunile de urmărire penală, colaborând de fiecare dată cu ancheta, prezentând documente și explicații vis-a-vis de conținutul acestora pentru a ajuta la aflarea adevărului pe cauza dată. 3.3. Avocatul Rusu Serghei în numele lui Capranov Svetlana care a solicitat casarea sentinței și transmiterea cauzei la rejudecare. În argumentarea apelului declarat, avocatul Rusu Serghei a invocat următoarele: - ordonanța de punere sub învinuire din 14 ianuarie 2016 este nulă, instanța însă o confirmă și acoperă ilegalitățile comise de acuzare, instanța urma să anuleze ordonanța de punere sub învinuire; - ordonanța de punere sub învinuire a lui Capranov Svetlana este datată cu 14 ianuarie 2016, iar la finalul ordonanței (pagina 4), ordonanța este adusă la cunoștință lui Capranov Svetlana la 14 ianuarie 2015, inițial tapat, iar cu pixul negru a fost refăcută din 2015 în 2016; - modificarea efectuată cu pixul din 2015 în 2016 este nulă și duce la nulitatea ordonanței din 14 ianuarie 2016 în sensul art.251 alin.(1) Cod de procedură penală; - anularea ordonanței de punere sub învinuire duce în mod cert la încetarea procesului penal -art.332 alin.(1) Cod de procedură penală; - în cadrul judecării cauzei sau comis numeroase încălcări procesuale. Rejudecarea cauzei a fost dispusă pentru a înlătura încălcările procesuale grave admise de instanța de fond în cadrul examinării; - unul dintre temeiurile de casare a sentinței din 2009 și transmiterea la rejudecare a fost faptul încălcării de către prima instanță a prevederilor art.33 alin.(2) pct.5) Cod de procedură penală; - instanța de apel a constatat că judecătorul P. Codreanu urma să se abțină de la judecarea cauzei ținând cont de faptul că anterior adoptării sentinței de condamnare s-a expus asupra unor acțiuni civile înaintate de către părțile vătămate în cauza penală, fapt care ducea la imposibilitatea judecării mai departe a cauzei penale; - ținând cont de prevederile art.415 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală și referindu-se la sentința pronunțată la 07 iunie 2018, a apreciat că aceasta conține aceleași 14 erori procesuale ca și sentința din 2009, care a fost anulată de către instanța de apel; - instanța de judecată a încadrat greșit faptele inculpatelor pe capătul de acuzare pe art.191 alin.(5) Cod penal, precum și în privința celorlalte capete de acuzare; - instanța în mod nejustificat a reținut calificarea acțiunilor cet. Capranov Svetlana sub prevederile alin.(4) al art.191 Cod penal, deși suma prejudiciului care se expune în sentință nu se încadrează în proporțiile mari incriminate de norma penală vizată; - prin sentința din 07 iunie 2018, instanța a recalificat acțiunile lui Capranov Svetlana din art. 191 alin.(5) Cod penal în art.191 alin.(4) Cod penal, apreciind că acesta împreună cu Capranov Svetlana au însușit ilegal mijloace bănești în mărime de 77495 lei, ceea ce în redacția Codului penal din 2008 ar constitui proporții mari; - a menționat că instanța greșit a purces la recalificarea acțiunilor inculpatelor din art.191 alin.(5) în art.191 alin.(4), or, în privința lui Capranov Svetlana la materialele cauzei nu s-a demonstrat pe capătul dat de acuzare cauzarea unui prejudiciu care ar fi echivalent sau mai mare cu 20 de salarii medii pe economie pentru anul 2008, așa cum prevede Hotărârea Guvernului Nr. 1419 din 17.12.2007, ce constituie 52600 lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie prognozat era de 2600 lei; - reținerea cumulată a pretinsei sume de 77495 lei de către instanța de judecată atât pentru Capranov Svetlana cât și pentru Vasilean Iulia doar pentru a se încadra în alineatul (4) al art.191 Cod penal contravine în mod expres prevederilor art.7 alin.(1) Cod penal sub aspectul individualizării pedepsei și răspunderii penale, precum și prevederilor art.75 Cod penal, sub aspectul individualizării pedepsei, or instanța urma să dea o apreciere exactă suma prejudiciului pentru fiecare inculpat în parte și nu să adune sumele respective pentru a reține calificarea potrivit alineatului (4) al articolului invocat; - calificarea corectă a acțiunilor lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capătul de acuzare ce ține de art.191 alin.(5) este încadrarea acțiunilor potrivit art.191 alin.(2) lit. c) - delapidarea averii străine în proporții considerabile; - în instanța de judecată a fost solicitată recalificarea infracțiunilor anume în art. 191 alin. (2) pe capătul dat de acuzare, anexând calculele respective la demers, care însă a rămas fără soluționare încât instanța a omis să se expună în privința demersului respectiv; - în acțiunile lui Capranov Svetlana nu există elemente de escrocherie sau delapidare a averii străine, raporturile dintre părți reprezentând exclusiv relații civile; - în acțiunile cet. Capranov Svetlana lipsește caracterul cupidant, solicitat de art. 190 alin.(5) și art.191 alin.(5) Cod penal; - în acțiunile cet. Capranov Svetlana lipsește înșelăciunea sau abuzul de încredere. Capranov Svetlana nu poate fi subiect al infracțiunii de delapidare a averii străine; - raportul de expertiză este unul ilegal și nu urmează să fie admis în calitate de probă la materialele cauzei; - cu referire la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit. d) Cod penal a menționat că, raportul de expertiză judiciară nr.418 din 07 iulie 2017 nu poate fi admis ca probă în prezenta cauză penală; - consideră că raportul de expertiză nr.418 din 07 iulie 2017 nu corespunde realității, nu oferă un răspuns clar la întrebările stabilite expertului iar constatările efectuate nu reflectă cu certitudine executantul semnăturilor de pe documentele supuse expertizei; - instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al 15 inculpatelor. Instanța a respins în mod neîntemeiat demersul de a audia repetat unele părți vătămate care au oferit declarații contradictorii pe parcursul judecării cauzei și la urmărirea penală; - instanța constată în mod eronat cauzarea unui careva prejudiciu de către Vasilean Iulia și Capranov Svetlana Asociației de Economi și împrumut „Dacia din Săseni” precum și persoanelor fizice, însă instanța nu a dispus efectuarea unei expertize financiar- contabile în acest sens pentru a elucida existența unui prejudiciu și evaluarea corespunzătoare și independentă a acestuia, cu toate că demersuri în acest sens au fost făcute de către reprezentanții lui Vasilean Iulia; - învinuirea adusă lui Capranov Svetlana este neclară, vagă, nu cuprinde circumstanțele în care s-ar fi comis pretinsele infracțiuni, și nicidecum nu reflectă pretinsa înțelegere prealabilă dintre Capranov Svetlana și Vasilean Iulia de a prejudicia careva persoane; - instanța reține în sentință că nu există circumstanțe atenuante la emiterea hotărârii; - în susținerile verbale apărarea a atras atenția instanței asupra circumstanțelor atenuante existente în prezenta cauză: Potrivit art.76 alin.(1) lit. 1) Cod penal, expirarea, de la momentul comiterii infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut pentru această infracțiune, sau depășirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului, ținându-se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu a fost provocată de făptuitor constituie o circumstanță atenuantă, menționăm că prezenta cauză penală a început în anul 2009. Articolul 76 alin.(1) lit. e) Cod penal, prevede drept circumstanță atenuantă repararea benevolă a pagubei pricinuite; - a menționat că la materialele cauzei au fost prezentate înscrisuri că Capranov Svetlana a reparat prejudiciul și continue să restituie sume de bani persoanelor fizice de la care a împrumutat; - Capranov Svetlana nu s-a eschivat niciodată de la acțiunile de urmărire penală, colaborând de fiecare dată cu ancheta, prezentând documente și explicații vis-a-vis de conținutul acestora pentru a ajuta la aflarea adevărului pe cauza dată. 3.

Partea vătămată Moraru Victor care a solicitat casarea sentinței în partea în care s-a dispus încasarea din contul inculpatei Vasilean Iulia în beneficiul subsemnatului Moraru Victor a prejudiciului material în sumă de doar 6000 (șase mii) euro, și a se modifica indicându-se încasarea a 11000(unsprezece mii)euro. În rest a se menține sentința fără modificări În argumentarea apelului, partea vătămată Moraru Victor a invocat următoarele: - cu sentința în cauză în partea în care s-a dispus încasarea de la inculpata Vasilean Iulia în beneficiul lui Moraru Victor suma de 32000 (treizeci și două mii) dolari SUA și doar 6000 (șase mii) euro transmiși lui Vasilean Iulia în baza contractelor de împrumut nu este de acord și o consideră în această parte parțial ilegală; - la materialele dosarului penal sunt anexate xerocopiile recipiselor ce confirmă primirea în împrumut de la subsemnat de către Vasilean Iulia a sumelor de 32000 (treizeci și două mii) dolari SUA și a 11000 (unsprezece mii) Euro; - Moraru Victor s-a adresat în conformitate cu prevederile art.219 Cod de procedură penală, în prima instanță cu cererea privind încasarea prejudiciului material în sumă de 32000 (treizeci și două mii) dolari SUA și 11000 (unsprezece mii) euro ce se confirmă prin cererea respectivă și copiile recipiselor, dar de ce se declară de către 16 instanță că ar fi solicitat instanței încasarea doar a 6000 (șase mii) euro nu cunoaște. 3.

Avocatul Mațco Andrei în numele părții vătămate Pruteanu Elena care a solicitat casarea sentinței în partea ce ține de stabilirea pedepsei penale definitive principale și casarea sentinței în partea achitării condamnatei pe capătul de acuzare privind însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești în sumă de 290 000 lei de la partea vătămată Pruteanu Elena ca fiind ilegală cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Capranov Svetlana în art. 190 alin. (5) și art. 191 alin. (4) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen maxim de până la 15 ani, inclusiv și pe capătul acuzare privind însușirea prin escrocherie a sumei de 290 000 lei de la Pruteanu Elena. În argumentarea apelului, avocatul Mațco Andrei a invocat următoarele: - activitatea Asociației de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” a fost de a acorda împrumuturi bănești membrilor acesteia, dar în nici într-un caz de a primi sau de a lua sub formă de împrumut/depozit de la alte persoane fizice mijloace financiare, oferindu-le și promițându-le dobânzi atractive; - prima instanță nu a luat în considerare declarațiile martorului Ciubotari Efimia (vol. 35, f.d. 217-223) și care în mod direct demonstrează acțiunile ilegale de escrocherie comise de Capranov Svetlana și Vasilean Iulia; - la data de 18.05.2009 între Asociația de economii și împrumut a cetățenilor „Dacia din Săseni”, în persoana directorului Ciubotaru Efimia și partea vătămată Pruteanu Elena a fost semnat contractul de depunere la vedere nr. 1. Ultima urma să depună în calitate de economii suma de 290 000 lei și care urma a fi restituită până la data de 07 iulie 2009. Faptul depunerii economiilor la vedere în sumă de 290 000 lei din partea lui Pruteanu Elena, se confirmă prin chitanța la dispoziția de încasare nr. 11 din 18.05.2009, semnată de contabilul-șef, Ivanov Liudmila de contabilul casier Vasilean Iulia. Ulterior, la data de 07 iulie 2009, personal Capranov Svetlana pe verso contractului de depunere la vedere a indicat că: „suma de 290 000 lei calculate până la data de 07.07.2009”, aplicând semnătura, înscrierea a făcut-o personal, Capranov, confirmându-i lui Pruteanu Elena că banii ea, personal i-a primit și îi va restitui în termenul indicat. Circumstanțe ce demonstrează că Capranov Svetlana și Vasilean Iulia au primit de la Pruteanu Elena în calitate de împrumut suma de 290 000 lei, dar care nu a introdus-o în Asociație, ba dimpotrivă au însușit-o, faptul transmiterii și respectiv primirii sumei de 290 000 lei se confirmă prin dispoziția de încasare nr. 11 din 18.05.2009 semnată de contabilul-șef, Ivanov Liudmila, audiată în calitate de martor și de operatorul-casier, Vasilean Iulia, iar Capranov Svetlana a confirmat personal pe versoul contractului de depunere la vedere nr. 1 din 18.05.2009 acea sumă că a fost transmisă și urma a fi restituită până la data de 07.07.2009; - a menționat că sunt eronate argumentele primei instanțe precum că odată ce contractul de depunere la vedere nr. 1 din 18.05.2009 nu a fost semnat de Capranov Svetlana și Vasilean Iulia și faptul că deja prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 13.12.2012 s-a dispus încasarea de la Asociația de Economii și Împrumut „Dacia Săseni” în beneficiul lui Pruteanu Elena a sumei de 290 000 lei - Capranov Svetlana și Vasilean Iulia urmează a fi achitate, pe motiv că vina acestora nu poate fi demonstrată pe acest capăt de acuzare; - prima instanță de judecată nu a ținut cont de faptul că la momentul depunerii cererii de chemare în judecată de către cet. Pruteanu Elena contra Asociației de Economii și împrumut „Dacia Săseni”, reclamantul dispunea doar de două probe scrise: contractul de depunere la vedere nr. 1 din 18.05.2009 și dispoziția de încasare nr. 11 din 18.05.2009 17 prin care se confirmă că într-adevăr Pruteanu Elena a depus economii la vedere în sumă de 290 000 lei, care urmau a-i fi restituiți până la 07.07.2009; - în cazul când a expirat termenul scadență de restituire a banilor, iar Asociația refuza să-i restituie, ce acțiuni și față de cine urma să întreprindă personal Elena Pruteanu. Despre faptul că Capranov Svetlana și Vasilean Iulia activând în cadrul Asociației și urmărind scopul de ai însuși prin excrocherie banii transmiși de Pruteanu Elena, ultima nu era la curent la acel moment (când a înaintat cererea de chemarea de chemare în judecată împotriva Asociației de Economii și Împrumut „Dacia Săseni”). Despre acest fapt, a fost informată ulterior când a fost invitată și audiată în calitate de parte vătămată de către organul de urmărire penală, care ia și comunicat că suma de bani în mărime de 290 000 lei nu au fost introduși în cadrul Asociației, dar au fost însușiți. În cadrul audierilor a comunicat că anume lui Capranov Svetlana i-a transmis nemijlocit suma de 290 000 lei; - motivele casării parțiale a sentinței în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale prea blânde, consideră că atât organul de urmărire penală cât și prima instanță de judecată corect au calificat acțiunile ilegale ale lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia în baza art. 190 alin. (5) Cod penal /Escrocherie în proporții deosebit de mari/ și art. 191 alin. (4) Cod penal /Delapidarea averii străine în proporții mari/, nefiind atacată în această parte sentința primei instanțe, însă pedeapsa stabilită o consideră drept una prea blândă care față de Capranov Svetlana și Vasilean Iulia nu î-și va realiza scopul prevăzut de legea penală și nu este echitabilă și proporțională caracterul prejudiciabil al faptei și consecințele survenite. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2019, a respins apelul procurorului, apelul avocatului Leșanu Andrei în numele lui Vasilean Iulia, apelul avocatului Rusu Serghei în numele lui Capranov Svetlana, apelul părții vătămate Moraru Victor și apelul avocatului Mațco Andrei în numele părții vătămate Pruteanu Elena, ca nefondate, menținută sentința Judecătoriei Strășeni sediul Călărași din 07 iunie 2018, fără modificări. 4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatei Capranov Svetlana în săvârșirea infracțiunilor este dovedită pe deplin, iar acțiunile sale urmează a fi calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal; în baza art. 191 alin. (4) Cod penal; în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a mai notat că, au fost recalificate acțiunile inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia din prevederile art. 191 alin. (5) Cod penal în baza art. 191 alin. (4) Cod Penal, or în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat cu certitudine faptul însușirii ilegale de către inculpate de la A.E.Î. „Dacia din Săseni” a mijloacelor bănești în mărime de 77495 lei, care potrivit art. 126 Cod penal în redacția anului 2008 constituie proporții mari. Și că prima instanță corect a conchis de a le achita pe Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capetele de acuzare înaintate lui privind însușirea mijloacelor bănești din contul A.E.Î. „Dacia din Săseni” prin falsificarea cererilor de împrumut, contractelor de împrumut și dispozițiilor de plată pe numele lui Coropcă Ecaterina, Răileanu Pavel, Gheorghe Negru, Aurica Cojocari, Țarina Iulia, Marcel Coropcă, Tatiana Blajenschi, Valeriu Polotaico, Constantin Polotaico, Lilia Coropcă, Ana Olari, Olga Cemîrtan, 18 Anastasia Sîrbu și Ghenadie Cemîrtan. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 418 din 07 iulie 2017, s-a constatat că semnătura din dispoziția de plată nr. 123 din 19.03.2008, cusută în vol. 16, f.d. 55 nu este executată de Coropcă Dumitru, dar este executată de Capranov Svetlana. Cele 3 semnături de la numele lui Zaharia Viorica din contractul de împrumut nr. 107 din 19.03.2008, cusut în vol. 25, f.d. 169 nu sunt executate de către Zaharia Viorica, dar sunt executate de Capranov Svetlana. Semnătura de la numele Zaharia Viorica Ion din dispoziția de plată nr. 127 din 19.03.2008, cusută în vol. 16, f.d. 51, nu este executată de Zaharia Viorica Ion, dar este executată de Vasilean Iulia. Semnătura de la numele Culicovschi Evdochia din dispoziția de plată nr. 154 din 21.03.2008, cusută în vol. 16, f.d. 432 nu este executată de Culicovschi Evdochia, dar este executată de Vasilean Iulia. Semnătura de la numele Lozovan Ecaterina din dispoziția de plată nr. 155 din 21.03.2008, cusută în vol. 16, f.d. 431, nu este executată de Lozovan Ecaterina, dar este executată de Capranov Svetlana. Semnătura de la numele Sîrbu Inga din dispoziția de plată nr. 29 din 22.02.2008, cusută în vol. 27, f.d. 26, nu este executată de Sîrbu Inga, dar este executată de Capranov Svetlana. Cât privește semnăturile aplicate în alte contracte și dispoziții de plată experții au indicat că semnăturile aparțin unor alte persoane decât Vasilean Iulia sau Capranov Svetlana, sau că semnăturile în documentele supuse expertizării în genere lipsesc (vol. 37 f.d. 2-37). Din aceleași considerente prima instanță a considerat necesar de a le achita pe Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capetele de acuzare privind falsificarea cererilor de împrumut, contractelor de împrumut și dispozițiilor de plată din numele lui Zaharia Ion Pavel, Negru Gheorghe Mihai, Polotaico Valeriu, Polotaico Constantin, Olari Ana Tudor, Mariana Prodan, Lilia Corobcă, Anastasia Sîrbu, Olga Cemîrtan, Cemîrtan Ghenadie. La fel, prima instanță corect a considerat necesar de a o achita pe Capranov Svetlana pe capetele de acuzare privind însușirea prin escrocherie a mijloacelor bănești în mărime de 290000 lei de la Pruteanu Elena, a mijloacelor bănești în sumă de 5000 euro și 1000 dolari de la Pogor Ludmila, a mijloacelor bănești în sumă de 3600 euro și 35000 lei de la Cebotari Eugenia și 4000 lei de la Cernîșova Valentina. Instanța de apel a menționat că partea vătămată Cernîșova Valentina fiind audiată a declarat că a împrumutat lui Capranov Valentina suma de 4000 lei fără a întocmi vre-o recipisă. Pe parcursul a 3 ani ea a primit de la Capranov Svetlana dobândă de la suma împrumutată în mărime de 6000 lei. Astfel, instanța a considerat că în cazul dat nu poate fi vorba de însușirea sumei de bani prin abuz de încredere în momentul în care partea vătămată a primit o sumă de bani mai mare decât cea împrumutată (vol.2, f.d. 169). Cercetând materialele cauzei penale, s-a constatat că contractul nu. 1 din 18.05.2009 în baza căruia Pruteanu Elena ar fi depus la vedere în contul A.E.Î. „Dacia din Săseni” suma de 290 000 lei este semnat de Ciubotaru Efimia și nu de Vasilean Iulia sau Capranov Svetlana. Careva probe ce ar demonstra faptul că această sumă ar fi fost însușită de către inculpate, acuzarea nu a prezentat. (vol.5, f.d. 132) Chiar dacă la materialele cauzei este anexată o recipisă, instanța a menționat că Vasilean Iulia și Capranov Svetlana au semnat în calitate de reprezentanți și din numele A.E.Î. „Dacia din Săseni”. Potrivit recipisei, Asociația sa obligat de a achita datoria în mărime de 290000 lei depunătorului Pruteanu Elena din prima sumă finanțată (vol. 5, f.d. 131). În cadrul cercetării judecătorești, Pruteanu Elena a depus o acțiune civilă privind 19 încasarea sumei de 290000 lei, însă calitatea de pârât o are A.E.Î. „Dacia din Săseni” și nu inculpatele (vol. 32, f.d. 45-46). La fel, instanța a menționat că prin hotărârea judecătoriei Călărași din 13.12.2012 s-a dispus de a încasa de la A.E.Î. „Dacia din Săseni” suma de 290000 lei în beneficiul A.E.Î. „Dacia din Săseni” (vol. 33, f.d. 48-50). La fel, s-a constatat că la materialele cauzei lipsesc careva înscrisuri ce ar dovedi faptul că Svetlana Capranov ar fi împrumutat de la Pogor Ludmila mijloace bănești în sumă de 5000 euro și 1000 dolari. Cât privește învinuirea privind însușirea mijloacelor bănești în sumă de 3600 euro și 35000 lei de la Cebotari Eugenia, instanța a reținut că această învinuire este bazată exclusiv pe declarațiile părții vătămate, fără a fi confirmate prin careva înscrisuri, (vol.4 f.d 187-193), (vol. 35, f.d. 181-182). Respectiv, atât timp cât există anumite dubii ce nu pot fi înlăturate, privind însușirea mijloacelor bănești de la Cebotari Eugenia, Pruteanu Elena și Pogor Ludmila, instanța nu poate reține în sarcina inculpatei Capranov Svetlana această acuzație. Instanța a menționat că în cadrul dezbaterilor judiciare apărarea și-a exprimat dezacordul față de învinuirea adusă inculpatelor Capranov Svetlana și Iulia Vasilean. Instanța de apel nu a admis argumentele avocatului inculpatei Capranov Svetlana - avocatul Rusu Serghei care au menționat că Svetlana Capranov a încheiat contracte de împrumut cu persoanele fizice, iar existența recipiselor este o dovadă a raporturilor contractuale dintre părți. Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărării ce se referă la faptul că Capranov Svetlana nu poate fi subiect al infracțiunii de delapidare a averii străine. Astfel, Capranov Svetlana deținea funcția de președinte al Consiliului Asociației de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” în sarcina căreia intra doar completarea contractelor de împrumut cu persoanele fizice. Ea nu primea bani sau alte bunuri în administrare și nu le gestiona. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile apărării care au invocat existența raporturilor contractuale civile la contractarea împrumuturilor de la persoanele fizice și lipsa intenției de însușire a mijloacelor bănești. Poziția avocaților a fost apreciată ca o poziție de apărare a inculpatelor, care însă nu pot constitui un temei de adoptare a unei sentințe de achitare, or prin cumulul probelor acumulate de organul de urmărire penală, examinate în cadrul cercetării judecătorești și supuse analizei în prezenta sentință, sa stabilit cu certitudine vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile părții vătămate, a martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute. Nerecunoașterea vinei de către inculpați instanța de apel o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu pot fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Instanța de apel a considerat că prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor părților vătămate a martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de 20 judecată , iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia a ajuns instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective. Instanța de apel a reținut că pentru a câștiga încrederea persoanelor fizice, Capranov Svetlana și Vasilean Iulia au profitat de funcțiile deținute în cadrul instituției financiare - Asociația de Economii și împrumut „Dacia din Săseni”. Acestea motivau necesitatea contractării împrumuturilor pentru a stinge datoriile pe care Asociația le avea față de B.C. „Moldova Agroindbank” S.A. și a avea astfel posibilitatea de a obține o nouă finanțare din partea Băncii. Instanța de apel a menționat faptul că în primul rând sumele împrumutate depășeau cu mult datoriile pe care le avea Asociația față de bancă, dar și faptul că nu există absolut nici-o confirmare a faptului că banii împrumutați de Vasilean Iulia și Capranov Svetlana ar fi fost depuși pe contul Asociației de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” sau că ar fi fost folosiți pentru stingerea datoriilor Asociației față de Bancă, fiind astfel evident că inculpatele au folosit banii după bunul lor plac. La fel inculpatele promiteau creditorilor că imediat ce banca va oferi un nou credit Asociației, lor le vor fi restituite împrumuturile. Pentru a obține încrederea cetățenilor inculpatele propuneau o dobândă foarte atractivă de la 5 la 20 % lunar. Pentru a spori încrederea cetățenilor inculpatele aplicau pe unele recipise eliberate fie ștampila primăriei s. Săseni, fie a unei Asociații Obștești „Castel” (vol.5, f.d. 203, f.d. 87 a dos. penal conexat, f.d. 21 a dos. penal conexat). Instanța de apel a reținut că relații civile pot fi atunci când părțile se comportă cu bună credință în executarea obligațiilor reciproce din contractele civile. Admițând faptul că inițial între părți au existat niște acorduri civile, ca urmare a comportamentului viclean a uneia din părți care a primit banii, dorind să nu mai restituie banii primiți, aceste acțiuni pot constitui elementele infracțiunii de escrocherie. Limita între un acord civil și o componență de infracțiune este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin abuz de încredere și înșelăciune. Lipsa intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice chile nu presupune excluderea posibilității trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera penalului. Instanța de apel a menționat că atât inculpata Capranov Svetlana, cât și Vasilean Iulia au împrumutat sume importante în valută străină, deși activând ca șef al Casei de Cultură și respectiv casier la A.E.Î. „Dacia din Săseni” aveau venituri lunare modeste. Situația financiară extrem de neprielnică a inculpatelor la momentul încheierii tranzacțiilor, lipsa de fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentelor asumate, lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentelor demonstrează cu certitudine intenția inculpatelor de însușire a banilor cetățenilor. Pe parcursul a 10 ani de zile inculpatele nu au întreprins nimic pentru a restitui părților vătămate prejudiciul material cauzat ce demonstrează suplimentar intențiile acestora. Afirmațiile inculpatei Capranov Svetlana precum că ea achită câte puțin în măsura 21 posibilității, instanța lea apreciat critic, or achitarea unei sume de 100 euro din zecile de mii însușite nu poate fi apreciată ca o încercare de restituire a pagubei și cu atât mai mult de a considera această situație ca intrând sub incidența normelor de drept civil. Cât privește afirmațiile apărătorului Rusu Serghei precum că Capranov Svetlana nu este subiect al infracțiunii de delapidare, instanța de apel a reținut că ultima era președinte al Consiliului A.E.Î. „Dacia din Săseni” în atribuțiile cărora intra aprobarea cererilor de acordare a împrumuturilor. Potrivit concluziilor expuse în raportul de expertiză judiciară nr. 1 din 07 iulie 2017 Capranov Svetlana a falsificat semnătura din numele lui Coropcă Ion din dispoziția de plată nr. 123 din 19.03.2008, semnăturile din contractul de împrumut nr. 107 din 19.03.2008 din numele lui Zaharia Viorica, semnătura de la numele Lozovan Ecaterina din dispoziția de plată nr. 155 din 21.03.2008 și semnătura de la numele Sîrbu Inga din dispoziția de plată nr. 29 din 22.02.2008. La rândul ei, inculpata Vasilean Iulia a falsificat semnăturile de numele Zaharia Viorica din dispoziția de plată nr. 127 din 19.03.2008 și Culicovschi Eudochia din dispoziția de plată nr. 154 din 21.03.2008. Astfel în situația în care inculpata Capranov Svetlana falsifică semnăturile în contractul de împrumut din numele lui Zaharia Viorica, iar Vasilean Iulia falsifică semnătura lui Zaharia Viorica în dispoziția de plată a sumei de bani acordată în baza contractului de împrumut falsificat, instanța de judecată conchide că chiar dacă și Capranov Svetlana nu avea nemijlocit în gestiune mijloace bănești, aceasta prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Vasilean Iulia au însușit ilegal mijloacele bănești ce aparțineau A.E.Î. „Dacia din Săseni”. Cât privește afirmațiile apărătorului Leșan Andrei privind nulitatea Ordonanțelor de punere sub învinuire a lui Vasilean Iulia, instanța de apel a menționat că într-adevăr de către procuror a fost ștearsă cu corectorul data aducerii la cunoștință a ordonanțelor de punere sub învinuire a lui Capranov Svetlana din 14 ianuarie 2016, fiind suprimat textul „2015” și transcris „2016” (vol. 36, f.d. 81 verso și 83). Instanța de apel a reținut însă că la redactarea textului ordonanțelor de punere sub învinuire din 14.01.2016, procurorul a admis o eroare mecanică în ce privește anul aducerii la cunoștință a acesteia inculpatelor și chiar dacă corectarea a fost efectuată cu unele abateri de la normele procesual-penale, totuși acest fapt nu au fost de o așa natură încât să vicieze întregul probatoriu și lezeze esențial drepturile și interesele inculpatelor. Aceste abateri nu pot constitui un motiv de achitare a inculpatului din moment ce cumul probelor analizate mai sus demonstrează cu certitudine vinovăția acestora. Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Capranov Svetlana și Vasilean Iulia, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. Potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și/sau 22 agravante în privința inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia nu au fost reținute. Luând în considerație circumstanțele cauzei, faptul că pe parcursul a 10 ani, inculpatele nu au întreprins nimic pentru a restitui prejudiciul cauzat părților vătămate, instanța de apel a găsit rezonabil și oportun aplicarea pedepsii penale față de Capranov Svetlana și Vasilean Iulia în temeiul art. 190 alin.(5) și 191 alin. (4) Cod penal în formă de închisoare, cu executarea pedepselor în penitenciar pentru femei, cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni. Cât privește art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, instanța de apel a reținut că în conformitate cu art. 16 Cod penal infracțiunea prevăzută la arat. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave. În acest sens, s-a reținut că, în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Astfel, având în vedere faptul că din ziua comiterii de către Capranov Svetlana și Vasilean Iulia a infracțiunii prevăzută de 361 alin. (2) lit. d) Cod penal - anul 2008 au trecut mai mult de 5 ani, inculpatele Capranov Svetlana și Vasilean Iulia corect au fost liberate de răspunderea penală pe acest articol. Instanța de apel a menționat faptul că partea vătămată Moraru Victor a înaintat în cadrul cercetării judecătorești o conform art. 219 Cod de procedură penală a înaintat o acțiune civilă împotriva inculpatei Vasilean Iulia conform căreia solicită încasarea de la inculpată a sumei de 32000 dolari SUA și 6000 euro transmiși lui Vasilean Iulia în baza contractelor de împrumut. Cu acțiune civilă s-a adresat Pruteanu Elena și A.E.Î. „Dacia din Săseni” privind încasarea sumei de 290000. Însă întrucât A.E.Î. „Dacia din Săseni” nu are calitate de parte la proces, instanța a lăsat această cerere fără examinare, fiind greșit primită. Prima instanță corect a admis ca fiind întemeiată acțiunea civilă înaintată de Moraru Victor și a încasat din contul lui Vasilean Iulia prejudiciul material în mărime de 32000 dolari SUA și 6000 euro. Cât privește părțile vătămate Bozu Ion, Coadă Nicolai, Cebotari Ecaterina, Negru Vasile, Negru Raisa, Negru Nadejda, Muntean Vera, Armaș Florin, Armaș Aliona, Furculiță Ion, Stratan Ion, Roșca Lidia, Nigai Maria, Garștea Angela și Garștea Pantelemon, instanța de apel a reținut că aceștia s-au adresat cu acțiuni civile în ordine civilă fiind adoptate hotărâri de încasare de Capranov Svetlana și Vasilean Iulia a sumelor datorate. Părțile vătămate Negru Raisa, Covalenco Svetlana, Coadă Ecaterina, Prodan Ion și Alexandru Maria au depus cereri prin care au declarat că se vor adresa la necesitate în ordine civilă cu cereri de încasare a datoriei. Celelalte părți vătămate nu au înaintat în cadrul cercetării judecătorești acțiuni civile. 5. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care invocând temei pentru recurs pct. 6, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei spre о nоuă rejudecare în instanța de apel. În susținerea recursului procurorul a invocat că: - instanța de apel, în mod incorect a concluzionat asupra soluției de achitare adoptate în prezenta cauză de către prima instanță în privința inculpatelor Capranov 23 Svetlana Vladimir și Vasilean Iulia Ion, fapt în temeiul căruia în mod eronat a menținut sentința; - consideră că, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor propusă de acuzare și a ajuns la concluzia menținerii achitării inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capetele de învinuire enunțate, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe caz nu a avut loc fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor; - instanța de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual penale precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse m pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.2015 cu privire la practica judecătorii cauzelor penale m ordine de apel, conform căreia nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate; - instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce dovedesc în totalitate vinovăția inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia, pe toate capetele de acuzare în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate, conform actului de învinuire; - analiza motivelor invocate de către instanța de apel le constată ca fiind formale, motive care nu se bazează pe o analiză amplă și profundă atât a faptelor descrise în actele de învinuire cât și modul în care au fost comise aceste fapte de către inculpate; - unul din motivele de bază invocate de către instanță în argumentarea soluției de achitare dispuse este faptul că ”la materialele cauzei lipsesc careva înscrisuri ce ar dovedi faptul că inculpatele ar fi împrumutat sumele de bani de la părțile vătămate indicate”, precum și faptul că în unele episoade infracționale acuzarea ”este bazată în exclusivitate de declarațiile părților vătămate”. La analiza acestor motive invocate de către instanță, consideră contrariul celor constatate, or anume atât lipsa cărorva înscrisuri și se prezintă ca una din modalitățile comiterii infracțiunii de escrocherie, iar instanța de judecată nu au ținut cont de circumstanțele relatate de părțile vătămate în acest aspect; - instanțele nu au ținut cont de faptul că de către inculpata Capranov Svetlana inițial a fost obținută acea încredere a părții vătămate Pogor Ludmila, ca ulterior să fie însușită suma deja mai mare indicată în învinuire; - pe de o parte instanța de judecată constată ca dovedit faptul că partea că vătămată Cernîșova Valentina, prin înșelăciune a transmis inculpatei Capranov Svetlana suma de 4000 lei, ca pe de altă parte să afirme contrariul; - în această parte, instanțele de judecată nu au ținut cont nici de acea învinuire adusă inculpatei care a însușit banii de la Cernîșova Valentina ”fără nici un document scris”, or anume aceasta și se prezintă ca metodă de comitere a infracțiunii, cu atât mai mult că inculpata și-a asumat față de partea vătămată acel angajament a ”depune banii de contul Asociației de economii și împrumut”, obligație care nu a realizat-o dar a utilizat suma de bani în interes propriu și doar realizându-și acele scopuri proprii și personale, pentru a nu trezi careva dubii părții vătămate i-a și achitat acea dobândă la care face trimitere instanțele; - consideră că instanțele de judecată în mod greșit au apreciat declarațiile depuse de părțile vătămate; - în situația în care toate părțile vătămate indică la una și aceiași metodă de 24 comitere a infracțiunii, mai mult ca atât la lipsa acelor acte ce ar confirma în mod legal transmiterea diferitor sume de bani inculpatelor, este neînțeleasă poziția instanțelor la invocarea anume a lipsei probelor ce ar dovedi faptul transmiterii; - instanța de apel, nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că probele acuzării au fost trecute doar în revistă prin enumerarea și indicarea lor, iar criticile invocate de către instanța de apel se axează în exclusivitate doar pe unele argumente preluate selectiv din soluția adoptata de către prima instanță, în speța dată; - cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 190 Cod, încriminat prin rechizitoriu inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia, a remarcat că din considerentele teoretice desprinde că, buna-credință este o categorie etico-morală, de aceea și actele de conduită, care aduc atingere bunei-credințe, cum sunt înșelăciunea și abuzul de încredere, se pot transforma din acte imorale în acte ce au relevanță juridico- penală, astfel încât aceste elemente se regăsesc în conjunctura infracțiunii de escrocherie, care constă din dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere; - constată că, la calificarea juridică a acțiunilor inculpatelor prin prisma art. 190 Cod penal, colegiul penal nu a ținut cont de faptul că, latura obiectivă a infracțiunii date, în forma calificată, include fapta prejudiciabilă ce se exprima prin două acțiuni: acțiunea principală, care constă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane și acțiunea adiacentă, care constă în înșelăciune; - contrar concluziilor instanței de apel invocate în soluția adoptată, constată întrunirea în acțiunile inculpatelor Capranov Svetlana și Vasilean Iulia a laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, și anume acțiunea de dobândire ilicită, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane; - instanța de apel, la adoptarea deciziei, a repetat eroarea de drept admisă de către prima instanță și nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în instanță, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. 5.2 Avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana, care invocând temei pentru recurs pct. 2, 6, 8, 9, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința inculpatei Capranov Svetlana pe capetele de acuzare pe art. 191 alin.(5), 361 alin.(2) pct. d) Cod penal și de încetare a procesului penal pe art. 190 alin.(5) Cod penal, sau, după caz, de a dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În susținerea recursului avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana a indicat că: - cauza penală privind învinuirea lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia s-a aflat la rejudecare la Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, rejudecarea fiind dispusă prin 25 Decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2013. Transmiterea la rejudecare a fost faptul încălcării de către prima instanță a prevederilor art.33 alin.(2) pct.5) din Cod de procedură penală și anume, instanța de apel a constatat că judecătorul Codreanu P. urma să se abțină de la judecarea cauzei ținând cont de faptul că anterior adoptării sentinței de condamnare s-a expus asupra unor acțiuni civile înaintate de către părțile vătămate în cauza penală, fapt care ducea la imposibilitatea judecării mai departe a cauzei penale; - consideră că sentința pronunțată la 07 iunie 2018, conține aceleași erori procesuale ca și sentința din 2009, care a fost anulată de către instanța de apel; - judecătorul Juganari Marcel, pe parcursul judecării cauzei penale de învinuire a lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia și-a expus opinia privind vinovăția sau nevinovăția inculpatelor prin: încheierea din 07 Septembrie 2012, a examinat cererea de chemare în Judecată înaintată de Melnic Maria către (care are statut de parte vătămată în cadrul cauzei penale) către Capranov Svetlana privind încasarea datoriei, rezultate din acțiunile din cadrul AIE Dacia din Săseni, acțiuni examinate în cadrul cauzei penale; prin hotărârea din 07 octombrie 2013, a dispus încasarea din contul lui Capranov Svetlana în beneficiul lui Munteanu Maria a sumei 1917 euro și 91 eurocenți, rezultate din acțiuni de împrumut care s-au realizat în cadrul Asociației de Economii și Împrumut „Dacia din Săseni”, fapte care sunt examinate în cadrul cauzei penale; prin încheierea din 07 iunie 2014, a examinat în ordinea art.313 Cod de procedură penală plângerea înaintată de Capranov Svetlana, Vioară Maria, Covalenco Svetlana și împotriva ordonanței de clasare a cauzei penale. Cauza penală vizată în plângere este în tangență directă cu dosarul pe care judecătorul îl avea deja în examinare privind învinuirea lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia, or, petiționarele invocau falsificarea contractelor de credit, sumele contractate fiind incluse în pretinsul prejudiciu din cadrul prezentului dosar penal; - consideră că judecătorul Marcel Juganari nu era în drept să judece prezenta cauză penală și urma să își declare abținere în ordinea art.34 din Cod de procedură penală; - la judecarea cauzei în instanța de apel, completul format din judecătorii Xenofon Ulianovschi, Vrabii Silvia și Teleucă Stelian au început examinarea cauzei audiind martorii acuzării. Ulterior s-a constatat că judecătorul Xenofon Ulianovschi nu era în drept să participe la judecarea cauzei penale dat fiind faptul că președintele completului Judecător Xenofon Ulianovschi a participat anterior la examinarea recursului procurorului în Procuratura Călărași, Taisia Goncear declarat împotriva încheierii Judecătoriei Călărași din 30 martie 2011 și fiind președintele completului la 12 aprilie 2011 a dispus aplicarea în privința lui Capranov Svetlana a măsurii preventive sub formă de arest pe un termen de 30 de zile, măsura preventivă fiind aplicată în dosarul care la moment se examinează în ordine de apel. - a menționat că faza de cercetare judecătorească a început cu judecătorul Xenofon Ulianovschi, care a auzit declarațiile martorilor, iar intervenirea judecătorului Spoială Alexandru la etapa după ce toți martorii au fost audiați, impunea eminamente reluarea judecării cauzei de la început cu audierea repetată a martorilor pentru a permite judecătorului intervenit în colegiu să î-și formeze opinie întemeiată în raport cu declarațiile acestora prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, precum și în condițiile în care era prezentă achitarea pe un capăt de acuzare în legătură cu intervenirea termenului de prescripție; - instanța de apel nu doar că nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel dar și asupra celora care s-a expus a făcut-o de o manieră ridicolă limitându-se la fraze generale gen „consideră declarativ”, „este neîntemeiat” sau „opinie subiectivă” iar 26 în unele situații distorsionând în mod intenționat realitatea, circumstanțe care nu doar că nu pot sta la baza adoptării unei hotărâri în genere dar mai cu seamă la adoptarea unei sentințe de condamnare prin prisma prevederilor Hotărârii nr.5 din 19.06.2006 „Privind sentința judecătorească”; - cererea de apel înaintată prevedea un șir de temeiuri în baza cărora urma să fie dispusă achitarea inculpatei, acestea fiind: lipsa caracterului cupidant și a înșelăciunii în acțiunile inculpatei; existența raporturilor civile între părți; lipsa calității de subiect a infracțiunii a inculpatei Capranov Svetlana; încălcarea prevederilor privind constituirea completului de judecată; încetarea procesului penal în baza anulării ordonanței de punere sub învinuire; recalificarea infracțiunii în baza art. 196 Cod penal. Suplimentar în cadrul judecării cauzei în ordine de apel s-a înaintat cerere privind încetarea procesului penal pe capătul de acuzare în baza art. 190 alin.(5) Cod penal pe baza faptului că nu a fost modificată învinuirea conform dispoziției noi a art. 190 prin prisma prevederilor art.275 pct.2 Cod de procedură penală, precum și achitarea în baza art. 191 alin.(5) sau alin.(4) Cod penal, în legătură cu faptul că Asociația de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” nu este recunoscută în calitate de parte vătămată în proces, deși conform învinuirii anume de la această asociație s-ar fi sustras bani; - instanța de apel nu s-a expus în privința dublei incriminări în baza art. 191 alin.(5) și art.361 alin.(2) lit. d) din Cod penal dat fiind absorbția ultimului de către primul fiind o metodă de săvârșire a infracțiunii, precum și a fost invocat faptul că unele părți vătămate, au fost recunoscute părți vătămate fără ca să dețină acest statut legal prin prisma prevederilor art.59 din Cod de procedură penală, nefiind persoane care nemijlocit au transmis bani, sau au avut de suferit un careva prejudiciu; - fiind invocate toate aceste circumstanțe în cererea de apel și în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, instanța de apel la pct.8 din decizie, într-un mod selectiv s-a expus asupra circumstanțelor indicate în apel, și anume în privința caracterului de cupiditant, lipsa calității de subiect special și existența raporturilor civile dintre părți, în rest celelalte argumente ale apărării au rămas neexaminate de către instanța de apel, deși anume aceste argumente duc pe de o parte la adoptarea unei sentințe de achitare iar pe de altă parte la adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal. - instanța de apel nu s-a expus nici asupra argumentului invocat în fața instanței și anume privind necesitatea încetării procesului penal pe motiv că fapta de care este învinuită și recunoscută vinovată inculpata nu există în legea penală. Învinuirea adusă inculpatei, atât și condamnarea ei este în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, redacția pînă la 17 august 2018, constată că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, diferă complet de norma art.190 alin.(5) Cod penal, după 17.08.2018, ce prin urmare duce la încetarea procesului penal în condițiile în care procurorul nu a considerat necesar de a interveni cu o modificare a învinuirii prin prisma prevederilor art.283 Cod de procedură penală; - cu referire la capătul de acuzare în baza art. 191 alin.(5) din Cod penal a indicat că, în acțiunile lui Capranov Svetlana lipsesc elementele componenței de infracțiune atât latura obiectivă cât și latura subiectivă în raport cu cele 19 persoane indicate drept parte vătămată în ordonanța de punere sub învinuire fapt ce impune adoptarea unei sentințe de achitare pe acest capăt de acuzare, cu atât mai mult încât lipsește în esență prejudiciul cauzat persoanelor recunoscute drept părți vătămate, prejudiciul în sine fiind un element indispensabil pentru a reține calificarea prin prisma articolului respectiv a acțiunilor inculpatei. Chiar dacă acuzarea nu a probat în nici un mod însușirea acestei sume de către 27 inculpată, atestă că la materialele cauzei nu există nici o ordonanță de recunoaștere a Asociației de Economii și împrumut Dacia din Săseni în calitate de parte vătămată în prezentul proces în ordinea prevederilor art.59 alin.(2) din Cod de procedură penală; - încadrarea juridică este una prin formularea indicilor calificativi „de două sau mai multe persoane” și ”prin folosirea situației de serviciu” este una neîntemeiată și abstractă or procurorul nu a reținut la calificare nici indicii prevăzuți la alin.(2) lit. b) sau lit. d) al art.191 Cod penal, mai mult în ordonanța de punere sub învinuire nu se regăsește trimiterea la art.42 din Codul penal sub aspectul participației penale, în această ordine de idei atestă că acuzarea a admis încadrarea greșită a acțiunilor inculpatei; - învinuirea adusă inculpatei Capranov Svetlana, atât și condamnarea ei este în baza art.190 alin.(5) Cod penal, redacția pînă la 17 august 2018, constată că, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, diferă complet de norma art. 190 alin.(5) Cod penal, după 17.08.2018, ce prin urmare necesită o reexaminare în vederea concretizării, modificări sau înlăturării acuzării aduse, folosindu-se de garanțiile și drepturile fundamentale prevăzute de art.5, 6 CEDO, sau art. 24, 25, 282 Cod de procedură penală; - consideră că Capranov Svetlana este învinuită de comiterea unei infracțiuni care nu există în legislația penală a Republicii Moldova, fapt care conform art.275 pct.2 reprezintă o circumstanță ce exclude urmărirea penală, respectiv duce la adoptarea unei sentințe de achitare sau de încetare a procesului penal; - urmează a fi luate în considerare faptul că în relațiile dintre părți sunt prezente raporturi civile și nu sunt aplicabile dispozițiile art.190 Cod penal; - Capranov Svetlana a încheiat contracte de împrumut cu persoanele fizice, fapt confirmat de acestea, iar existența recipiselor în acest sens este o dovadă a raporturilor contractuale dintre părți. Lipsesc contractele de împrumut, în sensul clasic al dreptului civil, însă ținând cont de faptul că părțile tranzacției nu sunt persoane care dețin studii juridice, întocmirea recipiselor din start demonstrează intenția cet. Capranov Svetlana de a returna împrumuturile luate de la persoanele fizice; - reținerea infracțiunii prevăzute la art.361 alin.(2) lit. d) din Cod penal împreună cu art. 191 alin.(4) Cod penal reprezintă în esență o dublă incriminare în privința inculpatei, or, învinuirea formulată în ordonanța de punere sub învinuire cât și în rechizitoriu pe capătul de acuzare - art. 191 alin.(4) Cod penal incriminează inculpatei faptul că aceasta „… falsificând un șir de cereri de împrumut, dispoziții de plată și contracte de împrumut între Asociația de Economii Dacia din Săseni și persoane fizice… ” iar pe capătul de acuzare prevăzute de art.361 alin.(2) lit. d) din Cod penal inculpatei i se incriminează „… falsificând cererea de împrumut, dispozițiile de plată și contractul de împrumut dintre și Asociația de Economii Dacia din Săseni… ” atestă că infracțiunea incriminată la art.191 alin.(4) înglobează în sine și art.361 alin.(2) lit. d) Cod penal, or, Capranov Svetlana potrivit învinuirii nu ar fi falsificat aceste cereri, contracte și dispoziții de plată fără motiv ci pentru a delapida averea străină după cum afirmă acuzare - falsificarea reprezentând un mod de realizare a laturii obiective, respectiv pe capătul dat de acuzare inculpata la fel urmează să fie achitată din lipsa elementelor componenței de infracțiune în acțiunile sale; - instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii adoptând o hotărâre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărîrii; - instanța de apel nu a audiat în cadrul judecării cauzei în apel un șir de martori 28 audiați în prima instanță; - la 14 ianuarie 2016, Capranov Svetlana a fost pusă sub învinuire privind comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. art.190 alin.(5), 191 alin.(5), 361 alin.(2) pct. d) Cod penal, ținând cont de faptul că încadrarea juridică a pretinselor acțiuni a fost făcută greșit, a solicitat primei instanțe cât și instanței de apel modificarea învinuirii aduse lui Capranov Svetlana pentru fiecare capăt de acuzare în parte; - consideră că prin omisiunea de a recalifica cert și corespunzător acțiunile inculpatelor, instanța de judecată a admis o eroare de fapt și de drept care în mod direct a afectat soluția, ținând cont de indicii infracțiunilor incriminate; - ordonanța de punere sub învinuire a inculpatei Capranov Svetlana este datată cu 14 ianuarie 2016, iar la finalul ordonanței (pagina 4). Ordonanța respectivă este adusă la cunoștință lui Capranov Svetlana la 14 ianuarie 2015, inițial tapat, iar cu pixul negru a fost refăcută data din 2015 în 2016. Consideră că modificarea efectuată cu pixul din 2015 în 2016 este nulă și duce la nulitatea ordonanței din 14 ianuarie 2016 în sensul art.251 alin.(1) Cod de procedură penală; - prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07.11.2019 a fost lăsată în vigoare o sentință de condamnare a inculpatei în baza unei norme care nu mai este în vigoare. Astfel, atât ordonanța din 14 ianuarie 2016 cât și sentința Judecătoriei Strășeni, Sediul Călărași din 07 iunie 2018, cînd și decizia Curții de apel, utilizează dispoziția normei pînă la modificarea dispoziției art. 190 din Cod penal; - instanța în mod nejustificat a reținut calificarea acțiunilor cet. Capranov Svetlana sub prevederile alin.(4) al art. 191 Cod penal, deși suma prejudiciului care se expune în sentință nu se încadrează în proporțiile mari incriminate de norma penală vizată; - prin sentința din 07 iunie 2018, instanța a recalificat acțiunile lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia din art. 191 alin.(5) Cod penal în art. 191 alin.(4) Cod penal, apreciind că acestea împreună au însușit ilegal mijloace bănești în mărime de 77495 lei, ceea ce în redacția Codului penal din 2008 ar constitui proporții mari; - instanța greșit a purces la recalificarea acțiunilor inculpatelor din art.191 alin.(5) în art.191 alin.(4), or, în privința lui Capranov Svetlana la materialele cauzei nu s-a demonstrat pe capătul dat de acuzare cauzarea unui prejudiciu care ar fi echivalent sau mai mare cu 20 de salarii medii pe economie pentru anul 2008, așa cum prevede Hotărârea Guvernului Nr. 1419 din 17.12.2007, ce constituie 52600 lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie prognozat era de 2600 lei; - calificarea corectă a acțiunilor lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia pe capătul de acuzare ce ține de art.191 alin.(5) este încadrarea acțiunilor potrivit art.191 alin.(2) lit. c) - delapidarea averii străine în proporții considerabile; - în instanță de către reprezentantul lui Capranov Svetlana prin demers a fost solicitată recalificarea infracțiunilor anume în art.191 alin.(2) pe capătul dat de acuzare, anexând calculele respective la demers, care însă a rămas fără soluționare; - a fost solicitată recalificarea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) în art.196 alin.(4) Cod penal ținând cont de lipsa elementului de însușire, demers care iarăși a fost lăsat fără soluție de către instanță, fapt care este inexplicabil or, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul lui Capranov Svetlana nu au fost identificare careva sume de bani sau bunuri care să reprezinte prejudiciul cauzat prin infracțiune, lipsind în mod efectiv însușirea, element distinctiv dintre infracțiunile săvârșite prin sustragere cum ar fi cele de escrocherie, delapidarea averii străine și cele săvârșite fără sustragere, în speță fiind vorba despre prevederile art.196 alin.(4) Cod penal, care urma să fie aplicat de către 29 instanța de judecată; - instanța nu a ținut cont de faptul că în acțiunile cet. Capranov Svetlana lipsește caracterul cupidant, crucial pentru a admite calificarea potrivit art.190 alin.(5) și art.191 alin.(5) Cod penal; - instanța nu a ținut cont de faptul că, Capranov Svetlana realizând împrumuturi de la persoanele fizice rambursa în măsura posibilității sume de bani din aceste împrumuturi, fapt recunoscut în declarații de către Focșa Andrei, Nina Corobcă, Ion Bozu șa., care au confirmat faptul rambursării unor părți din aceste împrumuturi, mai mult de atât la materialele cauzei de către apărare au fost anexate recipise de la Melnic Maria șa. persoane care recunosc faptul rambursării plăților din împrumuturile contractate, cu toate acestea instanța ajunge la concluzia greșită că, Capranov Svetlana nu a întreprins nici o acțiune în vederea rambursării împrumuturilor ceea ce contravine direct declarațiilor părților vătămate cât și recipiselor anexate la materialele cauzei; - lipsește scopul cupidant, însușirea în sine nu s-a realizat în condițiile în care Capranov Svetlana și la momentul actual achită sume de bani din aceste împrumuturi, la materialele cauzei fiind anexate confirmări în acest sens de la persoane precum Melnic Maria, Munteanu Vera; - învinuirea adusă lui Capranov Svetlana este neclară, vagă, nu cuprinde circumstanțele în care s-ar fi comis pretinsele infracțiuni, și nicidecum nu reflectă pretinsa înțelegere prealabilă dintre Capranov Svetlana și Vasilean Iulia de a prejudicia careva persoane fizice. 5.3 Avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, care invocând temei pentru recurs pct. 2, 6, 8, 12, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei spre о nоuă rejudecare în instanța de apel. În susținerea recursului avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia a indicat că: - ordonanța de punere sub învinuire a lui Vasilean Iulia este datată cu 14 ianuarie 2016, iar la finalul ordonanței (pagina 4) ordonanța respectivă este adusă la cunoștință lui Vasilean Iulia la 14 decembrie 2016. La studierea materialelor a observat că, data de aducere la cunoștință a ordonanței de punere sub învinuire a fost modificată, fiind radiată data de 14 decembrie și introdus 14 ianuarie; - nu există nici un act sau încheiere despre corectarea erorii materiale din actul procesual ceea ce duce la nulitatea ordonanței de punere sub învinuire m sensul art.251 alin.(1) Cod de procedură penală; - consideră că concluzia instanței de apel urmează a fi criticată, or, în primul rând corectarea actului s-a făcut cu încălcarea procedurii, iar în al doilea rând modificarea datei implică anumite efecte în special încălcarea termenului de înaintare a acuzării, stabilit de art.282 alin.(1) Cod de procedură penală, care reclamă un termen de 48 de ore pentru înaintarea acuzării, în acest sens, acuzatorul de stat a admis scurgerea termenului de 11 luni pentru înaintarea învinuirii; - instanța de judecată a încadrat greșit faptele inculpatelor pe capătul de acuzare pe art. 191 alin.(5) Cod penal, precum și în privința celorlalte capete de acuzare; - instanța în mod nejustificat a reținut calificarea acțiunilor cet. Vasilean Iulia sub prevederile alin.(4) al art.191 Cod penal, deși suma prejudiciului care se expune în sentință nu se încadrează în proporțiile mari incriminate de norma penală vizată; - instanța greșit a purces la recalificarea acțiunilor inculpatelor din art.191 alin.(5) în art.191 alin.(4), or, în privința lui Capranov Svetlana la materialele 30 cauzei nu s-a demonstrat pe capătul dat de acuzare cauzarea unui prejudiciu care ar fi echivalent sau mai mare cu 20 de salarii medii pe economie pentru anul 2008, așa cum prevede Hotărârea Guvernului Nr. 1419 din 17.12.2007, ce constituie 52600 lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie prognozat era de 2600 lei; - în acțiunile cet. Vasilean Iulia nu există elemente de escrocherie sau delapidare a averii străine, raporturile dintre părți reprezentând exclusiv relații civile; - în acțiunile cet. Vasilean Iulia lipsește caracterul cupidant, solicitat de art. 190 alin.(5) și art.191 alin.(5) Cod penal. Totodată în acțiunile cet. Vasilean Iulia lipsește înșelăciunea sau abuzul de încredere. Nu există nici o probă referitor la înțelegerea prealabilă dintre Vasilean Iulia și Capranov Svetlana; - raportul de expertiză nr.418 din 07 iulie 2017 nu corespunde realității, nu oferă un răspuns clar la întrebările stabilite expertului iar constatările efectuate nu reflectă cu certitudine executantul semnăturilor de pe documentele supuse expertizei; - instanțele inferioare au respins în mod neîntemeiat demersul de a audia repetat unele părți vătămate care au oferit declarații contradictorii pe parcursul judecării cauzei și la urmărirea penală; - instanțele constată în mod eronat cauzarea unui careva prejudiciu de către Vasilean Iulia și Capranov Svetlana, Asociației de Economi și împrumut „Dacia din Săseni” precum și persoanelor fizice, însă instanța nu a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile în acest sens pentru a elucida existența unui prejudiciu și evaluarea corespunzătoare și independentă a acestuia, cu toate că demersuri în acest sens au fost făcute de către reprezentanții lui Vasilean Iulia - învinuirea adusă lui Vasilean Iulia este neclară, vagă, nu cuprinde circumstanțele în care s-ar fi comis pretinsele infracțiuni, și nicidecum nu reflecta pretinsa înțelegere prealabilă dintre Capranov Svetlana și Vasilean Iulia de a prejudicia careva persoane; - instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de circumstanțele atenuante existente, potrivit art.76 alin.1) lit. 1) Cod penal, expirarea, de la momentul comiterii infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut pentru această infracțiune, sau depășirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului, ținându-se cont de natura faptei, dacă tergiversarea nu a fost provocată de făptuitor constituie o circumstanță atenuantă, prezenta cauză penală a început în anul 2009. 5.4 Partea vătămată Furculiță Ion, care invocând temei pentru recurs pct. 6, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă înaintată de Furculiță Ion să fie admisă integral. În susținerea recursului partea vătămată Furculiță Ion a indicat că: - prima instanță nu s-a expus asupra soluționării acțiunii civile, și a solicitat instanței de apel să caseze sentința în această parte cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit de prima instanță și expunerea instanței privitor la admiterii acțiunii civile; - instanța de apel a omis să se pronunțe asupra cererii de apel, motiv ce l-a determinat să înainteze cerere de recurs.

La recursul ordinar declarat de către procuror, în conformitate cu art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință: - avocatul Leșanu Andrei pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca este neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 31 - avocatul Rusu Serghei pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca este neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. - partea vătămată Furculiță Ion, pledând pentru admisibilitatea acestuia, că este întemeiat.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialelor din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit conchide către recursul ordinar declarat de către partea vătămată Furculiță Ion, urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana, de către avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, urmează a fi admise cu casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată din următoarele considerente. 7. 1 Referitor la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Furculiță Ion, Colegiul penal lărgit menționează următoarele: După cum rezultă din materialele dosarului, dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 07 noiembrie 2019(f.d. 135-136, vol. 39). Pronunțarea deciziei integrale, a avut loc la 05 decembrie 2019 (f.d.91, vol. 39). Colegiul penal lărgit menționează că, partea vătămată Furculiță Ion a declarat recurs ordinar împotriva hotărârii judecătorești adoptate la caz, la data de 28 ianuarie 2020, cu încălcarea termenului de declarare a recursului de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de Justiție. În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că, depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Colegiul penal lărgit atestă că una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularul cererii respective. Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen”. Astfel, termenul de declarare a recursului a fost omis de către recurent – partea vătămată Furculiță Ion, din care considerente argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate pentru examinare, autorul recursului fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac. Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea contra Moldovei. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, recursul ordinar declarat de partea vătămată Furculiță Ion, urmează a fi respins ca fiind inadmisibil. 7.2 Referitor la recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana, de către avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, Colegiul 32 penal lărgit menționează următoarele: Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea precum și de a constata motivele care au dus la emiterea soluției contestate. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia 8 instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 7.2.1 După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit, constată că această instanță, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, comițând erori de drept care au afectat hotărârea emisă, astfel stabilindu-se incidența temeiurilor de casare invocate de către partea acuzării. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). 33 Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): - nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate în cererea de apel declarată de către acuzatorul de stat, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; - nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3.1, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 5.1. din decizie), aceasta limitându-se doar la transcrierea lor prin enumerare precum și selectiv a preluat unele argumente prin care prima instanță și-a întemeiat sentința; - nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele acuzării și a admis versiunile apărării. Astfel, împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, adoptând o hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de către procuror, ceea ce constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, prin urmare se impune soluția admiterii recursului ordinar. 7.2.2 Colegiul penal lărgit constată din conținutul cererii de recurs declarate în speță, avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranova Svetlana și de către avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, că aceștia și-au întemeiat dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiului de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că instanța nu a fost compusă potrivit legii. Colegiul penal lărgit, constată că potrivit fișei de repartizare a cauzei (f.d. 50, vol. 38), cauza a fost repartizată aleatoriul pentru judecare judecătorului raportor Moscalciuc Galina în complet cu judecătorii Brînza Liubovi și Moscaliuc Galina. Ulterior, prin încheierea președintelui Curții de Apel Chișinău, din 26 octombrie 2018, s-a dispus redistribuirea cauzelor aflate spre examinare la judecătorului raportor – Moscalciuc Galina, altor judecători din cadrul Colegiului penal. În continuare, potrivit fișei de repartizare repetată a cauzei (f.d. 2, vol. 39), cauza a fost repartizată aleatoriul pentru judecare judecătorului raportor Teleucă Stelian în complet cu judecătorii Ulianovschi Xenofon și Vrabii Silvia. 34 Potrivit procesului-verbal a ședinței din instanța de apel din 15 ianuarie 2019 (f.d. 49-54, vol. 39) s-a purces la examinarea cauzei în fond cu audierea părților vătămate prezente la ședință, Ulterior, prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2019, a fost admisă declarația de abținere a judecătorului Ulianovschi Xenofon de la judecare în ordine de apel a cauzei penale în privința lui Capranov Svetlana. Prin încheierea președintelui Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2019, s-a format completul pentru examinarea cauzei penale nr. xxxxx, în completul de judecată format din judecătorii Teleucă Stelian, Vrabii Silvia și Spoiala Alexandru. (f.d. 61, vol. 39). Potrivit procesului-verbal a ședinței din instanța de apel din 02 mai2019 (f.d. 110- 112, vol. 39) s-a purces la continuarea examinării cauzei în fond cu audierea părții vătămate prezentă la ședință-Moraru Victor. În acest sens, Colegiul penal lărgit invocă că potrivit prevederilor art. 31 alin. (1), (2), Cod de procedură penală, completul de judecată format în condițiile art. 30 trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3). Dacă aceasta nu este posibil, completul poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești. După începerea cercetării judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune reluarea de la început a cercetării judecătorești. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că în prezenta speță, după schimbarea completului de judecată pentru judecarea prezentei cauze, noul complet de judecată contrat dispozițiilor art. 31 alin. (2), Cod de procedură penală, nu a reluat de la început a cercetării judecătorești însă a continuat cercetarea judecătorească și astfel este afectată legalitatea deciziei instanței de apel, ce conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului procedural. Or, potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu. Deci, încălcările nominalizate a normelor procesuale-penale au lezat dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO. Totodată, Colegiul penal lărgit mai constată că, instanța de apel a lăsat fără soluționare alegațiile părții apărării potrivit cărora, judecătorul Juganari Marcel, nu a fost în drept să judece prezenta cauză penală și urma să își declare abținere în ordinea art.34 din Cod de procedură penală întrucât pe parcursul judecării cauzei penale de învinuire a lui Capranov Svetlana și Vasilean Iulia și-a expus opinia privind vinovăția sau nevinovăția inculpatelor prin: încheierea din 07 Septembrie 2012, a examinat cererea de chemare în Judecată înaintată de Melnic Maria către (care are statut de parte vătămată în cadrul cauzei penale) către Capranov Svetlana privind încasarea datoriei, rezultate din acțiunile din cadrul AIE Dacia din Săseni, acțiuni examinate în cadrul cauzei penale; prin hotărârea din 07 octombrie 2013, a dispus încasarea din contul lui Capranov Svetlana în beneficiul lui Munteanu Maria a sumei 1917 euro și 91 eurocenți, rezultate din acțiuni de împrumut care s-au realizat în cadrul Asociației de Economii și Împrumut „Dacia din Săseni”, fapte care sunt examinate în cadrul cauzei penale; prin încheierea din 07 iunie 2014, a examinat în ordinea art.313 Cod de procedură penală plângerea înaintată de Capranov Svetlana, Vioară Maria, Covalenco Svetlana și împotriva ordonanței de clasare a cauzei penale. Cauza penală vizată în plângere este în tangență directă cu dosarul pe care judecătorul îl avea deja în examinare privind învinuirea lui Capranov Svetlana și 35 Vasilean Iulia, or, petiționarele invocau falsificarea contractelor de credit, sumele contractate fiind incluse în pretinsul prejudiciu din cadrul prezentului dosar penal; În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu s-a sesizat și neîntemeiat a menținut sentința emisă fără a verifica compatibilitatea judecătorului în corespundere cu dispozițiile art. 33 Cod de procedură penală care a examinat cauza, or din lucrările dosarului se constată că acesta urma să se abțină de la judecarea cauzei penale întrucât anterior și-a expus opinia privind vinovăția sau nevinovăția inculpatelor prin emiterea unor acte judecătorești care sunt în legătură directă cu prezenta cauză penală dedusă judecății. Totodată, cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 6 și 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurenților, constată că, instanța de apel la adoptarea soluției, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale. Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează grav respectarea garanțiilor procedurale ale părților la un proces echitabil. Așadar, contrar celor reținute de instanță de apel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la adoptarea soluției, nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a dat răspuns la toate argumentele invocate în apelurile declarate, în susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei instanțe expuse în pct.3-3.2 și 3.3, al prezentei decizii și reproduse în recursurile declarate de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana, de către avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, în mare parte au rămas fără soluționare. Astfel, statuările superficiale a instanței de apel expuse în decizie la pct. 4.1, precum că ,, prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor părților vătămate a martorilor și probelor scrise cercetate în ședința de judecată , iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția inculpatelor în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această concluzia ajunge instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente, utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile respective.”, denotă faptul că, hotărârea instanțe de apel nu conține răspunsuri argumentate. Or, instanța de apel, nu a dat apreciere circumstanțelor, motivelor și scopului împrumutului, nu a fost dată o analiză amplă fiecărui epizod în parte în dependență de împrejurări, nu a fost dată aprecierea profundă și declarațiilor inculpatelor în raport cu declarațiile părților vătămate și a martorilor, instanța concluzionând prin insuficiență de motivare faptul că, deoarece a existat împrumutul de la mai multe persoane, luat la diferite perioade de timp și care ulterior nu a fost restituit, persoana urmează a fi recunoscută culpabilă de comiterea faptelor de escrocherie și delapidare. Mai mult, Colegiul penal lărgit contată că au rămas fără răspuns invocările avocatului Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana cu privire la lipsa caracterului cupidant și a înșelăciunii în acțiunile inculpatei; existența raporturilor civile între părți; lipsa calității de subiect a infracțiunii a inculpatei Capranov Svetlana; încălcarea 36 prevederilor privind constituirea completului de judecată; încetarea procesului penal în baza anulării ordonanței de punere sub învinuire; recalificarea infracțiunii în baza art. 196 Cod penal, de asemenea a fost lăsată fără examinare cererea privind încetarea procesului penal pe capătul de acuzare în baza art. 190 alin.(5) Cod penal pe baza faptului că nu a fost modificată învinuirea conform dispoziției noi a art. 190 prin prisma prevederilor art.275 pct.2 Cod de procedură penală(f.d.74-75, vol.39), precum și achitarea în baza art. 191 alin.(5) sau alin.(4) Cod penal, în legătură cu faptul că Asociația de Economii și împrumut „Dacia din Săseni” nu este recunoscută în calitate de parte vătămată în proces, deși conform învinuirii anume de la această asociație s-ar fi sustras bani precum și nu s-a expus în privința dublei incriminări în baza art. 191 alin.(5) și art.361 alin.(2) lit. d) din Cod penal, precum și a fost invocat faptul că unele părți vătămate, au fost recunoscute părți vătămate fără ca să dețină acest statut legal prin prisma prevederilor art.59 din Cod de procedură penală, nefiind persoane care nemijlocit au transmis bani, sau au avut de suferit un careva prejudiciu. Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a cercetat în deplină măsură cumulul de probe. Colegiul penal lărgit atestă că, decizia instanței de apel trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Obligarea instanței să-și motiveze hotărârea pe cauzele penale rezultă din prevederile art.6 § 1 din Convenția Europeană. Acest lucru presupune relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formate în rezultatul verificării hotărârii atacate în raport cu motivele invocate de apelanți și cu temeiurile pentru apel prevăzute de lege. Instanță de apel avea obligația ca, în mod precis și explicit, prin argumente relevante și suficiente, să dea un răspuns detaliat la fiecare motiv invocat de către apelanți, să rezolve problemele de fapt și de drept apărute la judecarea apelurilor, prin întocmirea corectă a hotărârii adoptate, care trebuie să cuprindă analiza probelor pe care instanță si-a bazat concluziile. Colegiul penal lărgit constată și faptul că, instanța de apel nu a combătut și nu a supus analizei afirmația invocată de către apărători care consideră, că instanța a purces la recalificarea acțiunilor inculpatelor din art.191 alin.(5) în art.191 alin.(4), întrucât la materialele cauzei nu s-a demonstrat pe capătul dat de acuzare cauzarea unui prejudiciu care ar fi echivalent sau mai mare cu 20 de salarii medii pe economie pentru anul 2008, așa cum prevede Hotărârea Guvernului Nr. 1419 din 17.12.2007, ce constituie 2630 lei, în condițiile în care salariul mediu pe economie prognozat era de 2600 lei și că în acțiunile inculpatelor nu există elemente de escrocherie sau delapidare a averii străine, raporturile dintre părți reprezentând exclusiv relații civile deoarece în acțiunile inculpatelor lipsește caracterul cupidant, solicitat de art. 190 alin.(5) și art.191 alin.(5) Cod penal, lipsește înșelăciunea sau abuzul de încredere și nu există nici o probă referitor la înțelegerea prealabilă dintre Vasilean Iulia și Capranov Svetlana. În același context, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu a arătat vigilență la motivarea concluziilor sale vis-a-vis de încadrarea juridică corectă a faptelor inculpatelor, or, formularea indicilor calificativi „de două sau mai multe persoane” și ”prin folosirea situației de serviciu”, este una nejustificată, or în învinuire nu se regăsește trimiterea la art.42 din Codul penal sub aspectul participației. În conformitate cu prevederile art.113 Cod penal, instanța de apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”. Colegiul penal lărgit notează că potrivit art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și 37 obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza separată a tuturor probelor administrate, prin prisma coroborării. În conformitate cu art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Pe lângă acestea, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel a trecut cu vederea și faptul că prin Legea nr. 179 din 26.07.2018 privind modificarea unor acte legislative, in vigoare din 17 august 2018 a fost modificată dispoziția art.190 Cod penal, (1) Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile. Verificând lucrările dosarului în sensul expus, Colegiul penal lărgit constată că procurorul nu a nu a intervenit cu o modificare a învinuirii prin prisma prevederilor art.283 Cod de procedură penală, prin urmare instanța de apel pripit și neîntemeiat a menținut sentința. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat răspuns la motivele din apelul apărătorilor, alegațiilor de bază invocate de către aceștia, care în opinia lor au importantă în cauza dedusă judecății pentru stabilirea adevărului. Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere a acestora contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Nu în ultimul rând, a atras atenția instanței de recurs și statuările divergente făcute de instanța de apel în decizia sa vizavi de reținerea declarațiilor unor martori audiați în cadrul ședinței de judecată în prima instanță or nu toți martorii audiați în prima instanță au fost audiați și în instanța de apel, despre care fapt semnalează și apărătorii, respectiv, odată cu rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se analizeze cu rigurozitate cele expuse de părți și să argumenteze admiterea sau respingerea lor prin prisma circumstanțelor speței. Instanța de recurs consideră că soluția instanțelor inferioare privind calificarea faptelor comise de către inculpate în baza art. 190 alin (5) Cod penal și de recalificare a faptelor comise de inculpate din prevederile art.191 alin.(5) Cod penal în cele ale art.191 alin.(4) Cod, este afectată de erori de drept prescrise și de 12) din alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, reieșind din cumul de circumstanțe expus mai sus. 7.2.3 Cu privire la temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, fiind unul doar declarativ, în care lipsesc argumentele concrete în determinarea pretinsei erori de încadrare juridică.

În baza celor expuse supra, Colegiul concluzionează, că erorile procesuale admise de Curtea de Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 Cod de procedură penală și ele nu pot fi reparate în prezenta procedură, fundamentând concluzionarea casării deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, 38 deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs și nu permit preluarea concluziilor instanței de fond, or judecarea apelurilor au avut loc cu derogări de la normele procesual-penale și nu a fost judecat fondul acestora . La noua rejudecare a cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe argumentat și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele punctate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate, să le dea o apreciere corespunzătoare cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către partea vătămată Furculiță Ion. Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Rusu Serghei în numele inculpatei Capranov Svetlana, de către avocatul Leșanu Andrei în numele inculpatei Vasilean Iulia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Capranov Svetlana xxxxx și Vasilean Iulia xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 28 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 39