1ra-662/2020 — art. 27, 248 alin. 1 CP

1ra-662/2020 — art. 27, 248 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-662/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Stefoglo Vasile xxx, născut la xxx, originar

și domiciliat în or. xxxxx, str. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 23.10.2017 – 22.04.2019;

instanța de apel: 27.05.2019 – 17.09.2019;

instanța de recurs ordinar: 23.12.2019 – 08.09.2020.

C O N S T A T Ă :

2019, a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Stefoglo Vasile în

baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta constituie o

contravenție prevăzută de art. 13, 287 alin. (10) Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Stefoglo Vasile

de comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 287 alin. (10) Cod

contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

Corpurile delicte: mijloacele bănești în sumă de 10090 euro ridicate de

la Stefoglo Vasile în rezultatul actului de control fizic vamal nr. 3 din 08

septembrie 2017, care au și fost recunoscute corpuri delicte și au fost

transmise pentru păstrare Serviciului Fiscal de Stat prin ordonanța din

15.09.2017, în conformitate cu art. 106 Cod penal - la intrarea sentinței în

vigoare a le trece forțat și gratuit în folosul statului.

Cerința acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată

a fost respinsă ca neîntemeiată.

1.1. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Stefoglo

Vasile, la data de 08 septembrie 2017, aproximativ la ora 21:00, deplasându-

se din Republica Moldova în Federația Rusă, fiind înregistrat în calitate de

1

pasager al cursei aeriene „Chișinău-Moscova”, în zona de control vamal a

Aeroportului International Chișinău pe direcția „ieșire din țară”, având

asupra sa bagajul cu care se deplasa, la sectorul unde are loc trecerea

controlului vamal a ales coridorul verde, care semnifică că persoana nu are

nimic de declarat și în așa mod a trecut zona de control vamal fără a declara

careva bunuri sau valori, însă, după efectuarea controlului special de

securitate de către colaboratorii poliției de frontieră, Stefoglo Vasile a fost

întors pentru efectuarea controlului vamal suplimentar, în cadrul căruia s-a

constatat că acesta avea asupra sa numerar în valută străină în sumă de 20

090 euro, pe care, contrar prevederilor art. 31 lit. b) al Legii nr. 1569 din

20.12.2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe

teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, potrivit căror

persoanele fizice sunt obligate să declare în scris numerarul și cecurile de

călătorie în valută străină la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii

Moldova, dacă suma lor depășește 10 000 euro (sau echivalentul lor) de

persoană, nu l-a declarat organului vamal, astfel încât din motive

independente de voința făptuitorului intențiile sale criminale nu au fost duse

până la capăt.

Acțiunile lui Stefoglo Vasile de către organul de urmărire penală au fost

încadrate juridic în baza art. art. 27, art. 248 alin. (1) Cod penal, după semnele

calificative „tentativa de contrabandă, adică de trecere peste frontiera vamală

a Republicii Moldova a obiectelor și a altor valori în proporții mari, prin

nedeclarare”.

2.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Vidrașco Tatiana, care a solicitat casarea în

parte a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 aprilie 2019,

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care: cheltuielile judiciare în mărime totală de 2799,58 lei de

încasat din contul cet. Stefoglo Vasile.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- sentința primei instanțe în partea respingerii încasării din contul

inculpatului a cheltuielilor de judecată este neîntemeiată;

- expertiza nr. 34/12/1 -R-4986 din 14.09.2017 a bancnotelor ridicate de

la Stefoglo Vasile a fost efectuată la cererea organului de urmărire penală în

conformitate cu prevederile art. 142 alin. (1) Cod de procedură penală;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o;

2

- cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului, temeiul juridic

fiind vinovăția sa contravențională, deoarece fără săvârșirea contravenției

astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;

- inculpatul Stefoglo Vasile a comis contravenția imputată și urmează a

suporta cheltuielile, pe care în altă ordine de idei nu le-ar fi suportat statul

dacă această contravenție nu s-ar fi comis.

2.2. Avocatul Zamfir Pavel, în numele inculpatului Stefoglo Vasile,

care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22

aprilie 2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care ultimul să fie achitat.

În argumentarea apelului, avocatul Zamfir Pavel, în numele

inculpatului Stefoglo Vasile a invocat că:

- nu s-a confirmat culpabilitatea lui Stefoglo Vasile în comiterea

infracțiunilor imputate, această concluzie se desprinde din analiza

declarațiilor inculpatului, martorilor și altor material acumulate pe cauza

penală;

- instanța nu s-a conformat prevederilor procesual penale și a tras

concluzii contradictorii;

- instanța inițial în partea descriptivă a sentinței s-a referit la

prevederile art. 431 alin.(4) Cod contravențional și art. 162 alin.(1) pct.4) Cod

de procedură penală, potrivit căruia „banii asupra cărora au fost îndreptate

acțiunile criminale se trec în venitul statului”, temei din care corpurile delicte

- mijloacele bănești în sumă de 10 090 euro, care formează obiectul

contravenției, depistați și ridicați de la Stefoglo Vasile în timpul actului de

control fizic vamal nr.3 din 08 septembrie 2017, care au fost recunoscute

corpuri delicte și au fost transmise pentru păstrare Serviciului Fiscal de Stat

prin ordonanța și actul nr.46 din 21 septembrie 2017, urmează a fi trecute

forțat și gratuit în folosul statului;

- în partea dispozitivă a sentinței, deși dispune încetarea procesului

penal, dar și a celui contravențional pe motivul expirării termenului de

prescripție, instanța î-și motivează soluția de trecere gratuită și forțată în

folosul statului a banilor recunoscute ca corp delict, numai prin referință la

prevederile art. 106 Cod penal, ezitând să se refere și la prevederile art. 4397

Cod contravențional;

- pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei nu au fost prezentate

și administrate probe suficiente, obiective, pertinente și concludente, care ar

confirma culpabilitatea inculpatului, în lipsa elementelor constitutive ale

infracțiunii, prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, dar nici a

componenței de contravenției prevăzute la art. 13, 287 alin. (10) Cod

contravențional, se impune soluția achitării lui Stefoglo Vasile.

3

septembrie 2019:

A fost respins, ca fiind nefondat, apelul declarat de procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Vidrașco Tatiana.

Admis apelul avocatului Zamfir Pavel în interesele inculpatului

Stefoglo Vasile, casată sentința integral, inclusiv în baza art. 409 alin. (2) Cod

de procedură penală, fiind pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care: procesul penal pornit în privința lui

Stefoglo Vasile în baza art. art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, a fost încetat pe

motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de art. art. 13, 287 alin. (10)

Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional pe motivul

intervenirii termenului de prescripție. Corpurile delicte: mijloacele bănești

în sumă de 10090 (zece mii nouăzeci) euro, ridicate în baza actului de control

fizic vamal nr. 3 din 08.09.2017, transmise pentru păstrare Serviciului Fiscal

de Stat prin ordonanța din 15 septembrie 2017 de restituit proprietarului

Stefoglo Vasile.

3.1. Motivând soluția emisă, instanța de apel a constatat că, contrar

prescripțiilor legale prima instanță, deși a dispus încetarea procesului penal

intentat în privința lui Stefoglo Vasile în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal,

din motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 287 alin.

(10) Cod contravențional, în partea descriptivă a sentinței a indicat că

„analizând materialele cauzei penale, instanța de judecată consideră că vina

lui Stefoglo Vasile este dovedită pe deplin și acțiunile acestuia corect au fost

încadrate, în baza art. 27, 248 alin. (1) din Codul penal, deoarece acesta a

comis tentativa de contrabandă, adică trecere peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a obiectelor și altor valori (mijloace bănești) în proporții

mari, prin nedeclarare.”

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat că

probele prezentate, confirmă vinovăția „în comiterea infracțiunii imputate”.

În același timp, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, precum și art. 462 alin. (2) Cod Contravențional, prima instanță nu a

descris fapta contravențională considerată a fi dovedită în baza căruia

Stefoglo Vasile a fost recunoscut vinovat.

Instanța de apel a constatat că, Stefoglo Vasile, la data de 08 septembrie

2017, aproximativ la ora 21:00, deplasându-se din Republica Moldova în

Federația Rusă, fiind înregistrat în calitate de pasager al cursei aeriene

„Chișinău-Moscova”, în zona de control vamal a Aeroportului International

Chișinău pe direcția „ieșire din țară”, având asupra sa bagajul cu care se

deplasa, la sectorul unde are loc trecerea controlului vamal a ales coridorul

verde, care semnifică că persoana nu are nimic de declarat și în așa mod a

4

trecut zona de control vamal fără a declara careva bunuri sau valori, însă,

după efectuarea controlului special de securitate de către colaboratorii

poliției de frontieră, Stefoglo Vasile a fost întors pentru efectuarea

controlului vamal suplimentar, în cadrul căruia s-a constatat că acesta avea

asupra sa numerar în valută străină în sumă de 20 090 euro, pe care, contrar

prevederilor art. 31 lit. b) al Legii nr. 1569 din 20.12.2002, cu privire la modul

de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de

către persoane fizice, potrivit căror persoanele fizice sunt obligate să declare

în scris numerarul și cecurile de călătorie în valută străină la scoaterea

acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depășește 10 000

euro (sau echivalentul lor) de persoană, nu l-a declarat organului vamal,

astfel încât din motive independente de voința făptuitorului intențiile sale

nu au fost duse până la capăt.

Instanța de apel a considerat că faptele lui Stefoglo Vasile conțin

semnele calificative ale contravenției prevăzute de art. 13, 287 alin. (10) Cod

contravențional, reieșind din analiza următoarei sisteme de probe apreciate

de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, și anume:

- declarațiile martorului Platon Ghenadie;

- declarațiile martorului Draguțan Dorian;

- raportul de expertiză nr.34/12/1-R-4986 din 14 septembrie 2017, în

privința bancnotelor ridicate de la Stefoglo Vasile, prin care se constată că

acestea sunt confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea

banilor și a hârtiilor de valoare (f.d. 23-26);

- procesul-verbal din 15 septembrie 2017 privind examinarea

bancnotelor ridicate de la Stefoglo Vasile (f.d. 31-33);

- actul de control fizic vamal nr. 3 din 08 septembrie 2017, prin care se

constată că de la Stefoglo Vasile, pasagerul cursei Chișinău-Moscova, în

cadrul controlului efectuat la 08 septembrie 2017, începând cu ora 21:00, a

fost depistată valută în sumă de 20090 euro (în bancnote cu nominalul de 20,

50, 100, 200 și 500 euro), cu indicarea numărului de serie al fiecărei bancnote

depistate (f.d. 5-7);

- conținutul procesului-verbal nr. 48 din 08 septembrie 2017 privind

reținerea sumei de 20090 euro în bancnote cu nominalul de 20, 50, 100, 200

și 500 euro, transportate de către pasagerul cursei Chișinău-Moscova,

Stefoglo Vasile, motivul reținerii fiind indicat nedeclararea bunurilor

organului vamal și lipsa actelor de însoțire (f.d. 8-10).

În viziunea instanței de apel, acțiunile lui Stefoglo Vasile au fost greșit

încadrate în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, deoarece, instanța de fond

a considerat că Stefoglo Vasile a comis contravenția prevăzută de art. 13, 287

alin. (10) Cod contravențional, după semnele calificative: tentativa de încălcare

5

a regulilor vamale, adică trecerea mărfurilor, obiectelor și altor valori peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, prin nedeclarare dacă aceste acțiuni nu constituie

infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune.

Instanța de apel a notat că, prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare

din 17.08.2018 au fost operate modificări în dispoziția art. 248 alin. (1) Cod

penal, trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor

valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin

ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu

folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare

vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele

vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Instanța de apel a menționat că, fapta imputată lui Stefoglo Vasile a

fost comisă la data de 08.09.2017, iar potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1233

din 09.11.2016, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 572 din 19.07.2017,

cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2017 a fost

stabilit în mărime de 5600 lei.

Instanța de apel a atestat că, modificările operate, valoarea bunurilor

care constituie obiect al infracțiunii incriminate lui Stefoglo Vasile,

mijloacele băneștii nedeclarate organului vamal și anume suma de 10090

euro, echivalentul a 47,088 lei nu depășește 100 de salarii medii lunare pe

economie prognozate (5600 x 100 = 560 000 lei).

Instanța de apel a constatat că, norma penală modificată prin Legea

nr.179 din 26.07.2018 înlătură caracterul infracțional al faptei incriminate

inculpatului Stefoglo Vasile, acțiunile acestuia constituie componența

contravenției prevăzute de art. 13, 287 alin. (10) Cod Contravențional.

De asemenea, instanța de apel prin trimitere la prevederile art. 10 Cod

penal, a conchis că legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei,

care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a

comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor

care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat

pedeapsa, dar au antecedente penale.

Instanța de apel a menționat că, norma penală modificată prin Legea

nr. 179 din 26.07.2018 înlătură caracterul infracțional al faptei incriminate

inculpatului Stefoglo Vasile, iar acțiunile acestuia constituie componența

contravenției prevăzute de art. 13, 287 alin. (10) Cod Contravențional.

Cu referire la art. art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, art. 461,

441 alin. (1) lit. b), art. 30 alin. (2) Cod contravențional, instanța de apel a

reiterat că, contravenția a fost comisă la data de 08 septembrie 2017, iar până

6

la momentul actual s-a depășit termenul de prescripție de tragere la

răspunderea contravențională, motiv pentru care este necesar de a înceta

procesul contravențional în privința lui Stefoglo Vasile în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

Soluționând chestiunea cu privire la aplicabilitatea art. 106 Cod penal,

4397 Cod Contravențional, – confiscarea specială, instanța de apel a

menționat că de fiecare dată la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei

în proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități

proporționale, această situație fiind verificată prin prisma „triplului test”,

constant emanat din jurisprudența CtEDO, care presupune trei condiții

asumate corelativ pentru a justifica și argumenta o restricție adusă: a)

limitarea este prevăzută de lege; b) protejează un interes legitim; c) să fie

necesară într-o societate democratică. Așadar, principiul proporționalității,

în accepțiunea sa clasică, presupune că oricare decizie sau măsură adoptată

de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o justă și echitabilă evaluare a

faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate, precum și pe o

selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor, care urmează a fi utilizate,

în vederea atingerii unui scop predefinit.

Instanța de apel a conchis că, obiectivele consemnate pot fi atinse doar

prin motivarea corespunzătoare a soluției de aplicare a confiscării speciale,

ceea ce în cauza dată nu a fost realizat. Or, formalismul de care a uzat prima

instanță în expunerea argumentelor în favoarea confiscării mijloacelor

băneștii ce aparțineau inculpatului, nu poate atinge pragul minim necesar

de motivare în acest sens.

Instanța de apel a specificat că din prevederile art. 46 alin. (3) din

Constituție, rezultă că poate fi confiscată doar averea dobândită ilicit și

caracterul ilicit al dobândirii averii se prezumă și reieșind din principiul

contradictorialității procedurii penale, sarcina dovedirii averii desinate,

folosite sau rezultate din infracțiune pe una din căile prevăzute la art. 33 alin.

(1), (2) Cod penal, revine organului de urmărire penală la ancheta

preliminară și procurorului în ședința judiciară (pct.10 al Hotărârii privind

practica aplicării de către instanțele de judecată a dispozițiilor legale

referitoare la confiscarea averii nr. 40 din 27.12.1999).

Instanța de apel a considerat că corpurile delicte: mijloacele bănești în

sumă de 10090 (zece mii nouăzeci) euro, ridicate în baza actului de control

fizic vamal nr. 3 din 08 septembrie 2017, transmise pentru păstrare

Serviciului Fiscal de Stat prin ordonanța din 15 septembrie 2017 urmează a

fi restituite proprietarului Stefoglo Vasile.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță întemeiat a dispus și

respingerea cerinței acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare, compuse din suma de 2799,58 lei care

7

includ: (1) 33 lei - consumabile (hârtie), fiind luate în calcul filele materialelor

cauzei și celor prezentate participanților; (2) 666,58 lei - salariul procurorului

(1 zi), fiind luat în calcul timpul utilizat pentru efectuarea acțiunilor de

urmărire penală și întocmirea actelor procesuale; (3) 2 100 lei - cheltuieli

pentru efectuarea expertizei, atât timp cât cheltuielile solicitate de către

acuzatorul de stat nu se includ în noțiunea de „cheltuieli judiciare” în sensul

prevăzut de art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală și nu urmează a fi

puse în sarcina inculpatului Stefoglo Vasile. Or, aceste cheltuieli sunt puse

pe seama statului - salariul procurorului este achitat de către angajator, nu

de către inculpat, iar consumabile sunt necesare în vederea constatării faptei

infracționale și nu implică cheltuieli suplimentare suportate de către organul

de urmărire penală în legătură cu efectuarea urmării penale.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care

indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei în partea ce ține de

soluția dispusă cu privire la soarta corpului delict: mijloace bănești în sumă

de 10090 euro și a menține sentința prin care corpurile delicte: banii în sumă

de 10 900 euro, în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal au fost

trecute forțat și gratuit în folosul statului.

În susținerea recursului declarat, procurorul a expus următoarele:

- decizia instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă pe caz cu

privire la confiscarea specială este neîntemeiată și contrară normelor

procesuale, instanța în mod incorect respingând solicitarea privind

confiscarea specială a banilor utilizați la comiterea infracțiunii;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

art. 427 al. (1) pct. 6) Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a luat în considerație prevederile art. 106 alin. (1)

Cod penal.

penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la soarta

corpului delict cu menținerea în această parte a sentinței, reieșind din

raționamentele expuse în continuare.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total,

hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se

agravează situația condamnatului.

La caz, din textul recursului ordinar declarat de către procuror se reține

că, acesta este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

8

penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

invocându-se în special următorul temei: hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

În opinia recurentului, instanța de apel nu a luat în considerație faptul,

că potrivit art. 106 alin. (1) Cod penal „confiscarea specială constă în trecerea,

forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor

valutare) utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În

cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din

infracțiuni nu mai există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea

acestora.

De asemenea, procurorul în sumarul recursului a invocat că conform

prevederilor art.431 alin.(4) Cod contravențional și art. 162 alin.(1) pct.4) Cod

de procedură penală, „banii asupra cărora au fost îndreptate acțiunile

criminale se trec în venitul statului, temei din care instanța de fond corect a

dispus ca mijloacele bănești în sumă de 10 090 euro, care formează obiectul

contravenției, depistați și ridicați de la Stefoglo Vasile în timpul actului de

control fizic vamal nr.3 din 08 septembrie 2017, care au fost recunoscute

corpuri delicte și au fost transmise pentru păstrare Serviciului Fiscal de Stat

prin ordonanța din 15 septembrie 2017 și actul nr.46 din 21.09.2017, urmează

a fi trecute forțat și gratuit în folosul statului.

Pornind de la criticile recurentului în partea ce se referă la dezacordul

cu faptul că mijloacele bănești în sumă de 10 090 euro, nu au fost trecute

forțat și gratuit în folosul statului, Colegiul penal lărgit consideră că, acestea

sunt întemeiate și recursul declarat în partea dată urmează a fi admis,

deoarece instanța de apel eronat a admis apelul avocatului și a restituit

corpurile delicte: mijloacele bănești în sumă de 10090 euro, proprietarului

Stefoglo Vasile.

La acest capitol, Colegiul menționează că, prima instanță la adoptarea

sentinței a ajuns la concluzia că, corpurile delicte: mijloacele bănești în sumă

de 10 090 euro, formează obiectul contravenției, depistați și ridicați de la

Stefoglo Vasile în timpul actului de control fizic vamal nr.3 din 08.09.2017,

au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și au fost transmise pentru

păstrare Serviciului Fiscal de Stat prin ordonanța din 15 septembrie 2017 și

actul nr.46 din 21 septembrie 2017, din care motiv a considerat că, urmează

a fi trecute forțat și gratuit în folosul statului. Însă, în viziunea instanței de

apel, rezultând din prevederile art. 46 alin.(4) din Constituția, art.106 Cod

penal și art. 162 Cod de procedură penală, corpurile delicte: mijloacele

bănești în sumă de 10 090 euro, urmează a fi restituite proprietarului,

deoarece aplicarea confiscării obiectelor contrabandei, ar putea fi atinse doar

9

prin motivarea corespunzătoare a soluției de aplicare a confiscării, fapt care

nu a fost realizat de către instanța de fond.

Colegiul penal lărgit consideră nefondate concluziile instanței de apel,

în partea ce se referă la admiterea cerințelor avocatului de a restitui corpurile

delicte: mijloacele bănești în sumă de 10 090 euro, deoarece aceștia au fost

recunoscute corpuri delicte în această cauză.

Prin urmare, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile primei instanțe

referitoare la trecerea forțată și gratuită în folosul statului a corpurilor

delicte: mijloacele bănești în sumă de 10 090 euro, hotărârea în acest sens

fiind una motivată, din care motiv se impune necesitatea de a interveni în

hotărârea adoptată de către instanța de apel, casând-o în partea ce ține de

soluția dispusă cu privire la soarta corpului delict, mijloace bănești în sumă

de 10090 euro.

Referitor la alegațiile recurentului privind criticile prin prisma

incidenței cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, specificate mai sus, cu excepția celor ce se referă la soarta

corpurilor delicte, Colegiul penal lărgit le apreciază ca neîntemeiate.

În cele din urmă, Colegiul constată că, instanța de apel greșit a admis

apelul avocatului doar în partea restituirii proprietarului Stefoglo Vasile a

corpurilor delicte: mijloacelor bănești în sumă de 10 090 euro, și prin

pronunțarea unei noi hotărâri a comis o eroare de drept prevăzută de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică hotărârea nu cuprinde

motive fondate legal pe care se întemeiază soluția.

Având ca reper raționamentele expuse, Colegiul statuează că, sentința

în partea în care corpul delict a fost trecut forțat și gratuit în folosul statului,

mijloacele bănești în sumă de 10090 euro este legală și întemeiată, motiv

pentru care se apreciază, că apelul declarat de avocat, în latura vizată mai

sus, a fost greșit admis, din care considerente decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu menținerea sentinței adoptate de prima instanță, în

această parte.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casează decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Stefoglo Vasile xxxxxx, în partea ce ține de soluția dispusă cu privire la soarta

corpului delict: mijloace bănești în sumă de 10090 (zece mii nouăzeci) euro, cu

menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 22 aprilie 2019, prin care conform art.106 Cod de procedură penală, au fost

10

trecute forțat și gratuit în folosul statului, mijloacele bănești în sumă de 10090

(zece mii nouăzeci) euro.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia motivată pronunțată la 08 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11