1ra-931/2020 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-931/2020 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-931/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Devder Djulieta prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2019, în cauza penală privindu-l pe

Buhna Ștefan xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

procesul penal pornit în privința lui Buhna Ștefan în baza art.287 alin.(1) Cod penal,

din motiv că fapta comisă de acesta constituie contravenția prevăzută de art.78 alin.(1)

Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Buhna Ștefan în temeiul

art.78 alin.(1) Cod contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție a răspunderii contravenționale. Corpul delict: un CD ce conține secvențe

video privind acțiunile de la locul comiterii infracțiunii, anexat la dosarul penal, se va

păstra atașat la materialele cauzei penale.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Buhna Ștefan, la

10.04.2018, aproximativ la ora 01:30, aflându-se xxxxx, în fața clubului de noapte

„Free-Time” la terasă, în prezența mai multor persoane care se aflau în preajma

localului, din cauza unor expresii necenzurate care au fost adresate de partea vătămată

Mahu Octavian, adresate inculpatului, i-a aplicat acestuia o lovitură cu palma peste față

în rezultat la ce Mahu Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului

de la terasă fiindu-i cauzat conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală)

nr.201822D0075 din 14.05.2018 plagă a părții anterioare a pavilionului urechii drepte,

edem a obrazului drept, excoriație posterior de ungherul lateral a ochiului drept, ce se

califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Acțiunile lui Buhna Ștefan au fost încadrate în baza art.78 al.1 Cod

contravențional – vătămarea integrității corporale prin care au fost cauzate vătămări

neînsemnate părții vătămate.

1

Hîncești, Scutelnic Ovidiu, solicitând: admiterea apelului, casarea sentinței instanței de

fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Buhna Ștefan să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, și

să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 de unități

convenționale.

2.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că, soluția primei instanțe este

eronată or, cele declarate de către partea vătămată Mahu Octavian au fost confirmate

de către martorul Buhna Vasile, acestea coroborând și cu celelalte probe administrate

- procesul - verbal privind consemnarea celor constatate din 17.04.2018, informația

telefonică 902 din 17.04.2018, procesul - verbal de cercetare la fața locului din

10.04.2018, raportul de expertiză judiciară nr.201822D0075 din 14.05.2018, imaginile

video prezentate de către partea apărării. Astfel, acțiunile inculpatului constituie

infracțiunea de huliganism, dar nu contravenție, fapt manifestat prin intensitatea

acțiunilor, desconsiderarea valorilor sociale, comportamentul violent într-un loc

public.

a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de apel declarată de către procurorul în

Procuratura mun. Hîncești, Scutelnic Ovidiu, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras

concluzia că, inculpatul Buhna Ștefan a săvârșit anume contravenția prevăzută de

art.78 alin.(1) Cod contravențional, concluzie bazată pe probele acumulate la cauza

penală, apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, și anume:

- declarațiile părții vătămate Mahu Octavian (f.d.122); - declarațiile martorului Iliescu

Vladimir (f.d.124); - declarațiile martorului Botezatu Andrei (f.d.126); - declarațiile

martorului Pădureț Mihail (f.d.128); - declarațiile martorului Ilașcu Andrei (f.d.130); -

declarațiile martorului Fodor Dan (f.d.132); - procesul - verbal privind consemnarea

celor constatate din 17.04.2018 (f.d.6); - informația telefonică 902 în care Mahu

Octavian a comunicat că a fost maltratat de o persoană pe nume „Ștefan” la 09.04.2018

în xxxxx (f.d.8); - informația telefonică 902 din 17.04.2018 în care a fost comunicat că

Buhnă Vasile a avut în conflict cu fratele său Buhna Ștefan (f.d.9); - procesul - verbal

de cercetare la fața locului din 10.04.2018, prin care a fost cercetată terasa de la „Free

Time” din xxxxx (f.d.10); - raportul de expertiză judiciară nr.201822D0075 din

14.05.2018 (f.d. 25 - 26).

Analizînd probele enunțate, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia

primei instanțe că fapta prejudiciabilă comisă de Buhna Ștefan nu întrunește elementele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal și

imputată de organul de urmărire penală, dar acțiunile acestuia constituie contravenția

de huliganism prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional, în circumstanțele în

care, la 10.04.2018, aproximativ la ora 01:30, Buhna Ștefan, aflându-se în xxxxx în

fața clubului de noapte „Free-Time”, la terasă, în prezența mai multor persoane care se

aflau în preajma localului, din cauza unor expresii necenzurate care au fost adresate de

2

partea vătămată Mahu Octavian în adresa inculpatului Buhna Ștefan, ultimul i-a aplicat

părții vătămate Mahu Octavian o lovitură cu palma peste față, iar în rezultat, Mahu

Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului de la terasă, fiindu-i

cauzate, conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.201822D0075

din 14.05.2018 - vătămări corporale neînsemnate.

În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind relevante declarațiile martorilor

audiați, în particular Ilașcu Andrei și Padureț Mihail, care au confirmat că inițiatorul

conflictului a fost Mahu Octavian, care s-a adresat necenzurat către Buhna Ștefan și l-

a determinat pe acesta să lovească partea vătămată, în timp ce inculpatul vorbea cu

fratele său, iar partea vătămată a intervenit între ei fără necesitate.

La fel, inculpatul, partea vătămată și martorii au confirmat că inițial, conflictul a

apărut între Buhna Ștefan și fratele acestuia - Buhna Vasile, apoi Mahu Octavian le-a

făcut observație și l-a numit pe Buhna Ștefan cu cuvinte injurioase, iar în acest sens,

sunt relevante declarațiile martorilor Leancă Teodor, Buhna Vasile, Pădureț Mihail și

Ilașcu Andrei, care atestă comportamentul lui Mahu Octavian îndreptat în adresa lui

Buhna Ștefan cu scopul de a-l umili și a-i leza onoarea și demnitatea.

Contrar argumentelor apelantului, aceste circumstanțe sunt confirmate și prin

imaginile video anexate la dosar la cererea apărării, din conținutul cărora, se confirmă

declarațiile inculpatului și ale martorilor referitor la cele întâmplate.

În acest context, Colegiul a stabilit că reieșind din materialele dosarului, rezultă

că, la 08.05.2018, Mahu Octavian a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.69 alin.(1) Cod contravențional pentru faptul că la 10.04.2018, fiind

în sxxxxx, l-a înjurat pe Buhna Ștefan, lui Mahu Octavian fiindu-i aplicată sancțiunea

contravențională de 9 unități convenționale, amenda fiind achitată (f.d.55-57).

Prin urmare, instanța de apel a reținut ca corectă concluzia primei instanțe precum

că instigatorul conflictului a fost Mahu Octavian, care a primul a început să-l înjure pe

Buhna Ștefan, iar acțiunile inculpatului nu au avut loc cu scopul de a atenta la ordinea

publică în sensul componenței de infracțiune de huliganism, or inculpatul nu a creat o

situație de disconfort social cu grad prejudiciabil sporit, dat fiind faptul că alte persoane

aflate în preajmă nu au fost afectate, acostate sau deranjate de acțiunile inculpatului.

Consecvent, Colegiul a reținut în speță că, și-a găsit confirmare doar una din

acțiunile imputate inculpatului Buhna Ștefan - și anume faptul că ultimul la 10.04.2018,

aflându-se într-un loc public în prezența mai multor persoane, prin lovitura aplicată

părții vătămate, Buhna Ștefan a comis acțiuni violente care au cauzat vătămare

neînsemnată a integrității corporale a lui Mahu Octavian.

Astfel, prima instanță a conchis corect că delimitarea dintre huliganism ca

infracțiune penală și vătămarea integrității corporale - ca și contravenție, se realizează

ținându-se cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care se determină prin cumulul

circumstanțelor cauzei, inclusiv metodele săvârșirii faptei ilicite, intensitatea și durata

acestora, iar conform art.14 alin.(2) Cod penal, nu constituie infracțiune acțiunea sau

inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod,

dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni.

3

Instanța de apel, în concluzie, a constatat că, prima instanță a conchis just că

acțiunile lui Buhna Ștefan constituie contravenția de huliganism prevăzută de art.78

alin.(1) Cod contravențional, după semnele calificative „vătămarea integrității

corporale prin care au fost cauzat vătămare neînsemnată".

Totodată, dat fiind că fapta contravențională prevăzută de art.78 alin.(1) Cod

contravențional a fost săvârșită de Buhna Ștefan la 10.04.2018, rezultă că a expirat

termenul de prescripție pentru aplicarea în privința acestuia a sancțiunii

contravenționale, procesul contravențional a fost încetat.

Cu referire la soarta corpurilor delicte, instanța de apel a constatat că, aceasta a

fost soluționată corect conform prevederilor art.162 alin.(1) pct.5) Cod de procedură

penală.

de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Devder Djulieta indicând

temeiurile prevăzute la pct. 6), 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, într-un alt complet de judecată.

4.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- colegiul penal eronat a conchis că acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan nu se

regăsesc în conjunctura infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin.(1) Cod

penal, ba dimpotrivă acestea întrunesc elementele contravenției prevăzute de art. 78

alin.(1) Cod contravențional, or instanța de apel verificând cauza sub aspectul

calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din

elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste

fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a

acțiunilor expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul

învinuirii imputate acestuia, fapt ce la caz că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere

eronată și formală de ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea

publică, apărate împotriva infracțiunii de huliganism, pe când obiectul juridic secundar

îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea sau libertatea

morală a persoanei;

- acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan au avut loc într-un loc public (în fața

clubului de noapte „Free-Time” amplasat în xxxxx), fiind tulburată ambianța liniștită

de conviețuire în societate, acțiuni care sau derulat în prezența mai multor persoane,

astfel încât inculpatul manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fără nici

un temei real, a început să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa lui Mahu

Octavian, acțiuni care ulterior au fost însoțite și de aplicarea violenței în privința

persoanei pătimite, prin aplicarea unei lovituri peste față;

- făptașul aflându-se în incinta unui local public acționând spontan, fără nici un

motiv și pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, a acționat într-un mod

intenționat, demonstrativ, violent exprimând în mod vădit o desconsiderațiune față de

valorile social umane și ordinea necesară în societate educată, înjosind în public

onoarea și demnitatea unei persoane care era angajat a instituție în care se afla, aplicând

4

violența fizică asupra acestuia și acostând într-un mod ofensator victima provocându-i

atât acestuia cât și celorlalte persoane din preajmă un sentiment de insecuritate pentru

viața și sănătatea lor precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană fiind

utilizate expresii jignitoare adresate în public părții vătămate fapt prin care i-a periclitat

statutul său în societate, odată ce ia fost adusă o atingere inevitabilă drepturilor și

intereselor personale ale victimei;

- ambele instanțe de judecată urmau să rețină comportamentul violent care a

existat la inculpat, atunci când nu reacționa la observațiile persoanelor din preajma sa

continuând să manifeste un comportament violent în raport cu victima a cărui

demnitate umană a fost înjosită;

- declarațiile părții vătămate Mahu Octavian, coroborează întru totul cu alte probe

materiale care au fost administrate și prezentate instanțelor de judecată, însă prima

instanță și respectiv colegiul penal, nu au luat măsurile necesare pentru ca aceste probe

să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt să aibă

o relevanță juridică: proces-verbal privind consemnarea celor constatate clin 1

7.04.2018; informația telefonică 902 din 17.04.2018; proces verbal de cercetare la fața

locului din 10.04.2018; raport de expertiză judiciară nr. 201822D0075 din 14.05.2018;

-Imaginile video potrivit cărora se observă cum inculpatul Buhna Ștefan în prezența

mai multor persoane aflându-se într-un loc public la terasa localului,, Free Time,, i-a

aplicat părții vătămate Mahu Octavian mai multe lovituri peste diferite părți ale

corpului, în rezultatul la ce, partea vătămată a fost doborâtă la pământ fiind în acest

timp cele săvârșite de către inculpatul Buhna Ștefan sesizate de către persoanele din

imediata apropiere care încercau să-l calmeze pe Buhna Ștefan. Comportamentul

violent al inculpatului fiind unul demonstrativ și obraznic care nu reacționa la

observațiile persoanelor din jur;

- faptele descrise în actul de învinuire, intră în conceptul de huliganism, folosit de

legiuitor în art.287 alin.(1) Cod penal, deoarece inculpatul a încălcat grosolan ordinea

publică, acțiuni care au fost însoțite de violență asupra persoanei, ceia ce constituie

latura obiectivă a componenței de infracțiune enunțate supra;

- instanța de apel, la adoptarea deciziei de reîncadrare a acțiunilor inculpatului

Buhna Ștefan de la art.287 alin.(1) Cod penal, la art.78 alin.(1) Cod contravențional

nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, a admis o

eroare gravă de drept, fiind greșit încadrată fapta inculpatului, temei ce se regăsește la

pct.6 și pct.12 din art.427 al.1 Cod procedură penală.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

5

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) și

pct.12 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt și de drept, care a

afectat soluția instanței, încât faptei săvârșite i s-a dat o apreciere juridică greșită.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

Conform art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne

cea care a existat la soluționarea recursului.

5.1 După cum rezultă din actele cauzei, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul

central din 15.08.2019, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Buhna Ștefan

în baza art.287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta comisă de acesta constituie

contravenția prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional. Procesul contravențional

în privința lui Buhna Ștefan în temeiul art.78 alin.(1) Cod contravențional a fost încetat

în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către acuzatorul de stat care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul Buhna Ștefan să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 700 de unități convenționale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019,

a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de apel declarată de către procurorul în

Procuratura mun. Hîncești, Scutelnic Ovidiu, cu menținerea sentinței fără modificări.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel procurorul a contestat-o cu recurs.

Verificând argumentele invocate în recursul declarat în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea cauzei a comis

erori de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțând soluția sa fără

respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CtEDO, precum și a practicii judiciare

stabilite.

Conform art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Potrivit art.419 Cod de

procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Conform art.101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenți, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor cercetate.

6

Prin urmare, Colegiul lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către instanța

de apel.

5.2 Instanța de apel, respingând apelul procurorului și concluzionând că sentința

este una legală, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, a omis să dea răspuns

la argumentele principale din apel nu și-a justificat soluția în raport cu învinuirea adusă

inculpatului în rechizitoriu, admițând motivări contradictorii a ajuns la concluzia de a

menține soluția primei instanțe privind prezența în acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan

a elementelor contravenției prevăzute de art.78 alin.(1) Cod contravențional pe motiv

că nu se regăsesc elementele infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin.(1)

Cod penal.

Se reține, că instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii,

urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale

infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei,

respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său

de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestuia, fapt ce

pe caz nu se constată, fiind înfăptuită o apreciere formală, de ordin general, a probelor

și circumstanțelor cauzei penale, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penal.

Menținând sentința, instanța de apel, de fapt a reținut că, acțiunile inculpatului

Buhnă Ștefan au avut loc în fața clubului de noapte „Free-Time” amplasat în xxxxx,

care este un loc public, în prezența mai multor persoane care se aflau în preajma

localului, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu palma peste față, în rezultat la ce

Mahu Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului de la terasă,

fiindu-i cauzat conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală)

nr.201822D0075 din 14.05.2018 plagă a părții anterioare a pavilionului urechii drepte,

edem a obrazului drept, excoriație posterior de ungherul lateral a ochiului drept, ce se

califică ca vătămări corporale neînsemnate – elemente constitutive ale infracțiunii de

huliganism, totodată fiind constatat, că motivul acestor acțiuni a fost provocat din cauza

unor expresii necenzurate care au fost adresate inculpatului de către partea vătămată

Mahu Octavian, care a fost atras la răspundere contravențională pentru comiterea

contravenției prevăzute de art. 69 al. 1) Cod contravențional pentru înjurarea

inculpatului.

Astfel, instanțele de fond, luând la baza soluțiilor adoptate procesul-verbal cu

privire la contravenție din 08.05.2018 în privința părții vătămate în baza art.69 al.1)

Cod contravențional, nu i-au dat apreciere în cumul cu alte probe, inclusiv cu

declarațiile părții vătămate, a martorilor, la fel ca și cu declarațiile inculpatului, date la

urmărirea penală (f.d.36), din care rezultă, că între inculpat și fratele său s-a iscat un

conflict, iar partea vătămată a intervenit să aplaneze situația, inculpatul refuzând

ajutorul acestuia, a provocat conflictul cu partea vătămată, fără careva temei l-a lovit

peste față, în rezultat acesta a căzut pe podea. La fel, se constată, că reținând procesul-

verbal de contravenție în baza art. 69 al.1) Cod contravențional în privința victimei ca

o probă decisivă pentru contestarea provocări conflictului din partea victimei,

instanțele de fond nu au apreciat acest înscris în raport cu celelalte probe scrise –

7

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.04.2018, cererea și declarațiile părții

vătămate din aceiași dată, fără a ține cont de conținutul și data întocmirii acestuia,

plângerea inculpatului, fiind adresată la ÎP la 08.05.2018, peste aproximativ o lună

după data comiterii faptei de către inculpat.

Mai mult, că instanțele de fond n-au răspuns la argumentul principal al acuzării și

anume, că anume inculpatul, în incinta unui local public, a acționat într-un mod

intenționat, demonstrativ, violent exprimând în mod vădit o desconsiderațiune față de

valorile social umane și ordinea necesară în societate educată, înjosind în public

onoarea și demnitatea unei persoane, aplicând violența fizică asupra acestuia și

acostând într-un mod ofensator victima, provcându-i atât acestuia cât și celorlalte

persoane din preajmă un sentiment de insecuritate pentru viața și sănătatea lor

precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană fiind utilizate expresii

jignitoare adresate în public părții vătămate fapt prin care i-a periclitat statutul său în

societate, odată ce ia fost adusă o atingere inevitabilă drepturilor și intereselor

personale ale victimei.

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere comportamentului violent care a existat

la inculpat, atunci când nu reacționa la observațiile persoanelor din preajma sa,

continuând să manifeste un comportament violent în raport cu victima a cărui

demnitate umană a fost înjosită, evitând să se expună asupra conținutului înregistrărilor

video, în cumul cu alte probe, din care clar se vede comportamentul fiecărui participant

la conflict.

Instanța de apel reținând concluzia instanței de fond precum că, din declarațiile

martorilor audiați, în particular Ilașcu Andrei și Padureț Mihail, se confirmă că

inițiatorul conflictului a fost Mahu Octavian, a omis să dea apreciere declarațiilor părții

vătămate care la toate etapele examinării cauzei a susținut poziția sa și a declarat că,

după cearta dintre frații Buhnă, de el s-a apropiat Buhnă Ștefan care i-a spus „ce nu ai

văzut concert” după ce 1-a întrebat de feciorul cu care anterior a avut conflict, la ce

el i-a răspuns ce are el cu conflictul între dânșii, iar la un moment dat Buhnă Ștefan l-

a lovit cu palma peste față în urma căruia el a căzut jos și s-a lovit cu capul de podeaua

de la terasă. Când și-a revenit, frații Buhna erau deja plecați. Un prieten de al său i-a

ajutat să se ridice și ambii s-au deplasat spre domiciliu. Ulterior după acest conflict

Buhna Ștefan i-a transmis suma de 600 Euro, drept recompensă pentru incidentul

produs, rugîndu-l să-1 ierte”.

În motivarea soluției, instanța de apel menținând soluția primei instanțe privind

prezența în acțiunile inculpatului a contravenției prevăzute la art. 78 al. 1) Cod

contravențional nu s-a expus asupra argumentelor procurorului din apel, precum că în

acțiunile inculpatului afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a

ordinii publice, sunt prezente și acțiuni adiacente - acțiuni exprimate, alternativ prin

aplicarea violentei asupra persoanelor, acțiuni intenționate, ce încalcă grosolan ordinea

publică, circumstanță ce apropie componența de contravenție menționată de

infracțiunea de huliganism, fără a ține cont de prevederile practicii relevante la caz, n-

a ținut cont și n-a elucidat acel fapt, că motivele huliganice sunt inerente, în cazul

infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, și în acest context, instanța de judecată este

8

necesar să țină cont de diferența dintre motivul infracțiunii și pretextul de a comite

infracțiunea. Or, la baza motivelor huliganice poate fi o emoție negativă, însoțită de o

izbucnire emoțională, aparent, fără un anumit motiv, lipsită de vreun pretext, fie are la

bază un pretext neînsemnat sau inventat, ect.

5.3 În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță, învinuirea

adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au

avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate,

fiind admisă o eroare gravă de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței, ceea ce

este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427 al.(1) pct.6) și

pct.12) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate

în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care

a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei

în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea

o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv

în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită

o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, și să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de Circumscripție Chișinău – Devder Djulieta.

Casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie

2019, în cauza penală privindu-l pe Buhna Ștefan xxxxx, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

9

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

10