1ra-931/2020 — art. 287 alin. 1 CP

Prima instanță: 20.05.2018- 15.08.2019;

Instanța de apel: 02.10.2019 - 13.11.2019;

Instanța de recurs: 05.02.2020 - 26.05.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul central din 15.08.2019, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Buhna Ștefan în baza art.287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta comisă de acesta constituie contravenția prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Buhna Ștefan în temeiul art.78 alin.(1) Cod contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Corpul delict: un CD ce conține secvențe video privind acțiunile de la locul comiterii infracțiunii, anexat la dosarul penal, se va păstra atașat la materialele cauzei penale. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Buhna Ștefan, la 10.04.2018, aproximativ la ora 01:30, aflându-se xxxxx, în fața clubului de noapte „Free-Time” la terasă, în prezența mai multor persoane care se aflau în preajma localului, din cauza unor expresii necenzurate care au fost adresate de partea vătămată Mahu Octavian, adresate inculpatului, i-a aplicat acestuia o lovitură cu palma peste față în rezultat la ce Mahu Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului de la terasă fiindu-i cauzat conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.201822D0075 din 14.05.2018 plagă a părții anterioare a pavilionului urechii drepte, edem a obrazului drept, excoriație posterior de ungherul lateral a ochiului drept, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile lui Buhna Ștefan au fost încadrate în baza art.78 al.1 Cod contravențional – vătămarea integrității corporale prin care au fost cauzate vătămări neînsemnate părții vătămate. 1 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procurorul în Procuratura Hîncești, Scutelnic Ovidiu, solicitând: admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Buhna Ștefan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 de unități convenționale. 2.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că, soluția primei instanțe este eronată or, cele declarate de către partea vătămată Mahu Octavian au fost confirmate de către martorul Buhna Vasile, acestea coroborând și cu celelalte probe administrate - procesul - verbal privind consemnarea celor constatate din 17.04.2018, informația telefonică 902 din 17.04.2018, procesul - verbal de cercetare la fața locului din 10.04.2018, raportul de expertiză judiciară nr.201822D0075 din 14.05.2018, imaginile video prezentate de către partea apărării. Astfel, acțiunile inculpatului constituie infracțiunea de huliganism, dar nu contravenție, fapt manifestat prin intensitatea acțiunilor, desconsiderarea valorilor sociale, comportamentul violent într-un loc public. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de apel declarată de către procurorul în Procuratura mun. Hîncești, Scutelnic Ovidiu, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că, inculpatul Buhna Ștefan a săvârșit anume contravenția prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional, concluzie bazată pe probele acumulate la cauza penală, apreciate prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, și anume: - declarațiile părții vătămate Mahu Octavian (f.d.122); - declarațiile martorului Iliescu Vladimir (f.d.124); - declarațiile martorului Botezatu Andrei (f.d.126); - declarațiile martorului Pădureț Mihail (f.d.128); - declarațiile martorului Ilașcu Andrei (f.d.130); - declarațiile martorului Fodor Dan (f.d.132); - procesul - verbal privind consemnarea celor constatate din 17.04.2018 (f.d.6); - informația telefonică 902 în care Mahu Octavian a comunicat că a fost maltratat de o persoană pe nume „Ștefan” la 09.04.2018 în xxxxx (f.d.8); - informația telefonică 902 din 17.04.2018 în care a fost comunicat că Buhnă Vasile a avut în conflict cu fratele său Buhna Ștefan (f.d.9); - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 10.04.2018, prin care a fost cercetată terasa de la „Free Time” din xxxxx (f.d.10); - raportul de expertiză judiciară nr.201822D0075 din 14.05.2018 (f.d. 25 - 26). Analizînd probele enunțate, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe că fapta prejudiciabilă comisă de Buhna Ștefan nu întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.287 alin.(1) Cod penal și imputată de organul de urmărire penală, dar acțiunile acestuia constituie contravenția de huliganism prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional, în circumstanțele în care, la 10.04.2018, aproximativ la ora 01:30, Buhna Ștefan, aflându-se în xxxxx în fața clubului de noapte „Free-Time”, la terasă, în prezența mai multor persoane care se aflau în preajma localului, din cauza unor expresii necenzurate care au fost adresate de 2 partea vătămată Mahu Octavian în adresa inculpatului Buhna Ștefan, ultimul i-a aplicat părții vătămate Mahu Octavian o lovitură cu palma peste față, iar în rezultat, Mahu Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului de la terasă, fiindu-i cauzate, conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.201822D0075 din 14.05.2018 - vătămări corporale neînsemnate. În acest context, instanța de apel a reținut ca fiind relevante declarațiile martorilor audiați, în particular Ilașcu Andrei și Padureț Mihail, care au confirmat că inițiatorul conflictului a fost Mahu Octavian, care s-a adresat necenzurat către Buhna Ștefan și l- a determinat pe acesta să lovească partea vătămată, în timp ce inculpatul vorbea cu fratele său, iar partea vătămată a intervenit între ei fără necesitate. La fel, inculpatul, partea vătămată și martorii au confirmat că inițial, conflictul a apărut între Buhna Ștefan și fratele acestuia - Buhna Vasile, apoi Mahu Octavian le-a făcut observație și l-a numit pe Buhna Ștefan cu cuvinte injurioase, iar în acest sens, sunt relevante declarațiile martorilor Leancă Teodor, Buhna Vasile, Pădureț Mihail și Ilașcu Andrei, care atestă comportamentul lui Mahu Octavian îndreptat în adresa lui Buhna Ștefan cu scopul de a-l umili și a-i leza onoarea și demnitatea. Contrar argumentelor apelantului, aceste circumstanțe sunt confirmate și prin imaginile video anexate la dosar la cererea apărării, din conținutul cărora, se confirmă declarațiile inculpatului și ale martorilor referitor la cele întâmplate. În acest context, Colegiul a stabilit că reieșind din materialele dosarului, rezultă că, la 08.05.2018, Mahu Octavian a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.69 alin.(1) Cod contravențional pentru faptul că la 10.04.2018, fiind în sxxxxx, l-a înjurat pe Buhna Ștefan, lui Mahu Octavian fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională de 9 unități convenționale, amenda fiind achitată (f.d.55-57). Prin urmare, instanța de apel a reținut ca corectă concluzia primei instanțe precum că instigatorul conflictului a fost Mahu Octavian, care a primul a început să-l înjure pe Buhna Ștefan, iar acțiunile inculpatului nu au avut loc cu scopul de a atenta la ordinea publică în sensul componenței de infracțiune de huliganism, or inculpatul nu a creat o situație de disconfort social cu grad prejudiciabil sporit, dat fiind faptul că alte persoane aflate în preajmă nu au fost afectate, acostate sau deranjate de acțiunile inculpatului. Consecvent, Colegiul a reținut în speță că, și-a găsit confirmare doar una din acțiunile imputate inculpatului Buhna Ștefan - și anume faptul că ultimul la 10.04.2018, aflându-se într-un loc public în prezența mai multor persoane, prin lovitura aplicată părții vătămate, Buhna Ștefan a comis acțiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale a lui Mahu Octavian. Astfel, prima instanță a conchis corect că delimitarea dintre huliganism ca infracțiune penală și vătămarea integrității corporale - ca și contravenție, se realizează ținându-se cont de gravitatea încălcării ordinii publice, care se determină prin cumulul circumstanțelor cauzei, inclusiv metodele săvârșirii faptei ilicite, intensitatea și durata acestora, iar conform art.14 alin.(2) Cod penal, nu constituie infracțiune acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni. 3 Instanța de apel, în concluzie, a constatat că, prima instanță a conchis just că acțiunile lui Buhna Ștefan constituie contravenția de huliganism prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional, după semnele calificative „vătămarea integrității corporale prin care au fost cauzat vătămare neînsemnată". Totodată, dat fiind că fapta contravențională prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional a fost săvârșită de Buhna Ștefan la 10.04.2018, rezultă că a expirat termenul de prescripție pentru aplicarea în privința acestuia a sancțiunii contravenționale, procesul contravențional a fost încetat. Cu referire la soarta corpurilor delicte, instanța de apel a constatat că, aceasta a fost soluționată corect conform prevederilor art.162 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Devder Djulieta indicând temeiurile prevăzute la pct. 6), 12) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. 4.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că: - colegiul penal eronat a conchis că acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan nu se regăsesc în conjunctura infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin.(1) Cod penal, ba dimpotrivă acestea întrunesc elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin.(1) Cod contravențional, or instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestuia, fapt ce la caz că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică, apărate împotriva infracțiunii de huliganism, pe când obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea sau libertatea morală a persoanei; - acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan au avut loc într-un loc public (în fața clubului de noapte „Free-Time” amplasat în xxxxx), fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în societate, acțiuni care sau derulat în prezența mai multor persoane, astfel încât inculpatul manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fără nici un temei real, a început să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa lui Mahu Octavian, acțiuni care ulterior au fost însoțite și de aplicarea violenței în privința persoanei pătimite, prin aplicarea unei lovituri peste față; - făptașul aflându-se în incinta unui local public acționând spontan, fără nici un motiv și pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, a acționat într-un mod intenționat, demonstrativ, violent exprimând în mod vădit o desconsiderațiune față de valorile social umane și ordinea necesară în societate educată, înjosind în public onoarea și demnitatea unei persoane care era angajat a instituție în care se afla, aplicând 4 violența fizică asupra acestuia și acostând într-un mod ofensator victima provocându-i atât acestuia cât și celorlalte persoane din preajmă un sentiment de insecuritate pentru viața și sănătatea lor precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană fiind utilizate expresii jignitoare adresate în public părții vătămate fapt prin care i-a periclitat statutul său în societate, odată ce ia fost adusă o atingere inevitabilă drepturilor și intereselor personale ale victimei; - ambele instanțe de judecată urmau să rețină comportamentul violent care a existat la inculpat, atunci când nu reacționa la observațiile persoanelor din preajma sa continuând să manifeste un comportament violent în raport cu victima a cărui demnitate umană a fost înjosită; - declarațiile părții vătămate Mahu Octavian, coroborează întru totul cu alte probe materiale care au fost administrate și prezentate instanțelor de judecată, însă prima instanță și respectiv colegiul penal, nu au luat măsurile necesare pentru ca aceste probe să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel ca toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică: proces-verbal privind consemnarea celor constatate clin 1 7.04.2018; informația telefonică 902 din 17.04.2018; proces verbal de cercetare la fața locului din 10.04.2018; raport de expertiză judiciară nr. 201822D0075 din 14.05.2018; -Imaginile video potrivit cărora se observă cum inculpatul Buhna Ștefan în prezența mai multor persoane aflându-se într-un loc public la terasa localului,, Free Time,, i-a aplicat părții vătămate Mahu Octavian mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului, în rezultatul la ce, partea vătămată a fost doborâtă la pământ fiind în acest timp cele săvârșite de către inculpatul Buhna Ștefan sesizate de către persoanele din imediata apropiere care încercau să-l calmeze pe Buhna Ștefan. Comportamentul violent al inculpatului fiind unul demonstrativ și obraznic care nu reacționa la observațiile persoanelor din jur; - faptele descrise în actul de învinuire, intră în conceptul de huliganism, folosit de legiuitor în art.287 alin.(1) Cod penal, deoarece inculpatul a încălcat grosolan ordinea publică, acțiuni care au fost însoțite de violență asupra persoanei, ceia ce constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune enunțate supra; - instanța de apel, la adoptarea deciziei de reîncadrare a acțiunilor inculpatului Buhna Ștefan de la art.287 alin.(1) Cod penal, la art.78 alin.(1) Cod contravențional nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, a admis o eroare gravă de drept, fiind greșit încadrată fapta inculpatului, temei ce se regăsește la pct.6 și pct.12 din art.427 al.1 Cod procedură penală.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 5 Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) și pct.12 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței, încât faptei săvârșite i s-a dat o apreciere juridică greșită. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. Conform art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. 5.1 După cum rezultă din actele cauzei, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul central din 15.08.2019, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Buhna Ștefan în baza art.287 alin.(1) Cod penal, din motiv că fapta comisă de acesta constituie contravenția prevăzută de art.78 alin.(1) Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Buhna Ștefan în temeiul art.78 alin.(1) Cod contravențional a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către acuzatorul de stat care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Buhna Ștefan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700 de unități convenționale. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, a fost respinsă ca fiind nefondată cererea de apel declarată de către procurorul în Procuratura mun. Hîncești, Scutelnic Ovidiu, cu menținerea sentinței fără modificări. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel procurorul a contestat-o cu recurs. Verificând argumentele invocate în recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțând soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței CtEDO, precum și a practicii judiciare stabilite. Conform art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art.101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenți, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor cercetate. 6 Prin urmare, Colegiul lărgit constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze de către instanța de apel. 5.2 Instanța de apel, respingând apelul procurorului și concluzionând că sentința este una legală, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, a omis să dea răspuns la argumentele principale din apel nu și-a justificat soluția în raport cu învinuirea adusă inculpatului în rechizitoriu, admițând motivări contradictorii a ajuns la concluzia de a menține soluția primei instanțe privind prezența în acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan a elementelor contravenției prevăzute de art.78 alin.(1) Cod contravențional pe motiv că nu se regăsesc elementele infracțiunii de huliganism prevăzut de art. 287 alin.(1) Cod penal. Se reține, că instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestuia, fapt ce pe caz nu se constată, fiind înfăptuită o apreciere formală, de ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penal. Menținând sentința, instanța de apel, de fapt a reținut că, acțiunile inculpatului Buhnă Ștefan au avut loc în fața clubului de noapte „Free-Time” amplasat în xxxxx, care este un loc public, în prezența mai multor persoane care se aflau în preajma localului, i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu palma peste față, în rezultat la ce Mahu Octavian a căzut jos și s-a lovit cu capul de suprafața pavajului de la terasă, fiindu-i cauzat conform raportului de expertiză judiciară (medico-legală) nr.201822D0075 din 14.05.2018 plagă a părții anterioare a pavilionului urechii drepte, edem a obrazului drept, excoriație posterior de ungherul lateral a ochiului drept, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate – elemente constitutive ale infracțiunii de huliganism, totodată fiind constatat, că motivul acestor acțiuni a fost provocat din cauza unor expresii necenzurate care au fost adresate inculpatului de către partea vătămată Mahu Octavian, care a fost atras la răspundere contravențională pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 69 al. 1) Cod contravențional pentru înjurarea inculpatului. Astfel, instanțele de fond, luând la baza soluțiilor adoptate procesul-verbal cu privire la contravenție din 08.05.2018 în privința părții vătămate în baza art.69 al.1) Cod contravențional, nu i-au dat apreciere în cumul cu alte probe, inclusiv cu declarațiile părții vătămate, a martorilor, la fel ca și cu declarațiile inculpatului, date la urmărirea penală (f.d.36), din care rezultă, că între inculpat și fratele său s-a iscat un conflict, iar partea vătămată a intervenit să aplaneze situația, inculpatul refuzând ajutorul acestuia, a provocat conflictul cu partea vătămată, fără careva temei l-a lovit peste față, în rezultat acesta a căzut pe podea. La fel, se constată, că reținând procesul- verbal de contravenție în baza art. 69 al.1) Cod contravențional în privința victimei ca o probă decisivă pentru contestarea provocări conflictului din partea victimei, instanțele de fond nu au apreciat acest înscris în raport cu celelalte probe scrise – 7 procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.04.2018, cererea și declarațiile părții vătămate din aceiași dată, fără a ține cont de conținutul și data întocmirii acestuia, plângerea inculpatului, fiind adresată la ÎP la 08.05.2018, peste aproximativ o lună după data comiterii faptei de către inculpat. Mai mult, că instanțele de fond n-au răspuns la argumentul principal al acuzării și anume, că anume inculpatul, în incinta unui local public, a acționat într-un mod intenționat, demonstrativ, violent exprimând în mod vădit o desconsiderațiune față de valorile social umane și ordinea necesară în societate educată, înjosind în public onoarea și demnitatea unei persoane, aplicând violența fizică asupra acestuia și acostând într-un mod ofensator victima, provcându-i atât acestuia cât și celorlalte persoane din preajmă un sentiment de insecuritate pentru viața și sănătatea lor precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană fiind utilizate expresii jignitoare adresate în public părții vătămate fapt prin care i-a periclitat statutul său în societate, odată ce ia fost adusă o atingere inevitabilă drepturilor și intereselor personale ale victimei. La fel, instanța de apel nu a dat apreciere comportamentului violent care a existat la inculpat, atunci când nu reacționa la observațiile persoanelor din preajma sa, continuând să manifeste un comportament violent în raport cu victima a cărui demnitate umană a fost înjosită, evitând să se expună asupra conținutului înregistrărilor video, în cumul cu alte probe, din care clar se vede comportamentul fiecărui participant la conflict. Instanța de apel reținând concluzia instanței de fond precum că, din declarațiile martorilor audiați, în particular Ilașcu Andrei și Padureț Mihail, se confirmă că inițiatorul conflictului a fost Mahu Octavian, a omis să dea apreciere declarațiilor părții vătămate care la toate etapele examinării cauzei a susținut poziția sa și a declarat că, după cearta dintre frații Buhnă, de el s-a apropiat Buhnă Ștefan care i-a spus „ce nu ai văzut concert” după ce 1-a întrebat de feciorul cu care anterior a avut conflict, la ce el i-a răspuns ce are el cu conflictul între dânșii, iar la un moment dat Buhnă Ștefan l- a lovit cu palma peste față în urma căruia el a căzut jos și s-a lovit cu capul de podeaua de la terasă. Când și-a revenit, frații Buhna erau deja plecați. Un prieten de al său i-a ajutat să se ridice și ambii s-au deplasat spre domiciliu. Ulterior după acest conflict Buhna Ștefan i-a transmis suma de 600 Euro, drept recompensă pentru incidentul produs, rugîndu-l să-1 ierte”. În motivarea soluției, instanța de apel menținând soluția primei instanțe privind prezența în acțiunile inculpatului a contravenției prevăzute la art. 78 al. 1) Cod contravențional nu s-a expus asupra argumentelor procurorului din apel, precum că în acțiunile inculpatului afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii publice, sunt prezente și acțiuni adiacente - acțiuni exprimate, alternativ prin aplicarea violentei asupra persoanelor, acțiuni intenționate, ce încalcă grosolan ordinea publică, circumstanță ce apropie componența de contravenție menționată de infracțiunea de huliganism, fără a ține cont de prevederile practicii relevante la caz, n- a ținut cont și n-a elucidat acel fapt, că motivele huliganice sunt inerente, în cazul infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, și în acest context, instanța de judecată este 8 necesar să țină cont de diferența dintre motivul infracțiunii și pretextul de a comite infracțiunea. Or, la baza motivelor huliganice poate fi o emoție negativă, însoțită de o izbucnire emoțională, aparent, fără un anumit motiv, lipsită de vreun pretext, fie are la bază un pretext neînsemnat sau inventat, ect. 5.3 În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță, învinuirea adusă inculpatului și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, fiind admisă o eroare gravă de fapt și de drept, care a afectat soluția instanței, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.427 al.(1) pct.6) și pct.12) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate inculpatului, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău – Devder Djulieta. Casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Buhna Ștefan xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. 9 Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 09 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 10