1ra-2090/2020 — art. 287 alin. 3, 164 alin. 2 lit. c, e, g, 145 alin. 2 lit. a, e, i, j, k, 362 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 07 februarie 2020, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Bulgar Nicolai a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare, în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal la 6 ani închisoare, în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) la 13 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat la pedeapsa stabilită prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2015, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 22 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din data de 07 februarie 2020, cu includerea în termenul de pedeapsă timpul aflării 1 în arest preventiv de la 02 august 2019 până la 07 februarie 2020, calculându-se o zi pentru zi. S-a încetat procesul penal pornit în privința lui Bulgar Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal, pe motivul intervenirii actului de amnistie în temeiul Legii nr. 210 din 29 iulie 2017, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. De la Bulgar Nicolai s-a încasat în beneficiul lui Doțu Maria suma de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. În rest, acțiunea civilă s-a respins ca neîntemeiată. Cerința procurorului privind încasarea de la inculpatul Bulgar Nicolai a cheltuielilor de judecată în mărime de 23 859 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, într-una din zilele de la începutul lunii aprilie 2015 seara, Bulgar Nicolai, aflându-se la domiciliul său, în bucătăria imobilului nr. xx, situat în or. Xxxxxxxx str. Xxxx, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, fiind toți în stare de ebrietate, acționând de comun acord, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, sfidând regulile de conviețuire și normele morale, dorind să demonstreze superioritatea fizică și bravura în stare de ebrietate alcoolică, puterea brutală, cruzimea, capacitatea de a reprima și de a înjosi altă persoană, au provocat un conflict cu cet. Doțu Alexandr care se afla în aceeași încăpere cu ei, inventând pretexte neînsemnate, care nu corespundeau caracterului acțiunilor lor ulterioare, acționând de comun acord, și înarmându-se cu diverse obiecte care se găseau în încăpere și anume cu o cociorvă metalică, un lanț de la ferestrăul mecanic, un taburete de lemn, aplicându-i ca armă, precum cu mâinile și picioarele, cu deosebită obrăznicie și în mod consecvent, au aplicat cu toții multiple lovituri cu obiectele menționate, lui Doțu Alexandr în regiunea capului, feței, gâtului și trunchiului, de asemenea în regiunea organelor vitale, exprimându-se în adresa ultimului cu cuvinte necenzurate. În timp ce cet. Doțu Alexandr era maltratat, în imobilul respectiv au venit alte persoane identificate de organul de urmărire penală, fiind deja în stare de ebrietate alcoolică, care la văzul maltratării părții vătămate, din intenții huliganice, dorind să demonstreze superioritate fizică asupra stării de neputință a ultimului, dând dovadă de putere brutală și cruzime, alăturându-se la acțiunile realizate de Bulgar Nicolai și alte persoane, având o intenție comună, de asemenea au aplicat și ei cet. Doțu Alexandr, multiple lovituri pe diferite părți ale corpului, cu utilizarea obiectelor sus- menționate în calitate de arme, precum cu mâinile și picioarele. În procesul maltratării lui Doțu Alexandr, din partea persoanelor nominalizate, în privința ultimului au fost aplicate concomitent și intensiv lovituri, cu transmiterea obiectelor indicate din mână în mână, în ordinea respectivă: 2 - Bulgar Nicolai a aplicat lui Doțu Alexandr nu mai puțin de 4 lovituri în regiunea capului, feței și gâtului cu o cociorvă metalică, care se afla la locul comiterii faptei, precum și multiple lovituri cu mâinile și picioarele în aceleași regiuni ale corpului, de asemenea în regiunea trunchiului, inclusiv și alte părți ale corpului, care sunt vitale; - o altă persoană identificată a aplicat lui Doțu Alexandr multiple lovituri în regiunea capului, feței, gâtului, trunchiului, folosind lanțul metalic de la ferestrău, cociorva metalică, nu mai puțin de 2 lovituri în regiunea trunchiului, de asemenea aplicând câteva lovituri cu tabureta, multiple lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea capului, pe alte părți ale corpului, inclusiv organele vitale; - o altă persoană identificată a aplicat lui Doțu Alexandr o lovitură cu tabureta în regiunea trunchiului, de asemenea, a aplicat câteva lovituri cu mâinile și picioarele pe alte părți ale corpului; - o altă persoană identificată a aplicat lui Doțu Alexandr câteva lovituri cu tabureta în regiunea capului și trunchiului, de asemenea, a aplicat câteva lovituri cu mâinile și picioarele pe alte părți ale corpului; - o altă persoană identificată a aplicat inițial o lovitură cu cotul în față lui Doțu Alexandr, de asemenea, înarmându-se periodic cu obiectele indicate, a aplicat cu ele multiple lovituri pe diverse părți ale corpului părții vătămate, aplicând ultimului lovituri cu mâinile și picioarele. În rezultatul săvârșirii acțiunilor criminale sus indicate, în baza raportului de expertiză medico-legală N°1239 din 07.09.2015, efectuat de Centrul de expertiză medico-legală, la partea vătămată Doțu Alexandr au fost constatate următoarele leziuni corporale: - traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura liniară a oaselor bolții și bazei craniului, care a apărut pe osul temporal din stânga, la nivelul regiunii parietal- occipitale și direcționată spre baza craniului, condusă prin piramida temporală a osului spre stânga, apoi prin osul sfenoid, piramida temporală a osului spre dreapta, unde se termină orbește, alcătuind lungimea totală de 17,5 cm, în plus, fractura cominutivă a direcției oblice a maxilarului inferior, de asemenea, fractura coastei 3 pe stânga, care au fost produse prin acțiuni traumatice cu obiecte contondente dure cu suprafața de interacțiune limitată, care din punct de vedere medicinal și în ansamblu au fost calificate drept leziuni corporale grave periculoase pentru viața și sănătatea părții vătămate. Tot el, Bulgar Nicolai, acționând prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, după comiterea acțiunilor huliganice în privința lui Doțu Alexandr, într-una din zilele lunii aprilie 2015, seara, fiind în stare de ebrietate, aflându-se la domiciliul său, în bucătăria imobilului nr. xx, localizat în or. Xxxxxx, str. Xxxxx, după maltratarea lui Doțu Alexandr și aducerea lui în stare de inconștiență, continuând 3 acțiunile infracționale, având intenția de a se eschiva de la răspundere pentru maltratarea părții vătămate, au convenit de comun acord să-l omoare pe Doțu Alexandr, apoi să ardă cadavrul și să distrugă probele infracțiunii, motiv pentru care au planificat acest lucru împărțind rolurile fiecăruia și au procedat la realizarea celor dorite. În vederea executării planului infracțional indicat, vizând săvârșirea ulterioară a omorului premeditat în privința cet. Doțu Alexandr, cu ascunderea concomitentă a urmelor maltratării, Bulgar Nicolai și alte persoane l-au înfășurat pe Doțu Alexandr, care era în viață, cu un covor care se afla la locul faptei, pe care erau urme de sânge ale părții vătămate, apoi l-au scos în curte și pentru a preîntâmpina orice opunere de rezistență din partea victimei, cu o lopată i-au mai aplicat multiple lovituri în regiunea corpului, apoi l-au plasat pe Doțu Alexandr în portbagajul automobilului de model „VAZ 2105” cu n/î XX XX XXX, aparținând tatălui lui Xxxxxx Xxxxx, prin ce au privat victima de libertate. În continuare, au luat din imobil o anvelopă de camion și s-au deplasat cu automobilul menționat, condus de Xxxxxx Xxxxx, la marginea or. Vulcănești în direcția s. Alexandru Ioan Cuza, r-nul Cahul cu scopul a găsi un loc potrivit pentru a comite omorul premeditat al cet. Doțu Alexandr. Deplasându-se cu automobilul indicat și privând de libertate victima Doțu Alexandr, care prezenta semne de viață, persoanele indicate l-au privat de libertate și l-au transportat pe ultimul de la locul aflării, localizat în casa nr. xx, str. Xxxxx, or. Xxxxxxx în extravilanul r-nului Xxxxxxx. Prin urmare, găsind un loc pustiu situat pe un deal de lângă sat. A. I. Cuza, r- nul Cahul, în raza r-nului Vulcănești, cu toții au scos din automobil pe Doțu Alexandr, care era încă în viață și l-au pus la pământ convenind să comită omorul premeditat. Tot el, Bulgar Nicolai acționând de comun acord cu alte persoane și prin înțelegere prealabilă după comiterea acțiunilor huliganice în privința lui Doțu Alexandr și a răpirii ultimului, în una din zilele de la începutul lunii aprilie 2015, în timp de seară după alegerea unui loc pustiu de pe un deal aflat lângă sat. A. I. Cuza, r-nul Cahul, în raza r-nului Vulcănești cu scopul de a înlesni și a ascunde infracțiunile comise, ducând la capăt intenția infracțională de comun acord, îndreptată spre omorul premeditat în privința cet. Doțu Alexandr, l-au maltratat din nou pe ultimul cu ajutorul unor bețe găsite la fața locului, de asemenea cu un cric auto, ridicat din portbagajul automobilului indicat. Ulterior, prin utilizarea anvelopei de camion și a unei sticle de plastic pregătită cu lubrifiant sub formă de benzină, persoanele indicate au pus pe Doțu Alexandr, care prezenta semne de viață, pe anvelopă și acționând cu deosebită cruzime i-au turnat o parte din benzină în gură, apoi l-au stropit cu benzină și l-au 4 aprins, confirmând prin faptele lor, scopul final al intenției infracționale, îndreptat spre omorul părții vătămate, anticipând decesul victimei, de asemenea, conștientizând vădit, că modul ales de ei în procesul omorului, este un proces cumplit pentru victimă. Ulterior, toate persoanele indicate, aprindeau țigări de la focul respectiv, de asemenea consumau bere. În timp ce corpul victimei plasat pe anvelopa de camion, era supus arderii puternice, cu toate caracteristicile efectelor distructive, toate persoanele indicate, după 35-40 min. au părăsit locul faptei, apoi au revenit în or. Xxxxxxxx str. Xxxx nr. xx, la domiciliul lui Bulgar Nicolai, unde au continuat să consume alcool. A doua zi, după comiterea acțiunilor infracționale, o altă persoană, cu automobilul tatălui său marca ,,VAZ-2105” cu număr de înmatriculare XX XX XXX, a revenit la locul unde a fost supus arderii cet. Doțu Alexandr, asigurându-se că acesta din urmă este mort, însă nu a ars în totalitate, cu scopul ulterioarei îngropări a rămășițelor cadavrului, de asemenea, tăinuirea altor urme ale infracțiunilor comise, a plasat rămășițele într-o plapumă, le-a transportat în alt loc în direcția s. Colibaș, r-nul Cahul, unde în locul cunoscut de ultimul, situat în câmp, la locul aflării unui edificiu hidrotehnic sub formă de fântână, cu adâncimea de 15 m., a aruncat rămășițele cadavrului lui Doțu Alexandr, de asemenea, alte urme, care dovedesc incontestabil faptul omorului, ulterior fugind de la fața locului. În baza raportului expertizei medico-legale N°1239 din 07.09.2015, efectuat de Centrul de expertiză medico-legală în privința victimei Doțu Alexandr au fost constatate următoarele: Fragmentele cadavrului examinat, format din oasele craniului, coloana vertebrală, torace, membrele superioare și inferioare, de asemenea bazinul, aparțin unei și aceleiași persoane, de gen masculin, cu vârsta 40-45 ani, înălțimea 166-170 cm, cu păr castaniu, drept, cu lungimea 5 cm, localizate pe partea temporală din dreapta. La momentul examinării, cadavrul se afla în stare de descompunere extensivă și scheletică, pe stratul de piele parțial s-au păstrat în regiunea occipitală temporală și parietală din dreapta, în regiunea laterală posterioară a mâinii drepte era de culoare gri-maronie. În rest, stratul de piele lipsea, evidențiind craniul și țesuturile moi, ca o masă gri-maro fără formă, de consistență moale fără structură. Cadavrul lui Doțu Alexandr era înfășurat în stofă de culoare neagră, legată la capete cu cablu metalic, cu lungimea 86 cm, de culoare maro închis, de asemenea în șervet de culoare maro deschis. Pe cadavrul lui Doțu Alexandr au fost constatate leziuni corporale sub formă de: traumă cranio-cerebrală deschisă cu fractura liniară a oaselor bolții și bazei 5 craniului, care a apărut pe osul temporal din stânga, la nivelul regiunii parietal- occipitale și direcționată spre baza craniului, condusă prin piramida temporală a osului spre stânga, apoi prin osul sfenoid, piramida temporală a osului spre dreapta, unde se termină orbește, alcătuind lungimea totală 17,5 cm, în plus, fractura cominutivă a direcției oblice a maxilarului inferior, de asemenea, fractura coastei 3 pe stânga, care au fost produse prin acțiuni traumatice cu un obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată. Pe cadavrul lui Doțu Alexandr, de asemenea, au fost depistate arsuri termice ale pielii de gradul II-III, rezultate în urma acțiunii temperaturii ridicate, care ar fi generate atât înainte de moartea sa, cât și după o perioadă scurtă de timp, după decesul său. Leziunile corporale în ansamblu, au fost calificate din punct de vedere medical ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viața și sănătatea părții vătămate, în rezultatul cărora a survenit decesul victimei. Având în vedere leziunile semnificative ale țesuturilor pe cadavru, efectele modificării cadaverice târzii, de asemenea, semnele de carbonizare parțială a cadavrului, nu a fost posibil ca experții să stabilească cu certitudine ora exactă a decesului cet. Doțu Alexandr, cât și timpul cauzării traumelor, însă reieșind din volumul și caracterul traumelor, depistate la nivelul craniului, nu este exclus, că decesul cet. Doțu Alexandr a survenit la scurt timp după cauzarea traumelor. Tot el, Bulgar Nicolai la începutul lunii aprilie 2015 în urma comiterii infracțiunii acționând intenționat pentru a evita răspunderea penală a traversat ilegal frontiera statului Republicii Moldova, intenționat și ilegal trecând prin câmp în apropierea punctului de trecere Vulcănești în direcția s. Vinogradovca, r. Bolgrad, regiunea Odessa, Ucraina, unde în așa mod acesta și-a tăinuit locul de aflare până la data de 02 august 2019, când a fost reținut de către colaboratorii poliției din Ucraina.

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Vulcănești Turceac Alexandru, solicitând casarea parțială a sentinței în partea încasării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie încasate din contul inculpatului Bulgar Nicolai în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 23 859,54 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare. În rest sentința să fie menținută. În motivarea cererii de apel a invocat că: - în cadrul urmăririi penale au fost suportate cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei psihiatrice în privința inculpatului, prețul căruia este de 15 006,54 lei; expertiza medico-criminalistică nr. 149 din 02 iunie 2015 - 1136 lei; expertiza medico-legală histologică nr. 69 din 18 iunie 2015; expertiza medico- 6 legală în privința corpurilor delicte nr. 431 din 17 iunie 2015 - 5390 lei și expertiza medico-legală nr. 1239 din 07 septembrie 2015, - 2337 lei, iar totalul cheltuielilor pentru expertizele judiciare constituie 23 859,54 lei. - la pronunțarea sentinței, instanța de judecată urma să impună cheltuielile suportate de stat în contul inculpatului, deoarece organul de urmărire penală a suportat cheltuielile în scopul efectuării investigațiilor și pedepsirea vinovatului. Aceste cheltuieli nu ar fi fost suportate, dacă inculpatul nu comitea infracțiunile imputate, iar inculpatul nu are persoane la întreținere, este de o vârstă tânără și capabil de muncă, iar încasarea cheltuielilor judiciare nu va influenta negativ la situația lui materială. 3.2. Avocatul Izvecov Igor în interesele inculpatului Bulgar Nicolai a declarat apel și apel suplimentar, solicitând casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Bulgar Nicolai în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 10 ani închisoare, în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal - 4 ani închisoare. În baza art. 287 alin. (3) Cod penal să fie aplicată legea cu privire la amnistie și conform art. 107 Cod penal, art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită vinovăția cu emiterea unei sentințe de încetare a procesului. În baza art. 362 alin. (1) Cod penal, să fie emisă o sentință de încetare a procesului în baza art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, așa cum infracțiunea incriminată a avut loc în luna aprilie 2015 și pentru comiterea acestui articol Bulgar Nicolai nu a fost anunțat în căutare. În conformitate cu art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, inculpatului Bulgar Nicolai să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, iar pentru cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la noua pedeapsă, partea din pedeapsa aplicată în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2016, și de stabilit pedeapsa definitivă de 11 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis În motivarea apelului a indicat că: - ilegal prima instanță a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, deoarece la materialele dosarului este anexat demersul Procuraturii Generale către Procuratura Generală a Ucrainei privitor la extrădarea lui Bulgar Nicolai pentru tragerea la răspundere penală, învinuit în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel, Hotărârea Procuraturii Generale a Ucrainei privitor la extrădarea lui Bulgar Nicolai a fost emisă în baza ordonanței de punere sub învinuire a acestuia în baza normelor indicate, iar urmărirea penală în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, a fost pornită la 02 decembrie 2019, adică după extrădare; 7 - la începerea urmăririi penale, în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, procurorul urma să se conducă de prevederile art. 60 Cod penal și de art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală și să emită o ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, însă instanța de fond a dispus condamnarea lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal și l-a liberat de răspundere, în lipsa unei cereri din partea acestuia de a fi aplicat în privința sa actul de amnistie; - inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, fără a se ține cont de faptul că inculpatul nu a stropit corpul părții vătămate cu benzină, nu i-a dat foc, și nici nu a participat la ascunderea corpului; - a solicitat aplicarea în privința inculpatului Bulgar Nicolai în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, actul de amnistie, deoarece succesorul părții vătămate a explicat că prejudiciul material și moral solicitat a survenit ca urmare a curmării vieții fiului ei, dar nu ca rezultat al săvârșirii în privința ultimului a acțiunilo huliganice, lipsind prejudiciul material și moral, astfel, nu există careva impedimente în aplicarea legii amnistiei; - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, inculpatului urma a-i fi aplicată pedeapsa de 10 ani închisoare, iar în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal - 4 ani închisoare și în conformitate cu art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni inculpatului Bulgar Nicolai să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, iar pentru cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la noua pedeapsă, partea din pedeapsa aplicată în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2016, de stabilit pedeapsa definitivă de 11 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis. 3.3. Inculpatul Bulgar Nicolai, prin care a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei, cu stabilirea unei pedepse mai blânde de 11 ani și 6 luni închisoare, întrucât pedeapsa în baza art. 145 alin. (2) și art. 164 alin. (2) Cod penal, s-a stabilit fără a ține cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. La fel, instanța nu a aplicat în privința sa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, legea cu privire la amnistie, iar în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, consideră că urma a fi încetat procesul în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Prin decizia Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 iulie 2020, apelurile declarate au fost admise, casată parțial sentința în latura penală pe capătul învinuirii lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal și în latura civilă în partea soluționării cerinței acuzatorului de stat privind recuperarea cheltuielilor judiciare și pronunțată o nouă hotărâre, în această parte, potrivit modului pentru prima instanță, prin care: Cauza penală pornită în privința lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii 8 prevăzute de art. 362 alin.(1) Cod penal, s-a încetat, din motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală. S-a admis parțial cerința acuzatorului de stat privind recuperarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. De la Bulgar Nicolai s-a încasat în beneficiul statului suma de 3 626 lei în contul recuperării cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi penale. În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, audiind participanții la proces, studiind materialele dosarului, analizând sentința primei instanțe în raport cu argumentele invocate în cererile de apel, a concluzionat că instanța de fond, judecând cauza a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate și întemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Bulgar Nicolai corect au fost încadrate în baza prevederilor art. 287 alin.(3) Cod penal, ca huliganism agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea violenței, care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal, ca răpirea unei persoane săvârșită profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei care se datorează altui factor, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și în baza art. 145 alin.(2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, ca omorul unei persoane săvârșit cu premeditare, profitând de starea de neputință cunoscută și evidentă a victimei, de două sau mai multe persoane, cu deosebită cruzime, precum și din motive sadice, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune sau a înlesni săvârșirea ei, iar vinovăția acesteia în comiterea faptelor imputate este pe deplin confirmată. Aceste împrejurări au fost constatate prin totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la învinuirea inculpatului Bulgar Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 362 alin.(1) Cod penal, s-a reținut că prima instanță eronat a ajuns la concluzia condamnării inculpatului în baza acestei infracțiuni, întrucât la caz, există circumstanțe care exclud urmărirea penală. Făcând referire la prevederile art. 1 alin. (1), (2), art. 2 alin. (1), 10 alin. (1) lit. k) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de apel a reținut că pentru a putea fi aplicată legea cu privire la amnistie în privința inculpatului 9 Bulgar Nicolai, necesită să fie întrunite mai multe condiții stabilite din aceiași lege, cum sunt: infracțiunea să fie comisă până la 29 iulie 2016; pedeapsa principală maximă să nu fie mai aspră de închisoare pe un termen de 7 ani; inculpatul să manifeste căință activă în privința faptelor infracționale comise; repararea prejudiciului cauzat prin infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. Astfel, s-a notat că deși infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru care inculpatul Bulgar Nicolai a fost recunoscut vinovat de prima instanță, este comisă până la 29 iulie 2016 și pedeapsa maximă cu închisoare nu depășește 7 ani, acesta a manifestat căință activă în cursul judecării cauzei prin recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată potrivit art. 3641 Cod de procedură penală, totuși inculpatul nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate prin infracțiunile săvârșite și recunoscut vinovat prin sentința judecătorească, în mărime de 40 000 lei. Respectiv, în privința inculpatului Bulgar Nicolai nu poate fi aplicată Legea cu privire la amnistie, deoarece nu a fost respectată o condiție stabilită de lege, și anume, nu a fost reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este trimis în judecată. Argumentele avocatului precum că inculpatul Bulgar Nicolai a cauzat succesorului părții vătămate, prejudiciu material și moral prin acțiunile sale de a curma viața victimei, dar nu prin acțiunile sale huliganice îndreptate împotriva victimei, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate, deoarece acesta este învinuit de un concurs de infracțiuni, iar acțiunile huliganice se află în legătură directă cu ulterioarele acțiuni ale inculpatului de a omorî victima, or săvârșirea omorului victimei a urmărit intenția, printre altele, de a ascunde fapta de huliganism, manifestată cu aplicarea mai multor lovituri în regiuni vitale ale corpului victimei, cu folosirea unor obiecte în calitate de armă, precum și cu mâinile și picioarele. Verificând legalitatea sentinței sub aspectul stabilirii categoriei și termenului pedepsei inculpatului Bulgar Nicolai pentru faptele comise, s-a constatat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat principiile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7, art. 75 Cod penal, a ținut cont de faptul că inculpatul Bulgar Nicolai a comis un concurs de infracțiuni care conform art. 16 CP se atribuie la categoria infracțiunilor grave, și excepțional de grave, anterior a fost tras la răspundere penală, antecedentul penal nefiind stins, nu este angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, are un copil la întreținere, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, că circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului Bulgar Nicolai prevăzute la art. 76 și art. 77 Cod penal, nu au fost reținute, ținând cont și de atitudinea succesorului părții vătămate față de inculpat, i-a aplicat acestuia o 10 pedeapsă echitabilă și în limitele stabilite de sancțiunea normei de incriminare, cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Argumentele avocatului și a inculpatului referitoare la severitatea pedepsei stabilite de prima instanță, au fost apreciate ca fiind neîntemeiate, iar solicitarea de a fi aplicată în privința inculpatului pedeapsa definitivă de 11 ani și 6 luni închisoare, raportată la gravitatea faptelor săvârșite de acesta și la personalitatea inculpatului, nu poate fi reținută, întrucât scopul final al pedepsei nu este doar de a corecta și reeduca inculpatul, dar și de a restabili echitatea socială, și a preîntâmpina pe viitor săvârșirea unor asemenea fapte, atât de către inculpat, cât și de alte persoane. Cu referire la învinuirea inculpatului Bulgar Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, Colegiul judiciar invocând prevederile art. 541 alin. (1), 542 alin. (2) lit. e) și 543 alin.(1) Cod de procedură penală, a notat că din materialele cauzei penale rezultă că inculpatul Bulgar Nicolai: - la 22 mai 2015 a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, în contumacie; - la 12 octombrie 2015, a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), 164 alin.(2) lit. c), e), g) și 145 alin.(2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, în contumacie; - Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Vulcănești la 05 august 2019 a solicitat Procuraturii Generale, inițierea procedurii de extrădare a inculpatului Bulgar Nicolai învinuit în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, către procuratura Generală a Ucrainei; - autoritățile din Ucraina au admis demersul Procuraturii Generale a RM și au extrădat pentru tragere la răspundere penală a învinuitului Bulgar Nicolai în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal; - la 12 septembrie 2019 Bulgar Nicolai a fost reținut, conform procesului - verbal de reținere, iar după reținere, inculpatului Bulgar Nicolai i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire din 12 octombrie 2015; - după extrădarea lui Bulgar Nicolai, Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Vulcănești, prin ordonanța din 02 decembrie 2019 a pornit în privința lui Bulgar Nicolai urmărirea penală în baza art. 362 alin.(1) Cod penal; În raport cu dispoziția art. 543 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că acuzatorul de stat, nu a avut nici un temei juridic pentru a porni urmărirea penală în privința inculpatului Bulgar Nicolai în baza art. 362 alin. (1) Cod penal și a-l trimite în judecată pentru săvârșirea acestei infracțiuni, or deși 11 inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal, acesta a fost extrădat de către statul Ucraina pentru a fi deferit justiției în Republica Moldova, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 164 alin. (2) lit. c), e), g), art. 145 alin.(2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal. Astfel, la caz, s-a constatat existența temeiului pentru încetarea procesului penal intentat în privința lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal, din motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală, iar prima instanță eronat a încetat procesul penal pornit în privința inculpatului Bulgar Nicolai în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, pe motivul intervenirii actului de amnistie. Sub aspectul examinării acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate Doțu Maria împotriva inculpatului Bulgar Nicolai, instanța de apel a notat că prima instanță a evaluat corect prejudiciul moral la suma de 40 000 lei din contul inculpatului Bulgar Nicolai, acesta fiind un cuantum care poate aduce o satisfacție echitabilă succesorului părții vătămate Doțu Maria, iar sub aspectul recuperării prejudiciului material Colegiul judiciar a conchis că succesorul părții vătămate nu a prezentat probe în vederea demonstrării în volum deplin a cuantumului prejudiciului material suportat, fiind prezentate înscrisuri la suma de 5 957 lei. La fel, s-a reținut că aceleași pretenții succesorul părții vătămate le-a înaintat și la examinarea cauzei penale disjunse în privința inculpaților Ivanoglo Vadim, Drumi Ivan și Meagchi Alexandr, care prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 15 aprilie 2016 a fost admisă și încasată în mod solidar din contul ultimilor suma de 5 957 lei, ca fiind dovedită prin înscrisurile anexate la dosar. Astfel, instanța de fond întemeiat a conchis asupra respingerii acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului material. Interpretând prin coroborare prevederile art. 227 - 229 și art. 143 Cod de procedură penală, Colegiul judiciar a conchis că lipsesc interdicții legale privind încasarea de la inculpatul Bulgar Nicolai a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul urmăririi penale pentru efectuarea expertizelor judiciare. Însă, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 15 aprilie 2016, cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei medico-criminalistică nr. 149 din 02 iunie 2015, prețul căreia este de 1136 lei; expertiza medico-legală citologică nr. 69 din 18 iunie 2015; expertiza medico-legală în privința corpurilor delicte nr. 431 din 17 iunie 2015, prețul căreia este de 5390 lei și expertiza medico-legală nr. 1239 din 07 septembrie 2015, prețul căreia este de 2337 lei, au fost încasate în mod solidar de la inculpații Ivanoglo Vadim, Drumi Ivan și Meagchi Alexandr în privința cărora cauza penală a fost disjunsă. Respectiv, solicitarea procurorului de a încasa repetat aceste cheltuieli judiciare și din contul inculpatului Bulgar Nicolae, este una neîntemeiată. 12 Pe cale de consecință, s-a conchis că este necesar de a admite parțial cerința procurorului de a fi încasate cheltuielile judiciare de la inculpatul Bulgar Nicolai și anume costul expertizei judiciare psihiatrice în privința inculpatului, efectuată în prezenta cauză penală, în sumă de 3626 lei, cu respingerea cheltuielilor suportate pentru spitalizarea învinuitului în staționarul de psihiatrie pentru efectuarea expertizei psihiatrice în sumă de 9982 lei și pentru alimentație conform bonului de plată în mărime de 1395 lei (f.d.89-98, vol.3), or aceste cheltuieli nu pot fi apreciate în sensul art. 227 Cod de procedură penală, ca fiind cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Argumentul apărării precum că inculpatul nu avea posibilitatea de a suporta astfel de cheltuieli judiciare, a fost respins ca neîntemeiat, la caz, suportarea cheltuielilor de judecată în prezenta cauză penală fiind provocate de săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic al dispunerii încasării din contul inculpatului fiind fapta sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel a fost contestată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, care invocă temeiul prevăzut de аrt. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de рrосеdură реnală, că hоtărârea atacată nu cuprinde motivele ре саrе se întemeiază soluția, că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încetării cauzei penale în privința lui Bulgar Nicolai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal – din motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală, și în partea soluției privind cheltuielile judiciare cu dispunerea menținerii hotărârii primei instanțe, în partea încetării procesului penal în privința lui Bulgar Nicolai în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal – din motivul intervenirii actului de amnistie în temeiul Legii nr. 210 din 29 iulie 2017 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece apelul a fost greșit admis și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în partea ce ține de cheltuielile judiciare, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În motivarea recursului, se invocă următoarele motive: - instanța de apel, ilegal și neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, intentat în privința lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (l) Cod penal, dând o interpretare greșită legii. Or, când Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Vulcănești, la 05 august 2019 a solicitat Procuraturii Generale, inițierea procedurii de extrădare a inculpatului Bulgar Nicolai învinuit în săvârșirea infracțiunilor 13 prevăzute de art. 287 alin.(3), art. 164 alin.(2) lit. c), e), g), art. 145 alin.(2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, către procuratura Generală a Ucrainei, organul de urmărire penală nu deținea probe precum că inculpatul a săvârșit trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova, infracțiune prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal și doar deja după extrădarea inculpatului Bulgar Nicolai, Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Vulcănești, prin ordonanța din 02 decembrie 2019 a pornit în privința lui Bulgar Nicolai urmărirea penală în baza art. 362 alin. (l) Cod penal; - instanța de apel a dat o interpretare eronată dispoziției art. 543 alin. (l) Cod de procedură penală, care de altfel nu constituie temei de încetare a procesului penal intentat în privința lui Bulgar Nicolai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (l) Cod penal, conform art. 391, 275 Cod de procedură penală; - instanțele de judecată nu au soluționat prevederile art. 385 alin. (l) Cod de procedură penală și nu au constat dacă a avut loc fapta, dacă fapta a fost comisă de inculpat, dacă sunt elementele infracțiunii; - pe parcursul procesului penal inculpatul și avocatul nu au înaintat careva obiecții cu privire la presupusa lipsă a temeiurilor de a-l urmări penal pe Bulgar Nicolai acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (l) Cod penal, la finisarea urmăririi penale nefiind depusă nici o plângere în acest sens sau o referință la rechizitoriu, și nici o plângere la ședința preliminară a primei instanțe; - cu toate că instanța de apel a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 23 859,54 lei, motivând că cheltuielile suportate pentru spitalizarea învinuitului în staționar de psihiatrie pentru efectuarea expertizei psihiatrice și pentru alimentație conform bonului de plată nu pot fi apreciate în sensul art. 227 Cod de procedură penală, ca fiind cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, însă, în decizie și sentință lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului; - la soluționarea chestiunii privind cheltuielile de judecată, instanța de apel nu a luat în considerație că cheltuielile suportate pentru spitalizarea învinuitului în staționarul de psihiatrie și pentru alimentația acestuia în spital au fost legate nemijlocit de efectuarea expertizei psihiatrice, or practic fără suportarea acestor cheltuieli nu a fost posibilă efectuarea expertizei psihiatrice și urmează a fi apreciate în sensul art. 227 Cod de procedură penală, ca fiind cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. 5.2. Avocatul Igor Izvecov în numele inculpatului, care invocă temeiul prevăzut de аrt. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 12) Cod de рrосеdură реnală și solicită casarea hotărârilor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Bulgar Nicolai în baza art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 10 ani închisoare, în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod 14 penal - 4 ani închisoare. În baza art. 287 alin. (3) Cod penal să fie aplicată Legea cu privire la amnistie și conform art. 107 Cod penal, art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită vinovăția cu emiterea unei sentințe de încetare a procesului. În conformitate cu art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni inculpatului Bulgar Nicolai să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, iar pentru cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la noua pedeapsă, partea din pedeapsa aplicate în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2016, și de stabilit pedeapsa definitivă de 11 ani 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis În motivarea recursului, se invocă următoarele motive: - inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră, fără a se ține cont de faptul că inculpatul nu a stropit corpul părții vătămate cu benzină, nu i-a dat foc, și nici nu a participat la ascunderea corpului; - a solicitat aplicarea în privința inculpatului Bulgar Nicolai în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, actul de amnistie, deoarece succesorul părții vătămate a explicat că prejudiciul material și moral solicitat a survenit ca urmare a curmării vieții fiului ei, dar nu ca rezultat al săvârșirii în privința ultimului a acțiunilor huliganice, lipsind prejudiciul material și moral, astfel, nu există careva impedimente în aplicarea legii amnistiei, însă instanța de apel și-a făcut concluziile despre prejudiciul cauzat în lipsa succesorului părții vătămate; - pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, inculpatului urma a-i fi aplicată pedeapsa de 10 ani închisoare, iar în baza art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal - 4 ani închisoare și în conformitate cu art. 84 alin. (1), (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni inculpatului Bulgar Nicolai să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, iar pentru cumul de sentințe, prin adăugarea parțială la noua pedeapsă, partea din pedeapsa aplicată în baza sentinței Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2016, de stabilit pedeapsa definitivă de 11 ani 6 luni închisoare, în penitenciar de tip închis.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate 15 de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că decizia instanței de apel este contestată de acuzatorul de stat care o critică doar în partea încetării procesului penal în privința inculpatului Bulgar Nicolai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal – pe motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală, și în partea soluției privind cheltuielile judiciare, solicitând menținerea sentinței în partea încetării procesului penal în privința inculpatului Bulgar Nicolai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod penal – pe motivul intervenirii actului de amnistie și dispunerea rejudecării cauzei în partea soluționării chestiunii privind cheltuielile de judecată. Concomitent, se reține că, decizia este recurată și de apărare, care solicită aplicarea unei pedepse mai blânde și încetarea procesului penal în privința inculpatului Bulgar Nicolai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal – pe motivul intervenirii actului de amnistie. Cu referire la recursul acuzatorului de stat, este de reținut că, acesta invocă drept temei de casare a deciziei instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă instanța de recurs consideră că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temeiuri de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Deși procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, de fapt invocă dezacordul cu soluția instanței de apel privind respingerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 23 859 lei și de încetare a procesului penal pe art. 362 alin. (1) Cod penal,– din motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală. În acest sens, se reține că la judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a 16 acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărui cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei judiciare sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Astfel, Colegiul penal se raliază la argumentele instanței de apel care au stat la baza deciziei de încasare doar a sumei de 3 626 lei din contul inculpatului cu titlu de cheltuieli judiciare, precum că „…prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 15 aprilie 2016, cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizei medico- criminalistică nr. 149 din 02 iunie 2015, prețul căreia este de 1136 lei; expertiza medico-legală citologică nr. 69 din 18 iunie 2015; expertiza medico-legală în privința corpurilor delicte nr. 431 din 17 iunie 2015, prețul căreia este de 5390 lei și expertiza medico-legală nr. 1239 din 07 septembrie 2015, prețul căreia este de 2337 lei, au fost încasate în mod solidar de la inculpații Ivanoglo Vadim, Drumi Ivan și Meagchi Alexandr în privința cărora cauza penală a fost disjunsă. Respectiv, solicitarea procurorului de a încasa repetat aceste cheltuieli judiciare și din contul inculpatului Bulgar Nicolae, este una neîntemeiată. Este necesar de a admite parțial cerința procurorului de a fi încasate cheltuielile judiciare de la inculpatul Bulgar Nicolai și anume costul expertizei judiciare psihiatrice în privința inculpatului, efectuată în prezenta cauză penală, în sumă de 3626 lei, cu respingerea cheltuielilor suportate pentru spitalizarea învinuitului în staționarul de psihiatrie pentru efectuarea expertizei psihiatrice în sumă de 9982 lei și pentru alimentație conform bonului de plată în mărime de 1395 lei (f.d.89-98, vol.3), or aceste cheltuieli nu pot fi apreciate în sensul art. 227 Cod de procedură penală, ca fiind cheltuieli judiciare suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal”. Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare și întocmirea rapoartelor de expertize și nu include și alte cheltuieli aferente. Totodată, cu referire la criticile acuzatorului de stat privitor la soluția instanței de apel de încetare a procesului penal pe art. 362 alin. (1) Cod penal – din motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală, Colegiul reține 17 ca fiind justă soluția instanței de apel, de casare în această parte a sentinței prin care în privința inculpatului a fost aplicată amnistia, or, potrivit materialelor dosarului și procesului verbal al ședinței de judecată, inculpatul nici nu a depus o cerere în acest sens, în care să solicite încetarea procesului pe art. 362 alin. (1) Cod penal, în legătură cu aplicarea actului de amnistie conform prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Mai mult, instanța de apel făcând uz de prevederile art. 543 alin. (1) Cod de procedură penală și în coroborare cu prevederile art. 332 alin. (1), 275 pct. 9 și 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, corect a dispus încetarea procesului penal pe art. 362 alin. (1) Cod penal – pe motiv că există circumstanțe prevăzute de lege care exclud urmărirea penală. Argumentul procurorului precum că, la data de 05 august 2019, când s-a făcut solicitarea de inițiere a procedurii de extrădare a inculpatului Bulgar Nicolai, organul de urmărire penală nu deținea probe precum că acesta ar fi săvârșit și infracțiunea prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul îl apreciază ca fiind lipsit de relevanță, or, omisiunea organului de urmărire penală în acest caz, nu-i este imputabilă inculpatului. Mai mult, Colegiul notează prevederile exhaustive ale art. 543 alin. (1) Cod de procedură penală, că persoana care a fost extrădată de un stat străin nu poate fi trasă la răspundere penală și condamnată, supusă executării pedepsei, precum și transmisă unui stat terț spre pedepsire, pentru infracțiunea săvârșită de ea până la extrădare, pentru care ea nu a fost extrădată, dacă în privința acestei cauze lipsește consimțământul statului străin care a extrădat-o, careva derogări sau excepții de la regula respectivă, nefiind prevăzute. Cu referire la recursul declarat de apărător, se reține că, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor. 18 Sub acest aspect se reține că recursul ordinar al avocatului Igor Izvecov, declarat în numele inculpatului, este fondat și pe art. 427 alin. (1) pct. 5) și 12) Cod de procedură penală (pct. 5.2. din decizie), care prevede temeiul de declarare a recursului în cazul în care cauza fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această posibilitate și că faptei săvârșite i s- a dat o încadrare juridică greșită, însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a deciziei contestate, care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor potrivit căror cauza fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această posibilitate și anume, care este această parte și care ar fi încadrarea corectă a faptelor atât timp cât cauza penală a fost examinată în prima instanță în baza art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul fiind asistat de avocat declarând prin înscris autentic că recunoaște faptele comise, încadrarea lor juridică și probele prezentate de acuzare, nesolicitând prezentarea de noi probe, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5.2. din decizie). Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de către avocat se reține că, acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare recursul devine unul declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel. Astfel, rezultă că, recursul menționat nu îndeplinește cerințele legale de conținut în această parte, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, lecturând recursul declarat de apărare, Colegiul reține că recurentul critică decizia contestată și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate lui Bulgar Nicolai, temei de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, însă Colegiul 19 analizând decizia atacată, conchide că nici temeiul menționat nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Astfel, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanțele de judecată au ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante și agravante stabilite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel fiind respectate dispozițiile art. 61, 70, 75-79 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i-se o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, or conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului Cod. Colegiul menționează că, prevederile legale în această privință au fost respectate, iar criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele indicate în apel și au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le- a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele de fond, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, ținând cont de pericolul social al faptelor comise, cât și de numărul acestora, luând în considerație circumstanțele atenuante: căința sinceră, recunoașterea vinovăției, corect au conchis că scopul legii penale la caz poate fi atins doar prin aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de: 4 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, 6 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. c), e), g) Cod penal și de 13 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal, iar conform art. 84 alin. (1) și (4) Cod penal, corect i-au 20 stabilit pedeapsa definitivă de 22 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În acest context, se reține că inculpatul, fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 17 aprilie 2015 în baza art. 2011 alin. (2), 90 Cod penal, la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani, nu a mers pe calea corijării și nu a tras concluziile de rigoare, acesta continuând activitatea infracțională a comis infracțiuni care se atribuie la categoria celor grave și excepțional de grave. Circumstanțele descrise supra, indică indiscutabil că tragerea anterioară la răspundere penală a inculpatului nu și-a atins scopul prevăzut de lege, ba mai mult, l-a încurajat pe acesta să săvârșească noi infracțiuni, cu grade de gravitatea mai mare, motiv pentru care, Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel, precum că scopul pedepsei penale de reeducare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, va putea fi atins doar prin stabilirea pedepsei privative de libertate în privința acestuia cu executare în penitenciar de tip închis, pe un termen de 22 ani. Practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de prevenirea săvârșirii infracțiunilor, de aceea Colegiul consideră că anume o astfel de pedeapsă este echitabilă în raport cu acțiunile și comportamentul inculpatului. Colegiul notează că, apărarea critică hotărârea recurată și sub aspectul neîncetării procesului penal în privința lui Bulgar Nicolai de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în legătură cu aplicarea actului de amnistie, deoarece, în legătură cu săvârșirea acestei infracțiuni nu există prejudiciu, pretențiile succesorului părții vătămate fiind înaintate în legătură cu decesul victimei în urma săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), e), i), j), k) Cod penal. Sub acest aspect, Colegiul reține că instanța de apel, corect a indicat că la caz nu sunt întrunite condițiile specificate în Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, și anume că nu a fost reparat prejudiciul cauzat. Or, făcând referire la prevederile art. 1 alin. (1), (2), art. 2 alin. (1), 10 alin. (1) lit. k) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de apel, corect a reținut că pentru a putea fi aplicată legea cu privire la amnistie în 21 privința inculpatului Bulgar Nicolai, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: infracțiunea să fie comisă până la 29 iulie 2016; pedeapsa principală maximă să nu fie mai aspră de închisoare pe un termen de 7 ani; inculpatul să manifeste căință activă în privința faptelor infracționale comise; repararea prejudiciului cauzat prin infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată. În acest sens, Colegiul apreciază ca fiind declarativ argumentul apărării precum că inculpatul Bulgar Nicolai a cauzat succesorului părții vătămate, prejudiciu material și moral prin acțiunile sale de a curma viața victimei, dar nu prin acțiunile sale huliganice îndreptate împotriva victimei, or, la caz, suntem în prezența unui concurs de infracțiuni, iar acțiunile huliganice se află în legătură directă cu ulterioarele acțiuni ale inculpatului de săvârșire a omorului intenționat. Săvârșirea omorului victimei urmărind printre altele, intenția de a ascunde fapta de huliganism, manifestată cu aplicarea mai multor lovituri în regiuni vitale ale corpului victimei, cu folosirea unor obiecte în calitate de armă, precum și cu mâinile și picioarele. Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 și 5.2. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale și a cheltuielilor de judecată. Pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei cât și în partea cheltuielilor de judecată în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin respingerea cererii acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului și prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse privative de libertate pe un termen care va răspunde scopului de corectare și reeducare a acestuia prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile 22 de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentele invocate de avocatul inculpatului privind aplicarea actului de amnistie cu încetarea procesului penal pe art. 287 alin. (3) Cod penal, cât și aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului, urmând a fi declarate ca neîntemeiate. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și avocatul Izvecov Igor în numele inculpatul, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe BULGAR Nicolai Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 ianuarie 2020. Președinte Catan Liliana Judecător Guzun Ion Judecător Boico Victor 23