1ra-1116/20 — art. 287 alin. 2 lit. b, art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP

1ra-1116/20 — art. 287 alin. 2 lit. b, art. 187 alin. 2 lit. b, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1116/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

inculpatul Mocanu Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 septembrie 2019 și a sentinței

Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) din 07 iunie 2019, în cauza penală în

privința lui

Mocanu Alexandru xxxxx, născut la

xxxxx xxxxx xxxxx , originar din or.

xxxxx și domiciliat în r-nul xxxxx ,

s. xxxxx , str. xxxxx , xxxxx .

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.05.2019 – 07.06.2019;

Instanța de apel: 05.07.2019 – 30.09.2019;

Instanța de recurs: 27.02.2020 – 29.09.2020.

A C O N S T A T A T :

Mocanu Alexandru, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare;

- art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, lui Mocanu Alexandru i-a

fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare, pe un termen de

5 (cinci) ani 06 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără

amendă.

A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată din contul inculpatului Mocanu Alexandru în beneficiul statului, în

sumă de 128 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale.

1

la 31 august 2018 aproximativ ora 00:40, aflându-se împreună cu alte

persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o procedura

separată, într-un loc public – la stația de alimentare cu combustibil

SRL „PSV-PECOTRANS", amplasată în apropierea s. Balabanu, r-nul Taraclia,

pe porțiunea de drum R-38, în direcția Taraclia-Cahul, în urma cerții apărute

între ei, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, în mod

intenționat i-au aplicat lui Ianac Ruslan multiple lovituri cu pumnii în regiunea

capului și feței, prin ce i-au cauzat lui Ianac Ruslan suferințe psihice și

vătămări neînsemnate sub formă de edem al țesuturilor moi și echimoză pe

față din dreapta, echimoză și plagă contuză superficială pe mucoasa buzei

superioare, echimoză a pavilionului urechii stângi cu trecere în regiunea

temporală, echimoză și edem al țesuturilor moi în regiunea occipitală dreaptă.

Tot el, la 31 august 2018 aproximativ la ora 00:40, aflându-se împreună

cu alte persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă într-o

procedura separată, la stația de alimentare cu combustibil

SRL „PSV-PECOTRANS", amplasată în apropierea s. Balabanu, r-nul Taraclia pe

porțiunea de drum R-38, în direcția Taraclia-Cahul, având scopul de

sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, au pătruns ilegal în

automobilul de model BMW 518, cu n/î LFN 255, care aparținea lui

Ianac Ruslan, unde au găsit un portmoneu cu mijloace bănești în sumă de 500

lei de diferite bancnote, apoi în prezența lui Ianac Ruslan, în mod deschis au

sustras automobilul în valoare de 40 000 lei, și suma de 500 lei care se afla în

portmoneul ce aparținea lui Ianac Ruslan, după care cu automobilul sustras și

suma în mărime de 500 lei, s-au ascuns de la fața locului, prin ce au cauzat lui

Ianac Ruslan un prejudiciu material în proporții considerabile în sumă de

40 500 lei.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de

două sau mai multe persoane, și în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal,

jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Mocanu Alexandru să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, din motivul

lipsei în acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune, iar în privința

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a solicitat stabilirea

unei pedepse de 2 ani închisoare, și conform cu art. 90 Cod penal, să-i fie

suspendată executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani.

2

3.1. În motivarea apelului, a invocat, că nici o probă nu demonstrează

săvârșirea de către Mocanu Alexandru a infracțiunii prevăzute de art. 187

alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal.

A menționat, că martorii Gherghi Iuri, Ujacov Nicolai, Culinschi Iuri și

Caireac Denis au dat declarații analogice în privința faptului că în anul 2018,

în urma unui apel telefonic, s-au dus la stația de alimentare cu combustibil

SRL „PSV-PECOTRANS”, unde au aflat că a fost un conflict din cauza restituirii

unei sume de bani, din care motiv Ianac Ruslan a fost bătut și i-a fost luat

automobilul, iar automobilul a fost reținut tot la acea stație de alimentare cu

combustibil aproximativ peste 30-40 min., la volanul căruia era

Chelioglo Denis, și nu s-a constatat că automobilul respectiv intenționa să fie

vândut.

A susținut, că inculpatul Mocanu Alexandru, vinovăția sa a recunoscut-o

parțial și anume pentru faptul că l-a lovit pe Ianac Ruslan și îi pare rău de cele

făcute, însă nu a recunoscut vina sa în săvârșirea infracțiunii de jaf.

A precizat apărarea, că nici prin declarațiile părții vătămate, a

martorilor și alte probe în speță, nu s-a demonstrat faptul că Mocanu

Alexandru a fost implicat în săvârșirea jafului automobilului și banilor ce

aparțineau lui Ianac Ruslan.

30 septembrie 2019, a fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a stabilit că

sentința primei instanțe este întemeiată, fiind respectate prevederile legale la

examinarea cauzei penale și prima instanță corect i-a aplicat pedeapsa

inculpatului Mocanu Alexandru, asigurându-i acestuia și părții vătămate

dreptul la apărare prin respectarea principiului egalității armelor.

Instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatului Mocanu

Alexandru în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b),

187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, a fost demonstrată prin cumulul de probe

administrate, care au fost analizate și corect apreciate.

Instanța de apel a indicat, că la solicitarea procurorului, în instanța de

apel au fost examinate materialele din dosar și verificate probele administrate

în prima instanță, și anume: declarațiile inculpatului Mocanu Alexandru

(f.d.19-21, vol.III); declarațiile părții vătămate Ianac Ruslan (f.d.10-14, vol.III);

declarațiile martorului Gherghi Iuri (f.d.241-243, vol.I); Colari Dmitri

(f.d. 248-251, vol.I); Ujacov Nicolai (f.d.245-246, vol.I); Culinschi Iuri

(f.d.253-254, vol.I); Caireac Denis (f.d.256-257, vol.I); copia plângerii depusă

de Ianac Ruslan la data de 31 august 2018 (f.d.4); copia procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 31 august 2018 (f.d.6-7); copia procesului-verbal

de cercetare a obiectelor din 31 august 2018 (f.d.12); raportul de expertiză

judiciară nr. 201811P0634 din 04 septembrie 2018 (f.d.23-24); copiile

ordonanței și procesului-verbal de ridicare din 07 septembrie 2018 (f.d.59-

60); copia procesului-verbal de cercetare a obiectelor din 13 septembrie 2018

(f.d.62); copiile ordonanței și procesului-verbal de ridicare din

3

19 septembrie 2018 (f.d.80-81); procese-verbale de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 25 septembrie 2018 (f.d. 87, 89).

Analizând probele administrate în vederea demonstrării învinuirii

imputate inculpatului Mocanu Alexandru, prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel a precizat că aceste probe dovedesc

incontestabil vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a stabilit, că acțiunile inculpatului pentru care a fost

tras la răspundere penală, se confirmă prin declarațiile părții vătămate

Ianac Ruslan, în coroborare cu declarațiile martorilor Gherghi Iuri,

Colari Dmitri, Ujacov Nicolai, Culinschi Iuri, Caireac Denis, date în prima

instanță și constatările medicului legist din raportul de expertiză judiciară

nr. 201811P0634 din 04 septembrie 2018, probe care se completează

reciproc și care exclud oricare dubiu în privința vinovăției inculpatului

Mocanu Alexandru.

Reieșind din declarațiile martorilor potrivit cărora inculpatul

Mocanu Alexandru, la stația de alimentare cu combustibil

SRL „PSV-PECOTRAN”, în urma unui conflict apărut între el și partea vătămată

Ianac Ruslan, intenționat i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile

peste față și cap, precum și reieșind din declarațiile inculpatului Mocanu

Alexandru, date în cadrul primei instanțe, potrivit cărora acesta a indicat că a

luat cheile de la automobilul lui Ianac Ruslan și i le-a transmis lui

Chelioglo Denis, instanța de apel a constatat că Mocanu Alexandru a săvârșit

infracțiunile imputate, iar declarațiile acestuia despre nevinovăția sa, nu

corespund adevărului.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate alegațiile apărării privind

probele care confirmă sustragerea în mod deschis a automobilului și banilor

de la Ianac Ruslan de către Mocanu Alexandru, or, inculpatul

Mocanu Alexandru a acționat intenționat cu alte persoane, cu același scop, și

anume în scopul ca Ianac Ruslan, să restituie banii împrumutați de la

Chelioglo Denis, iar în schimbul banilor îndatorați a fost sustras automobilul

părții vătămate.

A mai precizat instanța de apel că vinovăția lui Mocanu Alexandru în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, se

confirmă nemijlocit și prin declarațiile inculpatului care a comunicat în cadrul

primei instanțe că „el a pierdut cheile, și eu le-am luat, Chelioglo Denis a zis să-i

de-a lui cheile ca să se plimbe, ce și a făcut”.

În acest context, instanța de apel a menționat, că dacă

Mocanu Alexandru personal nu ar fi condus automobilul ce se afla în folosința

lui Ianac Ruslan, faptul dat nu-l exonerează de răspundere penală în contextul

în care personal a aplicat forța fizică în privința părții vătămate, a luat cheile și

i le-a transmis lui Chelioglo Denis, înțelegând că ultimul cere cheile

automobilului pentru a-l sustrage, or, intenția de sustragere a automobilului

este demonstrată prin transmiterea cheilor către Chelioglo Denis și

4

amenințarea părții vătămate cu riscul de a pierde automobilul în cazul

neachitării datoriei.

Instanța de apel a calificat ca fiind o tentativă a inculpatului de evitare a

răspunderii penale, prin susținerea argumentului precum că a luat cheile cu

scopul de a nu se pierde, or, probatoriul demonstrează contrariul, iar

declarațiile inculpatului nu corespund realității.

Instanța de apel a respins și alegațiile apărării precum că acțiunile

infracționale se încadrează în prevederile art. 1921 Cod penal, adică răpirea

mijlocului de transport, deoarece inculpatul nu a participat la săvârșirea

jafului, or, potrivit declarațiilor părții vătămate, ultima a fost amenințată că îi

va fi luat automobilul în cazul refuzului de a achita datoria.

Cu referire la argumentele apărării precum că inculpatului i-a fost

stabilită o pedeapsă prea aspră în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani, indicând că reeducarea acestuia

poate avea loc și fără izolarea de societate, fiind posibilă aplicarea art. 90

Cod penal, instanța de apel, apreciindu-le critic, a susținut, că în privința

inculpatului Mocanu Alexandru nu poate fi aplicată pedeapsa cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, reieșind din faptul că la stabilirea pedepsei

inculpatului, prima instanță a luat în considerație că săvârșirea infracțiunile

imputate lui Mocanu Alexandru, a fost dovedită, iar instanța a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 70 și 75 Cod penal, ținând cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite,

de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de

personalitatea celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării acestuia, astfel stabilind inculpatului Mocanu Alexandru pedeapsă

cu închisoare în limitele legii.

Instanța de apel a subliniat, că sintagma „poate” din textul art. 90 alin.

(1) Cod penal, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată, de a

aplica prevederile acestei norme.

Astfel, instanța de apel a precizat, că la stabilirea modului de executare a

pedepsei, prima instanță a luat în considerație faptul că inculpatul nu este la

prima abatere, anterior a fost tras la răspundere penală, fapt care îl

caracterizează negativ, or, inculpatul Mocanu Alexandru anterior a fost

judecat prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 09 noiembrie 2010, în

baza art. 287 alin. (2) lit. b), 93 alin. (1) Cod penal, și conform art. 104 Cod

penal, i-au fost aplicate măsuri de constrângere cu caracter educativ (f.d.100-

111,vol.I); prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 martie 2014, în baza

art. 217 alin. (2), 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în conformitate cu art. 84 Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de amendă în sumă de 400 unități

convenționale, echivalentul a 8 000 lei, (f.d.119-120, vol. I); prin sentința

Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 18 iulie 2016, în baza art. 362 alin. (1)Cod

penal, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

5

pedeapsa sub formă de amendă în sumă de 200 unități convenționale,

echivalentul a 4 000 lei (f.d.121-123, vol.I).

În acest context, instanța de apel a conchis, că inculpatul are un

comportament antisocial, ce se manifestă prin mai multe condamnări, precum

și incapacitatea acestuia de a se corecta.

Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile instanțelor de

fond, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat de învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal,

din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, să fie recunoscut vinovat și condamnat

la 2 ani închisoare, și în temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, să fie suspendată

condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de

3 ani, sau cu remiterea cauzei la rejudecare în altă instanță de apel.

5.1. În argumentarea recursului menționează, că nu a avut intenția de a

săvârși infracțiunea de jaf, întrucât doar a luat cheile mașinii și le-a transmis

lui Chelioglo Denis, însă instanța de apel nu a luat în considerație aceste

circumstanțe.

Susține, că a recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunii de

huliganism, însă nu a comis infracțiunea de jaf, din care motiv consideră că pe

acest capăt de acuzare, învinuirea înaintată se bazează pe presupuneri, or,

partea vătămată nu a indicat la inculpatul Mocanu Alexandru ca fiind

persoana care a luat automobilul și care l-a restituit peste jumătate de oră.

Subliniază, că pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, partea

vătămată a înaintat cerere cu privire la împăcarea părților.

Consideră, că probele administrate la materialele cauzei penale, nu

probează faptul că a săvârșit infracțiunea de jaf, iar în contextul în care nu a

avut scopul săvârșirii acestei infracțiuni, este de opinia că acțiunile sale pot fi

calificate în baza art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Or, acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma scopul săvârșirii

infracțiunii de jaf.

Precizează, că la judecarea cauzei, instanțele de fond nu au luat în

considerație prevederile art. 8 alin. (3), 389 Cod de procedură penală, precum

și recomandările expuse la pct. 5 și 6 al Hotărârii plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 5 din 19 iunie 2006 cu privire la sentința judecătorească.

În acest context, subliniază că acuzarea a prezentat probe care confirmă

vinovăția sa doar în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, din care motiv consideră că în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f)

Cod penal, acțiunile sale greșit au fost încadrate, astfel menționând că

urmează a fi achitat pe acest capăt de acuzare.

În concluzie, susține inculpatul că instanța urmează să țină cont de

faptul că s-a căit sincer de cele săvârșite, de faptul că are la întreținere un copil

minor și era angajat în câmpul muncii până la reținere, să fie luată în

6

considerație poziția părții vătămate care nu are pretenții, precum și dorința sa

de a se corecta fără izolarea de societate.

declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Consideră acuzatorul de stat că motivele invocate în recursuri au

constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, iar o altă opinie asupra

probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

Susține procurorul că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire

penală au fost efectuate cu respectarea normelor procesual penale,

inculpatului fiindu-i asigurată asistența apărătorului.

Totodată, decizia instanței de apel conține motive legale pe care se

întemeiază soluția și în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele

infracțiunii incriminate.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi

respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de

recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil)

ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stabilește, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând cererea de recurs declarată de către inculpatul

Mocanu Alexandru, Colegiul penal sesizează că în esență, solicitările invocate

de recurent se focusează pe dezacordul cu încadrarea juridică a acțiunilor sale

în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, înfăptuită de către prima

instanță și menținută de către instanța de apel, considerând astfel că acțiunile

7

sale urmau a fi reîncadrate din art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, în baza

art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că argumentele recurentului în

sensul formulat, au constituit obiect de examinare și la judecarea cauzei în

ordine de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat detaliat și amplu

argumentat, nefiind prezente în speță erorile de drept invocate de recurent.

Astfel, în ceea ce privește argumentele recurentului sub aspectul

temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, Colegiul penal reține că potrivit sentinței primei instanțe, inculpatul

Mocanu Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Totodată, inculpatul Mocanu Alexandru a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit de două sau mai

multe persoane, prin pătrunderea în încăpere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Colegiul penal atestă, că instanța de apel la judecarea cauzei, respingând

apelul apărării în numele inculpatului, corect a ajuns la concluzia că probele

administrate în vederea demonstrării învinuirii imputate, fiind apreciate prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatului Mocanu Alexandru, în săvârșirea infracțiunilor

incriminate, stabilind astfel că inculpatul a acționat intenționat cu alte

persoane, cu același scop.

Cu referire la argumentul inculpatului prin care se invocă necesitatea

reîncadrării acțiunilor sale în baza art. 1921 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul

penal reține că aceste afirmații se fundamentează pe reaprecierea probelor,

însă la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunilor incriminate.

Mai mult ca atât, Colegiul penal notează, că instanța de apel corect a

concluzionat, chiar și în cazul când Mocanu Alexandru personal nu a condus

automobilul ce se afla în folosința lui Ianac Ruslan, acest fapt nu-l exonerează

de răspundere penală în contextul în care inculpatul a aplicat forța fizică în

privința părții vătămate, a luat cheile și i le-a transmis lui Chelioglo Denis,

înțelegând că ultimul cere cheile automobilului pentru a-l sustrage în

8

contextul amenințării părții vătămate cu riscul de a pierde automobilul în

cazul neachitării datoriei.

Colegiul penal apreciază ca fiind corectă stabilirea de către instanțele de

fond a situației de fapt, precum și încadrarea juridică a faptei săvârșite de

Mocanu Alexandru în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, și în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanțele

de fond au ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală,

au cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia

privind recunoașterea vinovăției inculpatului Mocanu Alexandru în baza

art. 187 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, și în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

Totodată, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417

alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia contestată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este

indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de

fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile

CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Cu referire la solicitarea inculpatului privind stabilirea unei pedepse

mai blânde în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în baza art. 90 Cod penal,

Colegiul penal conchide, că instanța de apel în mod întemeiat a reținut, că

prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 70 și 75 Cod

penal, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de circumstanțele care atenuează ori

agravează răspunderea penală, de personalitatea celui vinovat, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel stabilind

inculpatului Mocanu Alexandru, o pedeapsă cu închisoare în limitele legii,

totodată argumentând în mod întemeiat că aplicarea suspendării condiționate

a executării pedepsei în privința inculpatului Mocanu Alexandru nu este

posibilă, deoarece realizarea scopului pedepsei penale în privința acestuia,

poate avea loc doar prin izolarea de societate, ținând cont de gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, precum și de personalitatea

inculpatului, care nu este la prima abatere penală.

9

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erorile de drept invocate în

recurs, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea,

ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către inculpatului Mocanu

Alexandru.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpatul

Mocanu Alexandru, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 30 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Mocanu

Alexandru xxxxx .

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 13 noiembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

10