1ra-1175/2020 — art. 186 alin. 2 lit. d, CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 16 decembrie 2019, Morari Evghenii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea la data de 22 noiembrie 2017 (în privința părții vătămate Pastramă Gheorghe), a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal și i-a fost stabilită în baza acestei norme o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Morari Evghenii, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea la 18 februarie 2017 (în privința părții vătămate Socolov Nicolai), a infracțiunii stabilite de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal și i-a fost stabilită în baza acestei norme o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor stabilite în prezenta cauză penală i-a fost stabilită lui Morari Evghenii o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis cu calcularea acestui termen din momentul reținerii inculpatului. Acțiunea civilă formulată de Socolov Nicolai împotriva lui Morari Evghenii, s-a admis în parte și s-a încasat de la Morari Evghenii, în beneficiul lui Socolov Nicolai, suma de 3300 (trei mii trei sute) lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. În rest pretențiile formulate de Socolov 1 Nicolai s-au respins ca nefondate.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, inculpatul Morari Evghenii, la 18 februarie 2017, aproximativ la ora 18:00, în timp ce se afla în mun. Chișinău, str. XXXXX, în ospeție la cunoscutul său pe nume Nicolai Socolov, acționând scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor acestuia, profitând de faptul că Nicolai Socolov a mers să se bărbierească și el a rămas singur în cameră, a sustras pe ascuns un telefon mobil de model „Philips Xenium” de culoare neagră la preț de 5000 lei, o geantă neagră din piele la preț de 3000 lei, în care erau 300 lei, o pereche de papuci cafenii-închiși de marcă „Geox,, la preț de 3000 lei și un perforator de culoare albastră la preț de 2000 lei, bunuri ce aparțineau lui Nicolai Socolov, astfel cauzând victimei o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 13300 lei. Tot el, Morari Evghenii urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, la 22 noiembrie 2017, în perioada de timp cuprinsă de la ora 11:50 3 min., până la 13:00 min., acționând în scopul realizării intenției sale infracționale, profitând de faptul că acțiunile sale nu erau observate de către alte persoane, în timp ce se afla în apartamentul nr. 70, amplasat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, în ospeție la cet. Pastramă Gheorghe, acționând cu intenție directă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, pe ascuns a sustras un notebook de model “HP 250 G5” cu numărul de serie XXXXX, de culoare sur-închis, la preț de 6 000 lei, o tabletă de model “Samsung Galaxy Tab”, de culoare neagră, cu numărul de IMEI: XXXXX, la preț de 6 383 lei, o geantă de culoare cafenie confecționată din piele la preț de 500 lei și un rucsac de culoare negru la preț de 250 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, deplasîndu-se într-o direcție necunoscută, cauzîndu-i în rezultat părții vătămate Pastramă Gheorghe daune materiale în proporții considerabile în sumă totală de 13 133 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către partea vătămată Socolov Nicolai, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în latura civilă încasând de la Morari Evghenii în beneficiul său, prejudiciul material în sumă de 9300 lei și prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, iar în total suma de 14300 lei. 3.1. În argumentarea apelului declarat, partea vătămată Socolov Nicolai, a invocat următoarele: - în cadrul instanței de fond a solicitat încasarea daunei materiale în sumă de 14300 lei și dauna morală în mărime de 5000 lei, iar instanța eronat a încasat prejudiciul material în mărime de doar 3300 lei, iar prejudiciul moral nu a fost încasat în genere; 2 - valoarea bunurilor sustrase de la Socolov Nicolai constituie 14300 lei, sumă pe care a argumentat-o atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul instanței de fond or, perforatorul care a fost dispus de a-l restitui lui Socolov Nicolai, nu este în stare funcțională, valoare căruia constituie suma de 2400 lei. De asemenea, partea vătămată Socolov Nicolai a indicat că suma de 14300 lei este constituită din dauna morală în mărime de 5000 lei, valoarea genții în sumă de 4000 lei, costul parfumului de 55 euro cât și costul perforatorului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020 a fost admis apelul părții vătămate Socolov Nicolai, casată sentință Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 decembrie 2019, în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a încasat de la Morari Evghenii în beneficiul lui Socolov Nicolai cu titlu de prejudiciu material, suma de 5300 (cinci mii trei sute) lei și 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 10 300 lei. Termenul executării pedepsei închisorii aplicate prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 decembrie 2019 a-l calcula din momentul reținerii inculpatului Morari Evghenii de către organele competente. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. Instanța de apel a statuat că în partea penală, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunile încriminate lui, prevăzute la art.186 alin.(2), lit. d) și art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a constatat că, vina inculpatului Morari Evghenii se dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cât și de declarațiile inculpatului Morari Evghenii; declarațiile părții vătămate Socolov Nicolai, (f. d. 30, vol. III); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.02.2017 (f. d. 9, vol. I); procesul verbal de ridicare din 09.03.2017 (f. d. 22); procesul verbal de examinare a obiectului din 10.03.2017 cu planșa fotografică (f. d. 41, 42); ordonanța din 10.03.2017 (f. d. 44); ordonanța din 10.03.2017, potrivit căreia a fost dispusă restituirea corpurilor delicte, telefonul de model Philips W6610 și o pereche de papuci Geox, părții vătămate Socolov Nicolai, pentru păstrarea (f. d. 45); recipisă (f. d. 46); procesul verbal de ridicare din 27 martie 2017, prin care a fost ridica perforatorul de model OD WERK, de la cet. Rezmerița Anatolii. (f. d. 50); procesul-verbal de examinare a obiectului din 27 martie 2017 (f. d. 51, 52); 3 ordonanța din 27 martie 2017 (f. d. 53); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f. d. 55); declarațiile părții vătămate Pastrama Gheorghe, (f. d. 72, 73, vol. III); înștiințarea 902 (f. d. 29); procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.11.2017 (f. d. 34-40); procesul verbal de ridicare din 19 decembrie 2017 (f. d. 5 19); procesul verbal de examinare din 19 decembrie 2019 (f. d. 24); ordonanța din 19 decembrie 2019 (f. d. 25); procesul verbal de ridicare din 11.01.2018 (f. d. 82); procesul-verbal de examinare din 11.01.2018, (f. d. 83-85), ordonanța din 11.01.2018, potrivit căreia notebook-ul de model HP 250 G5, cu nr. de serie CND 70678ZR și rucsacul de culoare negru care în față are o dungă de culoare roșie au fost recunoscute în calitate de corp delict cu anexarea acestora la cauză; ordonanța din 11 ianuarie 2018, potrivit căreia corpurile delicte i-au fost restituite părții vătămate Pastrama Gheorghe; cererea de restituire depusă de Pastrama Gheorghe la data de 11.01.2018 (f. d. 88); recipisa scrisă de Pastramă Gheorghe, anexată la materialele cauzei (f. d. 89). Instanța de apel a constatat că, Morari Evghenii a comis infracțiunile săvârșite la 18.02.2017 și la 22.11.2017 prevăzute de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal și art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal după indicii: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a menționat că, față de Morari Evghenii corect a fost aplicată pedeapsa pentru fapta săvârșită de dânsul la data de 22.11.2017 (în privința părții vătămate Pastramă Gheorghe), prevăzută de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis și pentru fapta săvârșită la data de 18.02.2017 (în privința părții vătămate Socolov Nicolai), prevăzută de art. 186 alin.(2), lit. d) Cod Penal, închisoare pe un termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor stabilite în prezenta cauză penală, corect i-a fost stabilită lui Morari Evghenii o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis cu calcularea acestui termen din momentul reținerii inculpatului. Cu referire la încasarea daunei materiale invocate de partea vătămată Socolov Nicolai, instanța de apel a menționat că, deși partea vătămată Socolov Nicolai, în cererea de apel, a indicat costul genții în sumă de 4000 lei, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului costul genții constituie suma de 3000 lei. De asemenea, potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, costul perforatorului de culoare albastră constituie suma de 2000 lei și nicidecum suma de 2400 lei precum indică partea vătămată Socolov Nicolai în cererea de apel. Instanța de apel a considerat neîntemeiată și pretenția părții vătămate 4 Socolov Nicolai referitor la sustragerea unui parfum, valoarea căruia în opinia sa constituie suma de 55 euro or, atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești nu s-a confirmat faptul sustragerii de către Morari Evghenii a parfumului indicat supra de la partea vătămată Socolov Nicolai. Instanța de apel a admis în parte acțiunea civilă în ce privește încasarea prejudiciului material solicitat de partea vătămată Socolov Nicolai în mărime de 9 300 lei și consideră necesar de a încasa de la Morari Evghenii în beneficiul părții vătămate Socolov Nicolai, prejudiciul material în mărime de 5300 (cinci mii trei sute) lei, constituit din suma de 3000 lei - costul genții sustrase, 300 lei – banii aflați în geantă și suma de 2000 lei ce constituie valoarea perforatorului deteriorat. Instanța de apel a considerat nefondată respingerea pretenției părții vătămate Socolov Nicolai privitor la încasarea sumei de 5 000 (cinci mii) lei, cu titlu de despăgubiri morale și a conchis că această sumă este suficientă pentru a-i oferi o reparare a suferințelor morale suportate de către partea vătămată, or, incontestabil Socolov Nicolai a avut mari suferințe, retrăiri sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin infracțiune. Instanța de apel a încasat suma prejudiciului moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei, din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Socolov Nicolai, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020 în latura civilă, cu menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. 5.1. În susținerea recursului avocatul Bodean Ina în numele inculpatului a invocat că: - partea civilă nu a prezentat nicio probă care ar demonstra caracterul real și efectiv al cheltuielilor invocate de ea; - este corectă și soluția instanței de fond privind respingerea solicitării lui Socolov Nicolai de a încasa prejudicial moral, pe motiv că inculpatul a adus atingere drepturilor cu caracter patrimonial a părții civile Socolov Nicolai, iar ultimul nu a prezentat probe care să demonstreze că prin acțiunile inculpatului i-ar fi fost cauzate careva suferințe fizice sau psihice; - atât în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cît și în instanța de apel a fost demonstrată sustragerea pe ascuns la 18 februarie 2017, de către Morari Evghenii, de la Nicolai Socolov, a unui telefon mobil 5 de model „Philips Xenium” de culoare neagră la preț de 5000 lei o geanta neagră din piele la preț de 3000 lei, în care 300 lei, o pereche de papuci cafenii-închiși de marca „Geox,, la preț de 3000 lei și un perforator de culoare albastră la preț de 2000 lei; - instanța de fond just a reținut că, potrivit materialelor cauzei penale, ”în urma găsirii unor bunuri din cele sustrase, părții vătămate Nicolai Socolov, i-au fost restituite sau urmează să fie restituit telefonul mobil de model „Philips Xenium ” de culoare neagră la preț de 5000 lei, o pereche de papuci de marcă „Geox,, la preț de 3000 lei și un perforator de culoare albastra la preț de 2000 lei”, iar sustragerea altor bunuri de către inculpat de la partea vătămată Socolov Nicolai, precum și suportarea de către ultimul a altor prejudicii de ordin material decât cele legate de pierderea suportată în legătură cu sustragerea genții din piele la preț de 3000 lei, în care erau 300 lei, în prezenta cauză penală nu a fost stabilită. - este nefondată concluzia instanței de apel de a încasa suplimentar de la inculpat în beneficiul apelantului suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu material, care constituie valoarea perforatorului deteriorat, deoarece acest bun urmează a fi restituit proprietarului după definitivarea sentinței, iar partea civilă nu a probat faptul că acesta a fost deteriorat de către Evghenii Morari și este nefuncțional; - prejudiciul moral nu poate fi o componentă a prejudiciului provocat prin infracțiunile contra patrimoniului, îndeosebi a furtului, infracțiunilor săvârșite prin sustragere, în special. Excepție constituie cazurile când, în mod adiacent, se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la libertatea psihică, integritatea corporală, sănătatea persoanei în cazurile art. 187 alin. (2), lit. e), art. 188 Cod penal etc.). În toate celelalte cazuri, luarea în calcul a prejudiciului moral ar echivala cu încălcarea flagrantă a principiului legalități, prevăzut și garantat de art. 3 al Codului penal și art. 7 al Codului de procedură penală; - nu s-a demonstrat nici într-un mod că prin acțiunile lui Evghenii Morari i-ar fi fost cauzate careva suferințe fizice sau psihice.

Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere 6 probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul face trimitere la temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia sunt pasibile contestării cu recurs ordinar hotărârile adoptate de instanța de apel în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. Colegiul penal având în vedere argumentul recursului, precum că, instanța de apel eronat a încasat prejudiciul moral cauzat, deoarece prejudiciul moral nu poate fi o componentă a prejudiciului provocat prin infracțiunile contra patrimoniului, îndeosebi a furtului, infracțiunilor săvârșite prin sustragere, menționează că contrar acestor afirmații, Socolov Nicolai a suportat suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Morari Evghenii, a avut suferințe morale or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului, Socolov Nicolai a fost deposedat de bunurile sale în valoare totală de 13 300 lei, fiind nevoit să se adreseze organelor de poliție în vederea recuperării bunurilor sustrase de către inculpat. Colegiul penal menționează că, în contextul expus, reiterarea de către instanța de recurs a alegațiilor instanței de apel este inoportună, or, Colegiul penal le consideră legale și întemeiate. Având în vedere acest aspect, instanța de recurs își însușește în întregime alegațiile instanței de apel, redate succint la pct.4.1, al prezentei decizii și consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene a Drepturilor Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că, dacă art.6 § 1 din Convenția CEDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19.04.1994). Cu toate acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor 7 furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva Finlandei, 19.12.1997). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui Morari Evghenii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 8