1ra-972/2020 — art.217/1 alin 4, lit. d CP

1ra-972/2020 — art.217/1 alin 4, lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-972/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11

noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui,

Macarenco Dumitru XXXXX, născut la XXXXX.

Macarenco Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX.

Macarenco Maria XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 20.12.2017 – 25.03.2019

instanța de apel: 08.04.2019 – 11.11.2019

instanța de recurs ordinar: 07.02.2020 – 10.11.2020

A C O N S T A T A T :

hotărât:

A fost recunoscut vinovat Macarenco Dumitru, de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), Cod penal stabilindu-i-se pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea în domeniul circulației

drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost aplicată în privința inculpatului Macarenco Dumitru, măsura

preventivă sub formă de arest preventiv și se menține până când sentința intră în

vigoare.

Termenul ispășirii pedepsei cu închisoarea urmând a fi calculat din ziua

reținerii inculpatului, cu includerea în termenul de pedeapsă termenul reținerii de

la 15 septembrie 2017 până la data de 18 septembrie 2017 și termenul aflării sub

măsura preventivă, arest la domiciliu, de la data de 18 septembrie 2017 – 14

octombrie 2017 și de la 15 februarie 2018 până la 22 februarie 2018.

A fost anunțat în căutare inculpatul Macarenco Dumitru, iar executarea

sentinței în această parte se pune în sarcina Inspectoratului de Poliție Cahul și se

execută imediat.

1

Macarenco Maria învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d), din Codul penal, a fost achitată, dat fiind

faptul că fapta nu a fost săvârșită de inculpata Macarenco Maria.

Macarenco Gheorghe învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4) lit. b), d), din Codul penal, a fost achitat, dat fiind

faptul că fapta nu a fost săvârșită de inculpatul Macarenco Gheorghe.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 1680 lei, din contul inculpaților, ca fiind neîntemeiată.

scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor, în scop de înstrăinare, a construit

o seră cu dimensiunea de 22 m x 6 m, în gospodăria sa, satul Pelinei, raionul Cahul,

unde cultiva și prelucra cânepa.

În aceste condiții, Macarenco Dumitru, din luna mai a anului 2017, a

participat nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, până la data de 13

septembrie 2017, când acțiunile lui au fost curmate de colaboratorii Ministerului

Afacerilor Interne, în timpul efectuării percheziției la domiciliul său din satul

Pelinei, raionul Cahul, prin care au fost depistate și ridicate 176 de plante de

cânepă.

Conform concluziilor raportului de expertiză nr. XXXXX din 10 octombrie

2017 – plante în stare verde de vegetație în număr total de 176 (una sută șaptezeci

și șase) plante, prezentate la examinare în 9 (nouă) pachete din polimer de culoare

roză, depistate și ridicate la data de 13 septembrie 2017, în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul lui Macarenco Gheorghe, născut la 1961, locuitor al

satului Pelinei, raionul Cahul, reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin

componentul stupefiant tetrahidrocannabiol, care se atribuie la substanțele

stupefiante.

Astfel, acțiunile lui Macarenco Dumitru, au fosta calificate juridic în baza

alin. (4), lit. d), art. 2171 Cod penal, conform indicilor – circulația ilegală a

drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin cultivare și prelucrare, săvârșite

în proporții deosebit de mari.

Macarenco Maria, a fost pusă sub învinuire pentru faptul că fiind în

înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu cetățeanul Macarenco

Gheorghe, anul nașterii 16 martie 1961, Macarenco Dumitru și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, a aderat la grupul criminal organizat

format de Macarenco Dumitru, specializat în cultivarea, prelucrarea, păstrare și

comercializarea drogurilor în proporții deosebit de mari, au construit o seră cu

dimensiunea de 22 metri pe 6 metri, în gospodăria sa, satul Pelinei, raionul Cahul,

unde cultivau, prelucrau cânepa.

În aceste condiții, Macarenco Maria, din luna mai a anului 2017, acționând

prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv

rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru cultivarea, prelucrarea,

păstrare, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, executa

2

indicațiile în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa

nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, până la data de 13 septembrie 2017,

când acțiunile lor au fost curmate de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne,

în timpul efectuării percheziției la domiciliul lor, din satul Pelinei, raionul Cahul,

prin care au fost depistate și ridicate 176 de plante de cânepă.

Conform concluziilor raportului de expertiză nr. XXXXX din 10 octombrie

2017, plante în stare verde de vegetație în număr total de 176 (una sută șaptezeci

și șase) plante, prezentate la examinare în 9 (nouă) pachete din polimer de culoare

roză, depistate și ridicate la 13 septembrie 2017, în cadrul efectuării percheziției la

domiciliul cetățeanului Macarenco Gheorghe, anul nașterii 1961, locuitor satul

Pelinei, raionul Cahul, reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin

componentul stupefiant tetrahidrocannabinol, care se atribuie la substanțe

stupefiante.

Acțiunile lui Macarenco Maria, au fost încadrate în prevederile art. 42 alin.

(2), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b), d), Cod penal, conform indicilor – circulația

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin cultivarea, prelucrarea,

păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite de

un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Macarenco Gheorghe a fost pus sub învinuire pentru faptul că, fiind în

înțelegere prealabilă, de comun acord și împreună cu Macarenco Maria,

Macarenco Dumitru și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

urmărind scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, a

aderat la grupul criminal organizat, format de Macarenco Dumitru, specializat în

cultivarea, prelucrarea, păstrare și comercializarea drogurilor în proporții deosebit

de mari, au construit o seră cu dimensiunea de 22 metri pe 6 metri, în gospodăria

sa, satul Pelinei, raionul Cahul, unde cultivau, prelucrau cânepa.

În aceste condiții, Macarenco Gheorghe, din luna mai anului 2017, acționând

prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv

rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru cultivarea, prelucrarea,

păstrare, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, executa

indicațiile în vederea menținerii activității grupului criminal, precum și participa

nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, până la data de 13 septembrie 2017,

când acțiunile lor au fost curmate de colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne,

în timpul efectuării percheziției la domiciliul lor, satul Pelinei, raionul Cahul, prin

care au fost depistate și ridicate 176 de plante de cânepă.

Conform concluziilor raportului de expertiză nr. XXXXX din 10 octombrie

2017, plante în stare verde de vegetație în număr total de 176 (una sută șaptezeci

și șase) plante, prezentate la examinare în 9 (nouă) pachete din polimer de culoare

roză, depistate și ridicate la data de 13 septembrie 2017, în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul cetățeanului Macarenco Gheorghe, anul nașterii 1961,

locuitor satului Pelinei, raionul Cahul, reprezintă plante de cannabis (cânepă), care

conțin componentul stupefiant tetrahidrocannabinol, care se atribuie la

substanțele stupefiante.

3

Acțiunile lui Macarenco Gheorghe, au fost încadrate în prevederile art. 42

alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b), d), din Codul penal, conform indicilor –

circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin cultivarea,

prelucrarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri,

săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

- procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Orgaizate și

Cauze Speciale, Buțenco Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței în privința

lui Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, prin care au fost achitați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b),

d), Cod penal, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care

Macarenco Maria să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 42 alin.

(2), art. 2171 alin. (4), lit. b), d), Cod penal, la 12 ani închisoare în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de păstrarea,

comercializarea, transportarea substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor

lor, pe un termen de 5 ani, iar Macarenco Gheorghe, recunoscut vinovat și

condamnarea acestuia, în baza art. 42 alin. (2), art. 2171 alin. (4), lit. b), d), Cod

penal, la 12 ani închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții legate de păstrarea, comercializarea, transportarea

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor, pe un termen de 5 ani;

- avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Macarenco Dumitru, prin

care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Macarenco

Dumitru, să fie achitat, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. d), art.

2171 Cod penal.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- sentința primei instanțe în partea ce ține de achitarea inculpaților

Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria este una neîntemeiată, or, în cadrul

examinării cauzei penale, prin probele prezentate a fost demonstrată incontestabil

vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate;

- vinovăția inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria pe deplin

se confirmă prin declarațiile martorilor Bordei Ghenadie, Radu Mihail și

Corlăteanu Valentin, care fiind audiați au declarat că, au participat la acțiunile de

percheziție la domiciliul inculpaților din satul Pelinei, raionul Cahul. Potrivit

declarațiilor acestora, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul inculpaților

Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria a fost depistată o seră, unde inculpații

creșteau substanțe narcotice, și anume, cânepă. În cadrul efectuării percheziției, de

la domiciliul inculpaților au fost ridicate 176 de plante de cânepă;

- declarațiile martorilor sunt pe deplin susținute prin procesul-verbal de

percheziție din 13 septembrie 2017 cu planșa fotografică anexată, potrivit cu care,

la domiciliul inculpatei Macarenco Maria au fost depistate două sere, iar în una

erau cultivate plante de cânepă, care erau îngrijite, udate și prășite, în număr total

de 176 de plante;

4

- potrivit raportului de expertiză fizico-chimice nr. XXXXX din 10

octombrie 2017, cu planșa fotografică anexată, masa vegetală în număr de 176 de

plante depistate și ridicate la data de 13 septembrie din ograda domiciliului

inculpatei Macarenco Maria, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțe

narcotice;

- vinovăția inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, se

confirmă pe deplin prin declarațiile inculpatului Macarenco Dumitru, depuse în

ședința de judecată în prima instanță, precum și declarațiile acestuia de la

urmărirea penală. Mai mult ca atât, vinovăția acestora se confirmă însăși prin

declarațiile acestora depuse în ședința de judecată în prima instanță, precum și

declarațiile acestora depuse la urmărirea penală;

- prin toate probele indicate mai sus, cu certitudine s-a stabilit vinovăția

inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, în săvârșirea infracțiunii ce

a fost incriminată acestora, însă, prima instanță a dat o apreciere eronată probelor

respective, concluzionând greșit asupra achitării acestora;

- prima instanță neîntemeiat a respins cerința procurorului privind

încasarea de la inculpați a cheltuielilor de judecată, suportate de către organul de

urmărire penală în cadrul procesului penal. Or, în speța dedusă judecății, statul și-

a onorat obligația de a demonstra vinovăția inculpaților prin acțiuni de procedură

legale, iar pentru buna desfășurare a procesului penal, a suportat cheltuieli.

Raportând aceste cheltuieli la prevederile art. 227 și 229 Cod de procedură penală,

rezultă indubitabil că, aceste cheltuieli urmează să fie încasate din contul

inculpaților Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria.

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- în cadrul procesului penal nu au fost acumulate probe pertinente, care

incontestabil ar demonstra vinovăția inculpatului Macarenco Dumitru, în

săvârșirea infracțiunii incriminate;

- partea acuzării nu a demonstrat prin probe pertinente existența unui grup

criminal organizat, precum și faptul realizării substanțelor narcotice. Or, în

declarațiile inculpatului Macarenco Dumitru, depuse la urmărirea penală, pe care

instanța de fond le-a considerat ca unele verosimile, ultimul a declarat că, cultiva

cânepă pentru consumul propriu;

- prima instanță nu a luat în considerație faptul că, la depunerea declarațiilor

la etapa urmăririi penale, inculpatul Macarenco Dumitru a fost supus presiunii

psihologice din partea organului de urmărire penală;

- prima instanță nu a dat nici o apreciere faptului că, având încheierea

judecătorului de instrucție privind efectuarea percheziției la domiciliul

inculpatului Macarenco Dumitru, procurorul de facto a efectuat percheziția la

domiciliul inculpatei Macarenco Maria. Or, noțiunea de domiciliul persoanei,

urmează să fie interpretată în înțelesul locului de trai efectiv al persoanei, pe când

visa de reședința este un act juridic, care nu confirmă, dacă persoana domiciliază

efectiv pe adresa indicată în aceasta;

- în cadrul examinării cauzei, s-a demonstrat cu certitudine că, inculpatul

Macarenco Dumitru, locuiește împreună cu soția în satul Crihana Veche, raionul

5

Cahul, la domiciliul acesteia. Faptul respectiv a fost confirmat de soția inculpatului

Macarenco Dumitru, Macarenco Oxana, audiată în calitate de martor în ședința de

judecată în prima instanță;

- prima instanță a pus la baza concluziei privind vinovăția inculpatului

Macarenco Dumitru, exclusiv declarațiile depuse de ultimul în cadrul urmăririi

penale, trecând cu tăcerea faptul că, ultimul a menționat că declarațiile de la

urmărirea penală sânt unele false și au fost depuse sub presiunea psihologică din

partea organului de urmărire penală;

- prima instanță neîntemeiat a pus la baza concluziei de condamnare a

inculpatului Macarenco Dumitru, așa probe ca raportul de expertiză fizico-

chimică nr. XXXXX din 10 octombrie 2017. Or, potrivit acestui raport, marihuana

depistată a fost ridicată de la domiciliul inculpatului Macarenco Gheorghe și nu

are careva legătură cu inculpatul Macarenco Dumitru;

- partea acuzării nu a prezentat nici o probă care să confirme direct sau

indirect vinovăția inculpatului Macarenco Dumitru;

- prima instanță nu a dat o apreciere declarațiilor tuturor inculpaților depuse

în cadrul judecării cauzei, care din punct de vedere a coroborării lor, nici într-un

mod nu demonstrează înstrăinarea substanțelor narcotice, încălcând astfel

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, care reglementează modul de

apreciere a probelor;

- organul de urmărire penală, atât și instanța de judecată, au admis încălcări

procesuale, care au afectat principiul prezumției nevinovăției, de care beneficiază

inculpatul Macarenco Dumitru

- prima instanță neîntemeiat a condamnat inculpatul Macarenco Dumitru

pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o.

2019, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Buțenco Alexei și

avocatul Stănilă Elena, în numele inculpatului Macarenco Dumitru, casată total

sentința, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria au fost

recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217

Cod penal, stabilindu-le pedeapsa:

- lui Macarenco Dumitru, sub formă de închisoare, pe un termen de 04

(patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- lui Macarenco Gheorghe, sub formă de închisoare, pe un termen de 03 (trei)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- lui Macarenco Maria, sub formă de închisoare, pe un termen de 03 (trei)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui

Macarenco Dumitru, a fost suspendată condiționat, cu stabilirea termenului de

probă de 04 (patru) ani, lui Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, a fost

6

suspendată condiționat, cu stabilirea termenului de probă de a câte 03 (trei) ani,

pentru fiecare.

Conform alin. (6), lit. a), art. 90 Cod penal, a fost stabilit lui Macarenco

Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, obligația să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului care pune în executare pedeapsa

stabilită.

A fost respinsă cerința procurorului, privind încasarea de la Macarenco

Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, a cheltuielilor de judecată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a indicat că, prima instanță nu a

dat o apreciere corectă probelor prezentate de către partea acuzării, apreciindu-le

contrar prevederilor art. 101 CPP, fapt ce a dus la soluționarea eronată a cauzei.

Totodată, prima instanță nu a determinat în totalmente circumstanțele importante

pentru justă soluționare a cauzei, ceea ce a generat adoptarea unei soluției eronate

în cauza deferită judecății.

Colegiul judiciar consideră că, prima instanță corect a ajuns la concluzia

privind lipsa în speța dată a unui grup criminal organizat, or, acest fapt nu a fost

demonstrat de către procuror.

Instanța de apel a reținut că, conform art. 46 Cod penal, grupul criminal

organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil

pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Respectiv, pentru existența unui

grup criminal organizat, urmează să fie întrunite anumite condiții, și anume –

organizarea persoanelor în grup criminal organizat urmează să aibă loc în

prealabil, cu atribuirea în prealabil a rolurilor pentru fiecare membru al grupului,

precum și trebuie să aibă un scop bine determinat, adică, comiterea unei sau a mai

multor infracțiuni. Totodată, urmează să existe o stabilitate, adică prezența unor

legături permanente între membrii grupului criminal organizat. Stabilitatea

presupune nivelul înalt de organizare, adică, elaborarea minuțioasă a planurilor

de săvârșirea infracțiunilor, structura ierarhică și repartizarea rolurilor dintre

participanți, disciplina interioară, etc. Totodată, urmează a fi o stabilitate nucleului

grupului și structurii organizatorice, care permite membrilor grupului, de a conta

la ajutorul reciproc în procesul săvârșirii infracțiunii. Stabilitatea grupului

criminal organizat se manifestă prin prezența unor forme și metode originale și

individuale de activitate, cum ar fu procedee de săvârșirea infracțiunilor, modul

de comportare a membrilor grupului, etc. Stabilitatea grupului la fel poate fi

exprimată prin prezența unor metode statornice de activitate infracțională, care

adesea ori, sânt garanția săvârșirii cu succes a infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că, acuzarea nu a prezentat careva probe

verosimile, care ar demonstra că, inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco

Dumitru și Macarenco Maria, au avut o intenție de a se organiza într-un grup

criminal organizat, cu scopul de a cultiva, prelucra, păstra, distribui, precum și de

a petrece și alte operațiuni ilegale cu droguri. Or, potrivit materialelor cauzei

penale, nu s-a stabilit că, au fost administrate careva probe pertinente și

concludente, care să demonstreze organizarea inculpaților Macarenco Gheorghe,

7

Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, din timp într-un grup criminal

organizat, cu atribuirea în prealabil a rolurilor pentru fiecare din ei, cu un scop

bine determinat. În acest sens, acuzarea nu a prezentat probe pertinente, în baza

cărora a ajuns la concluzia existenței unui grup criminal organizat în cauză, cum

ar fi rezultatele măsurii speciale de investigații, care ar demonstra existența

organizării din timp a inculpaților într-un grup criminal organizat, pentru

săvârșirea infracțiunilor.

Materialele dosarului nu denotă legătura directă dintre inculpați, care ar

permite de concluzionat că, ultimii s-au reunit într-un grup stabil, pentru a comite

acțiuni criminale, legate de circulația drogurilor, în scop de înstrăinare.

Indicând în actul de învinuire și rechizitoriu, săvârșirea infracțiunii de către

un grup criminal organizat, procurorul nu a stabilit rolul fiecărui inculpat în

ierarhia și activitatea grupului. Or, la materialele cauzei penale nu au fost anexate

careva probe concrete, care ar demonstra cine este organizatorul grupului criminal

organizat, cine conducea și dirija activitatea grupului, cine era responsabil de

aprovizionarea grupului cu toate cele necesare pentru săvârșirea infracțiunii.

Circumstanțele invocate nu au fost determinate și demonstrate de procuror,

întru demonstrarea existenței unui grup criminal organizat în cauză. Invocarea

săvârșirii infracțiunii de către un grup criminal organizat, de fiecare dată urmează

să fie probată prin probe concrete și convingătoare, ceea ce la caz nu s-a făcut. Un

simplu fapt al depistării la domiciliul inculpaților Macarenco Gheorghe,

Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, în seră a plantelor de cânepă, nu

demonstrează în mod automat că, ultimii s-au reunit din timp în forma grupului

criminal organizat, pentru săvârșirea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor.

Cele imputate de procuror inculpaților, prin actul de învinuire, privind

săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat, poartă un caracter vag. Mai

mult ca atât, în sensul prevederilor Convenției nr. 2000 din 15 noiembrie 2000

împotriva criminalității transnaționale organizate, în vigoare pentru Republica

Moldova din 16 octombrie 2005, noțiunea de grup criminal organizat la fel

reprezintă un grup structurat de persoane, care există o anumită perioadă și

acționează în înțelegere, în scopul săvârșirii unei sau mai multor infracțiuni,

pentru a obține un avantaj financiar sau un alt avantaj material.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, procurorul nu a demonstrat prin probe

că, inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, din

timp sau organizat într-un grup criminal organizat, cu atribuirea în prealabil a

rolurilor pentru fiecare din ei, cu un scop bine determinat, că au activat în

înțelegere prealabilă o anumită perioadă de timp, sub forma unui grup criminal

organizat.

Instanța de apel a reținut că, sarcina acuzării în speța dată a fost de a proba

prin probe pertinente și concludente că, inculpații Macarenco Gheorghe,

Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, în prealabil sau organizat în grup

criminal organizat, cu atribuirea în prealabil a rolurilor fiecăruia din ei, că aveau

un scop bine determinat, că aveau un nivel înalt de organizare prin elaborarea

minuțioasă a unor planuri de săvârșire a infracțiunii, că exista o structură ierarhică

8

între ei cu repartizarea rolurilor, că aveau o disciplină interioară, adică, de

supunere, care era structura organizatorică a acestui grup criminal în procesul

săvârșirii infracțiunii, sarcină ce nu a fost îndeplinită, limitându-se doar la

formalitatea de a indica în actul de învinuire a semnului calificativ, acțiuni

săvârșite de un grup criminal organizat.

Totodată, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpaților Macarenco

Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, din start au fost greșit

încadrate juridic, în baza art. art. 42, alin. (2), 46 și alin. (4), lit. b), d), art. 2171 Cod

penal, conform indiciilor – circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

manifestată prin cultivarea, prelucrarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte

operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari. Or, latura obiectivă al infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod

penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiune. Această acțiune se

manifestă sub oricare din modalitățile normative – semănarea fără autorizație,

cultivarea fără autorizație, prelucrarea fără autorizație, utilizarea fără autorizație,

producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea, înstrăinarea ilegală,

precum și alte operațiuni ilegale cu droguri.

Instanța de apel a considerat că, la caz pe deplin a fost demonstrat faptul că,

inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, au

cultivat substanțe ce conțin droguri, faptul dat fiind probat în mod incontestabil

prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate de către prima

instanță. Aceasta se confirmă pe deplin prin declarațiile martorului Bordei

Ghenadie, date în prima instanță, potrivit cărora în timpul efectuării percheziției

la domiciliul inculpaților Macarenco Gheorghe XXXXX, Macarenco Dumitru și

Macarenco Maria, din satul Pelinei, raionul Cahul, într-o seră, au fost depistate 176

plante de cânepă, care erau udate, îngrijite și aveau înălțimea de aproximativ un

metru.

La fel, potrivit declarațiilor martorului Radu Mihail, date în prima instanță,

se demonstrează că, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul inculpaților

Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, din satul Pelinei,

raionul Cahul, într-o seră au fost depistate 176 de plante de cânepă, care erau

udate, îngrijite, așezate în rânduri. Totodată, potrivit declarațiilor martorului

respectiv se demonstrează că, în momentul în care se apropiau de domiciliul

inculpaților, pentru executarea percheziției, în stradă se afla inculpatul Macarenco

Dumitru, care văzând automobilul poliției cu girofarul în funcțiune a fugit.

Faptul respectiv, combate declarațiile inculpatului Macarenco Dumitru,

precum că, la data de 13 septembrie 2017, el se afla în satul Crihana Veche, raionul

Cahul. Mai mult ca atât, martorul a declarat în mod expres că, din informațiile

prezentate de către polițistul de sector al satului Pelinei, raionul Cahul, inculpatul

Macarenco Dumitru, domicilia împreună cu inculpații Macarenco Gheorghe și

Macarenco Maria, în satul Pelinei, raionul Cahul, ceea ce combate versiunea

inculpaților, precum că din cauza existenței unor relații ostile între ei, inculpatul

Macarenco Dumitru, domicilia în satul Crihana Veche, raionul Cahul, și nu venea

9

în satul Pelinei raionul Cahul. Cu atât mai mult prin declarațiile martorului

respectiv se constată că, în timpul escortării inculpatului Macarenco Gheorghe, la

sediul procuraturii, acesta a comunicat că, cânepă din seră aparține inculpatului

Macarenco Dumitru, menționând totodată că îi era cunoscut faptul că, în sera din

gospodăria proprie se cultiva plante de cânepă.

Faptul că, inculpatul Macarenco Dumitru, locuia în satul Pelinei, raionul

Cahul, se confirmă prin însăși declarațiile inculpatului, or, la examinarea

chestiunii privind aplicarea măsurii preventive în privința sa, a declarat în mod

expres că, domiciliul său este satul Pelinei, raionul Cahul, unde a și executat

măsura preventivă, arestarea la domiciliu. Prin declarațiile martorului Corlăteanu

Valentin, date în prima instanță conform cărora, în cadrul efectuării percheziției la

domiciliul inculpaților Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco

Maria, din satul Pelinei, raionul Cahul, într-o seră au fost depistate 176 plante de

cânepă. Plantele erau îngrijite, udate iar după seră se afla un rezervor cu apă. Acest

fapt demonstrează cu certitudine că, a avut loc cultivarea plantelor de cânepă. Prin

procesul-verbal de percheziție din 13 septembrie 2017 și planșa fotografică la el,

conform cărora la domiciliul inculpaților Macarenco Gheorghe, Macarenco

Dumitru și Macarenco Maria, din satul Pelinei raionul Cahul, într-o seră, au fost

depistate plante de cânepă, în număr de 176 de bucăți, care erau bine îngrijite, fiind

plantate în rânduri drepte, udate și protejate de ierburi. Prin raportul de expertiză

nr. XXXXX din 10 octombrie 2017 și planșa ilustrativă la el, prin care se

demonstrează că, plantele în stare verde de vegetație în număr total de 176 (una

sută șaptezeci și șase) de plante, prezentate la examinare în 9 pachete din

polietilenă de culoare roză, depistate și ridicate la data de 13 septembrie 2017, în

cadrul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului Macarenco Gheorghe,

născut în 1961, locuitor al satului Pelinei, raionul Cahul, reprezintă plante de

cannabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant tetrahidrocannabinol, care

se atribuie la substanțele stupefiante. Respectiv, potrivit acestor probe, se

demonstrează că, plantele în număr de 176 (una sută șaptezeci și șase), depistate

și ridicate în urma efectuării percheziției la domiciliul inculpaților Macarenco

Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, erau cultivate de către

inculpați, și reprezintă plante de cannabis (cânepă), care conțin componentul

stupefiant tetrahidrocannabinol, ce intră sub noțiunea de droguri.

Instanța de apel a reținut că potrivit probelor enumerate, plantele de cânepă

au fost depistate anume la domiciliul inculpaților în cauză și nu la alte persoane,

ceea ce exclude implicarea a altor careva persoane în procesul cultivării plantelor

de cânepă.

Mai mult ca atât, faptul că, anume inculpații cultivau plantele de cânepă, a

fost demonstrat prin declarațiile inculpatei Macarenco Maria, depuse în ședința

instanței de apel, care a declarat că, acces în gospodăria lor, în afară de ei nu mai

avea nimeni. Respectiv și prin aceste declarații se demonstrează că, plantele de

cânepă erau cultivate anume de inculpații în cauză, fiind exclusă implicarea altor

persoane în acțiunile criminale în cauză.

10

Potrivit declarațiilor inculpatului Macarenco Gheorghe, depuse în instanța

de apel, ultimul ducea gospodărie comună cu inculpata Macarenco Maria și careva

alte persoane străine, acces în gospodăria lor nu aveau. Astfel, incontestabil se

demonstrează că, de cultivarea plantelor de cânepă se ocupau doar ei, inculpații.

Respectiv, declarațiile inculpaților precum că, nu cunosc cine a cultivat în

seră plante de cânepă, urmează să fie apreciate critic, ca fiind unele pur

declarative, o strategie a inculpaților în scop de eschivare de la răspunderea

penală, or, au fost combătute totalmente prin probele pertinente și concludente,

administrate la faza de urmărire penală și examinate în cadrul judecării cauzei în

instanța de fond și în instanța de apel.

Astfel, în speța în cauză, cu certitudine a fost demonstrat că, inculpații

Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, în sera din

gospodăria lor din satul Pelinei raionul Cahul, au cultivat plante de cânepă, fapt

demonstrat prin probe concrete. Or, toate probele menționate, în coroborare

demonstrează cu siguranță cultivarea plantelor de cânepă de către inculpații în

cauză.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neveridice declarațiile inculpaților

Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, depuse în ședința instanței de apel,

precum că nu au cunoscut despre faptul că în sera din gospodăria lor creștea

cânepă. Or, este imposibil că locuind permanent în gospodăria personală din satul

Pelinei, raionul Cahul și efectuând treburile casnice, permanent prelucrând

terenul de pe lângă casă unde se afla sera, mergând la veceul de lângă seră,

inculpații Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, să nu vadă ce crește în seră.

În ședința instanței de apel, inculpata Macarenco Maria, a declarat că, la

întrebat pe inculpatul Macarenco Dumitru, despre plantele de cânepă din seră, la

ce ultimul i-a răspuns că asta nu trebuie să o intereseze pe ea, ceea ce demonstrează

că, inculpata Macarenco Maria, cunoștea despre cultivarea în seră a plantelor de

cânepă și respectiv contribuia la cultivarea acestora.

Declarațiile inculpatului Macarenco Gheorghe, precum că nu a știut despre

faptul că în seră se cultiva cânepă, sunt combătute și prin declarațiile martorului

Radu Mihail, care a declarat în ședința primei instanțe că, inculpatul Macarenco

Gheorghe în timpul escortării la sediul procuraturii, a comunicat că, cânepa

aparține inculpatului Macarenco Dumitru, iar el a știut despre faptul cultivării

cânepei în seră.

Instanța de apel a reținut existența unor contradicții esențiale în declarațiile

inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, făcute la etapa urmăririi

penale, judecării cauzei în prima instanță și în instanța de apel, contradicții ce

demonstrează neveridicitatea acestor declarații ce au fost făcute în scop de

eschivare de la răspunderea penală.

Instanța de apel a constatat că ce ține de prezența semnului calificativ,

prelucrarea drogurilor incriminat inculpaților, acest semn calificativ nu și-a găsit

confirmare în cadrul judecării cauzei, nefiind probat nici printr-o probă. Or, prin

prelucrarea drogurilor, se înțelege schimbarea calităților inițiale de consum ale

acestora, în vederea sporirii sau modificării în alt mod a efectelor specifice pe care

11

le produc (de exemplu rafinarea (separarea de impurități) a amestecului conținând

una sau mai multe droguri, sporirea în preparat a concentrației drogului,

amestecarea cu alte substanțe farmacologice active, în vederea sporirii efectului

narcotic asupra organismului).

De către acuzare în prezenta cauza penală nu a fost administrată nici o probă

care ar demonstra că, inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și

Macarenco Maria, au realizat acțiuni de prelucrarea plantelor ce conțin droguri.

Or, la materialele dosarului lipsesc probe, ce ar demonstra că, la domiciliul

inculpaților au fost depistate și ridicate careva substanțe farmacologice cu ajutorul

cărora puteau fi prelucrate plantele de cânepă depistate și ridicate din seră.

Respectiv, semnul calificativ de prelucrarea drogurilor, a fost incriminat de către

procurorul pur formal, nefiind dovedit prin probe concrete. În timpul percheziției

domiciliului inculpaților nu au fost depistate și ridicate careva obiecte sau unelte,

cu ajutorul cărora s-ar fi putut efectua, sau sar fi efectuat prelucrarea drogurilor.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță la pronunțarea sentințe

atacate, eronat a reținut în culpa inculpatului Macarenco Dumitru, existența

semnului calificativ prelucrarea drogurilor.

Prima instanță în sentința adoptată nu a motivat în baza căror probe a ajuns

la concluzia că, inculpatul Macarenco Dumitru, a prelucrat droguri.

Indicând faptul că, prin probe a fost demonstrat că, inculpatul Macarenco

Dumitru, a prelucrat droguri, prima instanță nu a indicat concret care anume sunt

acele probe, prezente la cauza penală, reieșind din care instanța de fond a ajuns la

o astfel de concluzie.

Probele administrate în faza de urmărire penală și examinate de către prima

instanță, în nici un mod nu demonstrează prelucrarea de către inculpatul

Macarenco Dumitru, a drogurilor. Or, simpla invocare de către prima instanță că,

prin probele examinate în cursul judecării cauzei s-a dovedit prelucrarea

drogurilor de către inculpatul Macarenco Dumitru, nu este una suficientă pentru

a fi acceptată ca atare și pusă în culpa inculpatului.

Indicând o astfel de constatare, prima instanță urma să indice care din

probele concrete prezente la cauza penală, demonstrează faptul prelucrării de

către inculpatul Macarenco Dumitru, a drogurilor. Astfel, semnul calificativ,

prelucrarea drogurilor incriminat inculpaților de către acuzare și reținut de către

prima instanță la condamnarea inculpatului Macarenco Dumitru, absolut nu a fost

probat în cadrul examinării apelurilor declarate și nu poate fi reținut de către

instanța de apel.

Instanța de apel a constatat că, reieșind din faptul că, din probele

administrate în cadrul urmăririi penale și examinate de către instanța de fond nu

a fost demonstrată prelucrarea drogurilor, în cauza din speță nu poate fi invocată

nici păstrarea acestora. Or, reieșind din practica judiciară națională păstrarea

drogurilor rezultă din procurarea și prelucrarea acestora și respectiv nu poate

exista în lipsa acestor proceduri premergătoare.

Mai mult ca atât, incontestabil a fost demonstrat că, în cadrul efectuării

percheziției, la domiciliul inculpaților nu a fost depistat product final sub formă

12

de marihuană, cu plante în stare verde de vegetație ce reprezintă plante de

cannabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant tetrahidrocannabinol, care

se atribuie la substanțele stupefiante, ceea ce demonstrează prezența semnului

calificativ, cultivarea de plante ce conțin droguri și nu păstrarea drogurilor.

Respectiv, semnul calificativ, păstrarea drogurilor, reținut în culpa

inculpaților, a fost pur formal indicat de către procuror în actul de învinuire și nu

a fost reținut de către instanța de apel.

În ceea ce ține de semnul calificativ de distribuire a drogurilor, instanța de

apel a considerat că acest semn calificativ, la fel a fost pur formal imputat

inculpaților, fără susținerea probatorie al acestuia.

Instanța de apel a constatat că, prin probele administrate la urmărire penală

și examinate în cursul judecării cauzei în instanța de fond și instanța de apel, nu s-

a demonstrat că, inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și

Macarenco Maria, au întreprins acțiuni de distribuire a drogurilor altor persoane

sau în alte locuri.

Mai mult ca atât, din materialele cauzei nu rezultă că, în afara inculpaților,

în comiterea infracțiunii săvârșite au mai fost implicate și alte persoane, care ar fi

participat la realizarea infracțiunii date, sau cărora le-ar fi fost realizate droguri

pentru propria folosință, sau distribuite în scopul unei ulterioare realizări. Din

aceste considerente, semnul calificativ de distribuirea drogurilor a fost indicat de

către procuror în actul de învinuire pur formal, nefiind susținut prin probe

pertinente și concludente, care ar demonstra incontestabil prezența acestui semn

calificativ în acțiunile inculpaților.

Neindicarea în actul de învinuire a mijloacelor și modului de săvârșire a

infracțiunii, ce ar demonstra prezența tuturor semnelor calificative imputate

inculpaților, duce la o învinuire vagă și incertă, iar calificarea juridică a acțiunilor

persoanei dată de către procuror, riscă să nu fie în corespundere cu art. 113 Cod

penal.

Instanța de apel a considerat că, probele administrate la cauza penală nu

denotă intenția inculpaților Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și

Macarenco Maria, de a înstrăina droguri, or, procurorul nu a prezentat nici o probă

care ar demonstra acest lucru. În cadrul acțiunilor de urmărire penală, acuzarea

nu a administrat nici o probă care ar demonstra înstrăinarea de către inculpați a

drogurilor.

La materialele cauzei penale lipsesc careva probe ce ar demonstra prezența

unor rezultate ale efectuării a careva măsuri speciale de investigații, din care ar fi

rezultat intenția inculpaților de realizare a plantelor de cânepă ori a careva

produse rezultate din plantele de cânepă.

Prima instanță eronat a reținut la condamnarea inculpatului Macarenco

Dumitru, prezența scopului de înstrăinare a drogurilor, menționând că, această

concluzie rezultă din numărul de plante depistate și ridicate în cadrul percheziției.

Or, Colegiul judiciar reiterează că, prezența doar acestei circumstanțe nu denotă

în mod automat că, inculpatul Macarenco Dumitru, a avut un scop de înstrăinare

a drogurilor. Circumstanța respectivă urmează să fie susținută prin alte probe,

13

cum ar fi înțelegerea cu persoane concrete care urmează să procure drogurile,

realizarea personală a drogurilor și alte circumstanțe descrise mai sus.

Prima instanță nu a motivat care probe demonstrează concluzia, privind

intenția inculpatului Macarenco Dumitru, de a înstrăina drogurile.

Mai mult ca atât, la materialele dosarului lipsesc careva probe, ce ar permite

de concluzionat că, inculpatul Macarenco Dmitri, ar fi avut intenția de înstrăinare

a drogurilor ori că anterior practica activitatea de înstrăinare a drogurilor.

La caz în cadrul percheziției la domiciliul inculpaților au fost depistate și

ridicate doar plante de cânepă în stare verde de vegetație, nefiind depistată

substanță finală sub formă de marihuană, ceea ce iarăși demonstrează lipsa

semnului calificativ, înstrăina drogurilor.

Din aceste considerente, instanța de apel a concluzionat că, procurorul

eronat a încadrat juridic acțiunile inculpatului Macarenco Dumitru în baza art. 42

alin. (2), (3), art. 46, art. 2171 alin. (4), lit. b), d), Cod penal și acțiunile inculpaților

Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, în baza 42 alin. (2), art. 46, art. 2171 alin.

(4), lit. b), d), Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a invocat că, învinuirea formulată inculpaților

de către procuror, este una vagă și nu este una concretă, prin ce ar putea duce la

încălcarea drepturilor fundamentale ale inculpaților.

La fel prima instanță eronat a încadrat acțiunile inculpatului Macarenco

Dumitru, în baza prevederilor alin. (4), art. 2171 Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a considerat că, acțiunile inculpaților

Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, urmează să fie

recalificate și reîncadrate juridic în baza alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal, conform

indiciilor: semănatul și cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, fără scop

de înstrăinare, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a considerat necesar de a invoca că, reieșind din practica

judiciară de calificare a infracțiunilor, pentru a putea dispune reîncadrarea

acțiunilor inculpatului, este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții și anume

– 1) învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după

circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv; 2) nu se agravează

situația inculpatului; 3) nu se lezează dreptul la apărare.

Prevederi similare sânt reținute cu valoare de principiu și în jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului în diverse hotărâri adoptate (Adrian

Constatin împotriva României din 12 aprilie 2011; Pelissier și Sassi împotriva

Franței, din 25 martie 1999), în cazul reîncadrării acțiunilor inculpatului.

Latura obiectivă al infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod

penal, din speță, constă în fapta prejudiciabilă, exprimată prin acțiune. Această

acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative – 1)

semănatul ilegal; 2) cultivarea ilegală; 3) utilizarea ilegală a drogurilor în proporții

deosebit de mari.

Instanța de apel a considerat că, la caz prin probe pertinente și concludente

aduse de acuzare, sa demonstrat cu certitudine că, inculpații au semănat și au

14

cultivat ilegal plante de cânepă în proporții deosebit de mari, realizând astfel

latura obiectivă al infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal.

Prin semănat se înțelege punerea în pământ în condiții naturale sau în

condiții artificiale, a semințelor de plante care conțin droguri, indiferent dacă

acestea au încolțit sau nu.

La caz, prin probe incontestabile s-a demonstrat că, inculpații Macarenco

Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, au semănat plantele de

cânepă în cauză. Or, potrivit declarațiilor inculpatei Macarenco Maria, depuse la

etapa urmăririi penale și judecării cauzei, care sunt niște declarații contradictorii,

rezultă că, plantele de cânepă au fost semănate de inculpatul Macarenco Dumitru,

apoi a declarat că au fost semănate de ea personal. La fel a mai declarat că,

întrebându-l pe inculpatul Macarenco Dumitru, referitor la cânepă, acesta i-a

comunicat că a plantat cânepă pentru propriul consum.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Macarenco

Gheorghe, depuse în ședința de judecată în instanța de apel, precum că nu

cunoaște proveniența plantelor de cânepă din seră. Or, cât declarațiile inculpatei

Macarenco Maria, atât și declarațiile inculpatului Macarenco Gheorghe, precum

că nu cunosc de unde a apărut cânepă în seră, sânt date cu scopul de a evita

răspunderea penală.

Mai mult ca atât, inculpații în cauză sânt membrii de familie, fapt din care

este evident că se vor stărui să se ascundă unul pe altul și să-și ușureze fiecare

situația în prezenta cauza penală.

Potrivit declarațiilor inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria,

depuse în ședința instanței de apel, în anul 2017 au hotărât să nu mai crească nimic

în seră, iar inculpata Macarenco Maria, a mai declarat că, nu a dat sera în chirie,

sera nu era prelucrată de către vecini, iar careva persoane străine nu aveau acces

la gospodăria lor. Astfel, incontestabil rezultă că, plantele de cânepă din seră care

erau bine îngrijite, semănate în rânduri drepte, udate, protejate de alte plante, au

fost semănate de către inculpați, or, acest fapt a fost probat prin cumulul de probe

administrate în cadrul urmăririi penale, examinate în cadrul judecării cauzei în

instanța de fond și în instanța de apel, și care coroborează între ele.

Instanța de apel a considerat că, prin probe incontestabile a fost demonstrat

că, inculpații au cultivat plantele de cânepă depistate și prima instanță eronat a

ajuns la concluzia de achitare a inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco

Maria, or, probele prezentate de către acuzare demonstrează indiscutabil că,

aceștia au fost implicați în semănatul și cultivarea plantelor de cânepă.

Instanța de apel a reiterat că, potrivit declarațiilor martorilor Bordei

Ghenadie, Radu Mihail, Corlăteanu Valentin, depuse în ședința de judecată la

prima instanță, în momentul depistării plantelor de cânepă în seră, în cadrul

efectuării percheziției la domiciliul inculpaților, plantele erau răsădite în rânduri

drepte, udate și prășite, iar în spatele serei era amplasat rezervorul cu apă. Aceste

declarațiile combat declarațiile inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco

Maria, precum că, nu aveau apă la domiciliu și în legătură cu problemele de

aprovizionare cu apă, nu au mai crescut nimic în seră. Or, potrivit declarațiilor

15

martorilor, în spatele serei se afla rezervorul cu apă, iar plantele de cânepă erau

udate și îngrijite. Respectiv, apreciind aceste divergențe dintre declarațiile

martorilor și a inculpaților Macarenco Gheorghe, și Macarenco Maria, și

coroborându-le cu alte probe administrate la faza de urmărire penală.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpații Macarenco

Gheorghe și Macarenco Maria, la fel au participat la cultivarea plantelor de cânepă,

prin îngrijirea acestora.

Faptul că, inculpații Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, au participat

la cultivarea plantelor de cânepă manifestată prin îngrijirea acestora, se confirmă

pe deplin prin declarațiile inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria,

depuse în ședința instanței de apel. Or, inculpata Macarenco Maria, fiind audiată

în ședința instanței de apel, a declarat că inculpatul Macarenco Gheorghe, la

momentul săvârșirii infracțiunii era angajat în calitate de șofer la cursa Cahul –

Paris, și majoritatea din timp de săptămână nu se află acasă, iar inculpatul

Macarenco Dumitru, domiciliază cu familia sa în satul Crihana Veche și venea dor

din când în când în ospeție cu nepoțica.

Totodată, ultima a declarat că, în afară de membrii familiei nimeni nu avea

acces la gospodăria lor, nu a dat sera în chirie. Respectiv, în cadrul judecării cauzei,

nu a fost constatat că, cultivarea plantelor de cânepă ar fi fost făcută de altcineva

decât inculpații în cauză. Or, în alte circumstanțe plantele de cânepă nici nu puteau

fi în starea bună în care au fost depistate. Declarațiile inculpaților Macarenco

Gheorghe și Macarenco Maria, precum că nu au știut cine îngrijește cânepa din

seră, reiterând cele constatate supra, urmează să fie apreciate critic, și reprezintă

nimic altceva, decât o metodă de apărare pentru evitarea răspunderii penale.

Declarațiile inculpatei Macarenco Maria, precum că ea prelucrând terenul

de lângă casă, unde era sera, nu a văzut că în seră crește cânepă, sunt unele

depășite, însă în care nu este limitată inculpata, și urmează să fie apreciate critic ce

nu sânt credibile.

La fel și declarațiile inculpatului Macarenco Gheorghe, depuse în ședința

instanței de apel, precum că nu a văzut ce crește în seră, urmează să fie apreciate

critic, ce nu sunt credibile. Or, aceste declarații se contrazic cu declarațiile acestuia

depuse în cadrul urmăririi penale, unde a declarat că, a văzut plantele din seră și

a presupus că este cânepă, întrebând totodată inculpatul Macarenco Dumitru,

despre faptul dat. Tot în declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale, inculpatul

Macarenco Gheorghe a declarat că, în seră intra doar inculpatul Macarenco

Dumitru. Cu atât mai mult că, inculpatul Macarenco Gheorghe, ca proprietar al

casei de locuit cu terenul pe care era amplasată sera, îngrijea de aceste bunuri,

mergea la veceul ce este amplasat în nemijlocita apropiere de seră și respectiv

cunoștea despre cultivarea în seră a plantelor de cânepă, și respectiv contribuia la

cultivarea acestora.

Instanța de apel a reținut că, cerința esențială pentru întregirea laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art. 217 Cod penal, o constituie ilegalitatea ce

caracterizează acțiunea prejudiciabilă. Aceasta înseamnă că, semănatul și

cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri se efectuează contrar prevederilor

16

actelor normative care reglementează regimul circulației al acestora (de exemplu,

Legea cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor

nr. 382-XIV din 06 mai 1999, Hotărârea Guvernului pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la reglementarea activităților de cultivare a plantelor

care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope nr. 1382 din 08 decembrie 2006).

Instanța de apel a constatat că, potrivit materialelor dosarului penal, nu s-a

stabilit că inculpații au avut un careva drept rezultat din lege, pentru a semăna și

cultiva plante de cânepă, respectiv acțiunile acestora urmează să fie considerate

drept unele ilegale.

În ceea ce ține de proporțiile drogurilor depistate în cadrul percheziției la

domiciliul inculpaților, Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco

Maria, instanța de apel a menționat că în conformitate cu alin. (8), art. 1341 Cod

penal, în cazul sustragerii, însușirii, extorcării sau al altor acțiuni ilegale cu

droguri, precursori, etnobotanice sau analogi ai acestora, proporțiile acestora –

mici, mari sau deosebit de mari – se determină conform cantităților mici, mari sau

deosebit de mari stabilite de Guvern.

Potrivit Hotărârii Guvernului privind aprobarea Listei substanțelor

stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora nr. 79 din 23 ianuarie 2006, în vigoare din

27 ianuarie 2006, cu completările ulterioare, plantele de cânepă depistate și ridicate

în cadrul efectuării percheziției la domiciliul inculpaților, intră în lisa plantelor

care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope.

În ceea ce ține de cantități prevăzute de Hotărârea Guvernului sus

menționată, cantități mici reprezintă un număr de 5 plante, iar cantități mari

reprezintă număr de la 6 până la 50 de plante.

Instanța de apel a menționat că, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul

inculpaților, Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, au

fost depistate plante de cânepă în număr de 176 de plante, ceea ce depășește

proporțiile mari stabilite prin Hotărârea Guvernului menționată.

Respectiv, instanța de apel a considerat că, cu certitudine s-a demonstrat că,

inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, au

realizat latura obiectivă al infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod

penal.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod

penal, se caracterizează prin intenție directă.

Motivul infracțiunii se exprimă în năzuința făptuitorului de ași asigura

propriul consum de droguri, năzuința făptuitorului de a-și afirma potențialul

științific etc.

Instanța de apel a considerat că, prin probele administrate în cadrul

urmăririi penale și examinate în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și în

instanța de apel, s-a demonstrat cu certitudine realizarea de către inculpații

Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, a laturii subiective

a infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal.

17

Realizarea de către inculpați a laturii subiective al infracțiunii prevăzute de

alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal, se demonstrează prin declarațiile inculpatei

Macarenco Maria, care fiind audiată în calitate de bănuita la urmărire penală a

declarat în mod expres că, inculpatul Macarenco Dumitru i-a comunicat că plante

de cânepă sânt destinate pentru consumul propriu.

În partea ce ține de realizarea laturii subiective de către inculpații Macarenco

Gheorghe și Macarenco Maria, instanța de apel a reținut că, prin probele

prezentate de acuzare, aceasta a fost pe deplin demonstrată. Or, potrivit

declarațiilor inculpaților Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco

Maria, depuse la etapa de urmărire penală, în prima instanță și în instanța de apel,

în coroborare cu totalitatea probelor, în mod incontestabil se demonstrează că au

știut despre plantele de cânepă din seră, și fiind proprietarii gospodăriei, au avut

toate posibilitățile de a refuza să îngrijească cânepă, și chiar să o nimicească. Însă,

aceștia având o intenție directă au participat la semănatul și cultivarea plantelor

de cânepă, continuând să îngrijească plantele de cânepă, până la data de 13

septembrie 2017, când au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție,

astfel realizând intenția directă de a cultivare a plantelor de cânepă.

Declarațiile acestora precum că, nu cunoșteau despre creșterea plantelor de

cânepă, și dacă ar fi știut despre acest fapt erau să refuze la aceasta, instanța de

apel le-a apreciat critic, deoarece aceste declarații sânt date de către inculpați,

pentru a evita răspunderea penală, și reprezintă doar o strategie de apărare.

Respectiv, în urma analizei probelor anexate la materialele dosarului penal,

instanța de apel a constatat că, inculpații Macarenco Gheorghe, Macarenco

Dumitru și Macarenco Maria, au realizat latura subiectivă al infracțiunii prevăzute

de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal.

Instanța de apel a considerat important de menționat că, prima instanță nu

a motivat în nici un fel soluția privind achitarea inculpaților Macarenco Gheorghe

și Macarenco Maria, limitându-se doar la o simplă invocare că, acuzarea nu a adus

probe întru demonstrarea vinovăției acestora.

Această poziție a primei instanțe este una greșită, deoarece acuzarea a adus

probe incontestabile, administrate cu respectarea legislației în vigoare, care

apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, demonstrează cu

certitudine vinovăția inculpaților Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal.

Prima instanță nu a motivat în baza a căror probe a ajuns la concluzia de

achitare a inculpații Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, precum și nu a

motivat din care motive a apreciat probelele acuzării în sensul achitării acestora.

Astfel, instanța de apel a consideră că, la caz cu certitudine a fost demonstrat

că inculpații, Macarenco Gheorghe, Macarenco Dumitru și Macarenco Maria, au

semănat și au cultivat plante care conțin droguri în proporții deosebit de mari, prin

ce au săvârșit infracțiunea prevăzută de alin. (4), lit. b), art. 217 Cod penal, conform

indiciilor: semănatul și cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, săvârșite

fără scop de înstrăinare, de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

18

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a respinge alegațiile

avocatului Stănilă Elena, indicate în apelul declarat în interesele inculpatului

Macarenco Dumitru, precum că ultimul a fost influențat la darea declarațiilor la

faza de urmărire penală. Or, în cazul în care inculpatul Macarenco Dumitru, ar fi

fost influențat de către organul de urmărire penală la depunerea unor declarații,

ultimul a avut tot dreptul și toate posibilitățile să depună o plângere împotriva

acțiunilor organului de urmărire penală, însă, potrivit materialelor cauzei penale

nu se regăsește nici o plângere a inculpatului Macarenco Dumitru, precum că ar fi

fost influențat de către organul de urmărire penală, pentru a depune anumite

declarații pe caz.

Instanța de apel a considerat că, argumentul respectiv a fost declarat pur

formal, fiind o strategie de apărare aleasă de inculpat și apărătorul său în cadrul

examinării cauzei penale.

În ceea ce ține de argumentul invocat de către avocatul Stănilă Elena,

privind legalitatea percheziției efectuate, în cadrul căreia au fost depistate plantele

de cânepă și anume că, procurorul având încheierea judecătorului de instrucție

pentru efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului Macarenco Dumitru, de

facto a efectuat percheziția la domiciliul inculpatei Macarenco Maria, instanța de

apel consideră aceste argumente invocate pur formale.

Colegiul judiciar constată că, percheziția efectuată a fost una legală, nefiind

contestată de către participanții la proces. Mai mult ca atât, la materialele dosarului

nu se regăsește nici un act judecătoresc care ar demonstra că, în cadrul controlului

judiciar privind legalitatea efectuării percheziției, au fost comise careva încălcări,

care ar duce la ilegalitatea acesteia.

Orice încercări ale apărătorului inculpatului Macarenco Dumitru, de a

invoca ilegalitatea percheziției, urmează să fie apreciate critic, ca fiind o strategie

de apărare întru evitarea răspunderii penale.

Mai mult ca atât, potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziție, în

cadrul efectuării acesteia din partea participanților la percheziție, nu au parvenit

careva obiecții, totodată, nu a parvenit nici o obiecție referitor la efectuarea

percheziției și ulterior.

În ceea ce privește argumentele privind nestabilirea certă a domiciliului

inculpatului Macarenco Dumitru, instanța de apel a considerat că și aceste

argumente ale apărătorului inculpatului Macarenco Dumitru, au fost combătute

prin probele examinate în cadrul judecării cauzei. În acest sens, declarațiile

martorului Macarenco Oxana, precum că, inculpatul Macarenco Dumitru

domiciliază în satul Crihana Veche, raionul Cahul, urmează să fie apreciate critic.

Or, la materialele dosarului nu se regăsește nici o probă care ar demonstra că,

inculpatul Macarenco Dumitru domiciliază în satul Crihana Veche, raionul Cahul.

Toate probele în coroborare între ele demonstrează cu certitudine că,

inculpatul Macarenco Dumitru, a domiciliat în satul Pelinei, raionul Cahul. În

acest sens, urmează să fie reținute și declarațiile martorului Radu Mihail, care a

comunicat că, din informațiile prezentate acestuia de către polițistul de sector din

19

satul Pelinei, raionul Cahul, inculpatul Macarenco Dumitru, domiciliază în satul

Pelinei, raionul Cahul.

Totodată, potrivit declarațiilor însăși ale inculpatului Macarenco Dumitru

XXXXX, depuse în ședința de judecată în prima instanță, ultimul a declarat că, la

examinarea chestiunii privind aplicarea față de el a măsurii preventive, a indicat

că domiciliul său este în satul Pelinei, raionul Cahul.

Potrivit caracteristicii eliberate pe numele inculpatului Macarenco Dumitru,

de către Primăria comunei Pelinei, raionul Cahul, acesta este locuitor permanent

al satului Pelinei, raionul Cahul.

La fel, nu poate fi apreciat ca unul veridic nici argumentul precum că,

inculpatul Macarenco Dumitru XXXXX s-a aflat în stare de reținere mai mult de

72 ore.

În acest sens, prima instanță corect a menționat că, procurorul a prezentat

instanței de fond procesul-verbal privind corectarea erorilor materiale din

procesul-verbal de audiere a inculpatului Macarenco Dumitru în calitate de

bănuit.

Respectiv, procurorul a înlăturat eroarea materială comisă la întocmirea

actului procesual menționat.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului nu rezultă că, inculpatul

Macarenco Dumitru s-a aflat în stare de reținere o perioadă mai mare de 72 de ore.

Or, potrivit procesului-verbal de reținere, ultimul a fost reținut la data de 15

septembrie 2017, iar măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, i-a fost

aplicată la data de 18 septembrie 2017, fapt confirmat prin încheierea Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 18 septembrie 2017.

Respectiv, invocarea faptului aflării inculpatului Macarenco Dumitru, în

stare de reținere, o perioadă mai mult de 72 de ore, este una formală fiind invocată

pur declarativ.

La stabilirea pedepsei inculpaților Macarenco Gheorghe, Macarenco

Dumitru și Macarenco Maria, instanța de apel a consideră că, nu va fi rațional ca

inculpații, să execute real pedeapsa cu închisoare stabilită acestora pentru

săvârșirea infracțiunii. Or, studiind personalitatea inculpaților în baza probelor

prezentate, instanța de apel a constată că, inculpații la locul de trai se

caracterizează pozitiv, nu au antecedente penale.

Mai mult ca atât, inculpata Macarenco Maria, se află la primul său conflict

cu legea penală, iar inculpatul Macarenco Dumitru, este căsătorit și are la

întreținere un copil minor.

Apreciind în cumul circumstanțele faptice ale cauzei în coroborare cu

personalitatea inculpaților, instanța de apel a considerat că, la caz este oportun de

a suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite inculpaților pentru

săvârșirea infracțiunii, cu stabilirea perioadei de probă pentru fiecare și obligarea

acestora să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului care pune în executare

pedeapsa.

20

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a respinge cerința

procurorului, privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor de judecată în

mărime de 1680 lei, suportate pentru efectuarea expertizei chimice.

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin

care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6),

10, 12 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu remiterea cauzei la

rejudecare;

5.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, procurorul a menționat că:

- reieșind din materialele cauzei penale, declarațiile martorilor Radu M. și

Bordei G., a inculpaților Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco

Maria rezultă că, inculpații sunt rude, o familie, cultivau plante la domiciliul său,

cunoscând cine și cu ce se ocupă, avea legături de contact. Macarenco Dumitru

avea rolul de organizator al grupei, alții membrii. Macarenco Gheorghe a

predispus sera pentru cultivarea plantelor de cânepă, cunoștea ce se cultivă.

Macarenco Dumitru și Macarenco Maria cultivau plante;

- în acțiunile inculpaților Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și

Macarenco Maria sânt prezenți indicii infracțiunii, prevăzute de art. 2171 alin. (4),

lit. b), d) Cod penal;

- instanța de apel stabilind pedeapsa inculpaților nu s-a expus asupra

pedepsei complementare obligatorie - privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate, ignorând prevederile art.394 alin.(2)

pct. l), art.395 alin.(l) pct.3) Cod de procedură penală și pct.23 din HP a CSJ nr.22

din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”;

- instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa penală, liberând pe

inculpați de executarea pedepsei în temeiul art.90 Cod penal;

- pedeapsa aplicată inculpatelor nu a fost individualizată în conformitate cu

prevederile art. 75 Cod penal, or, luând în considerație personalitatea acestora

instanța de apel nu a descris care circumstanțe sau caracteristici ale persoanei au

determinat instanța să stabilească pedeapsa sub formă de închisoare și să

suspende condiționat executarea acestei pedepse. Nu s-a luat în considerație

acțiunile fiecărui inculpat, atitudinea acestora privind fapta infracțională comisă;

- instanța de apel nu a stabilit cu precizare care sunt acele circumstanțe care

pot fi considerate atenuante ale răspunderii penale, care pot întemeia aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal, limitându-se doar la termene generale;

- instanța de apel a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- a considerat neîntemeiată soluția instanței de fond și instanței de apel de a

respinge cerința privitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților

în beneficiul statului în sumă de 1680 lei;

- cheltuieli legate cu efectuarea expertizelor judiciare și constatărilor medico

- legale sunt cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza

penală - expertiza judiciară și constatarea medico – legală;

21

- la soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective, trebuie

soluționată reieșind din prevederile art.229 alin.(1) Cod de procedură penală, care

pe prim plan pune sarcina pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli în

legătură cu comiterea infracțiunii. Și doar dacă condamnatul nu este în stare să le

achite din diferite motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc, cheltuielile sunt

trecute în contul statului;

- instanța de apel, odată ce a dispus respingerea cererii procurorului

încasării de la inculpați a sumei de 1680 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, nu a

dispus trecerea acestora în contul statului, astfel, rezultă că nu dispunem de o

dispoziție referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare, așa cum se cere prin

prevederile art.397 pct.5) și art.416 Cod de procedură penală. Astfel, instanța de

apel, în speța noastră, nu a soluționat corect chestiunea legată cu cheltuieli

judiciare.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să

afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să

se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă

fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante,

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

22

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În acest context este relevant de specificat că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea

juridică a faptelor săvârșite de către aceștia.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat, se constată că autorul îl

întemeiază în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală,

invocând incidența cazului de casare pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Criticele recurentului, în esență, se referă la faptul că instanța de apel a

recalificat și reîncadrat acțiunile inculpaților Macarenco Dumitru, Macarenco

Gheorghe și Macarenco Maria din art. art. 42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d)

Cod penal în baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, fără o apreciere

corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia

acuzatorului confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate

prin rechizitoriu.

Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al

doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată, în partea

recalificării acțiunilor inculpaților Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și

Macarenco Maria din art. art. 42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în

baza art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, în raport cu cumulul de probe administrat

la caz.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost

formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării

confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, conform indicilor – circulația

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin cultivarea, prelucrarea,

păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite de

un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Colegiul reține că, instanța de apel nu a dat o analiză aprofundată lucrărilor

cauzei în ceea ce privește aspectele învinuirii, iar prin aceasta, inter alia, fiind

încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte

23

din setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis

eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul evidențiază într-un prim

aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se

referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei

persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest

sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care

ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie

infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor

expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima

convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii

procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate

pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că aceasta nu

cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea

respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d)

Cod penal și ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa

cercetării judecătorești.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică

și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav

echitatea acestei proceduri.

Analizând asupra principiului respectării normelor prevăzute la alin. (5) art.

414 și pct. 8) alin. (1) art. 417 Cod de procedură penală, Colegiul constată că,

potrivit rechizitoriului inculpatul Macarenco Dumitru a fost învinuit de către

organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42

alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal – circulația ilegală a drogurilor în scop

de înstrăinare, manifestată prin cultivarea, prelucrarea, păstrarea, distribuirea, precum și

alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari, inculpatul Macarenco Gheorghe a fost învinuit de către organul de

urmărire penală de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), 46, 2171

alin.(4) lit. b), d) Cod penal – circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

manifestată prin cultivarea, prelucrarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni

ilegale cu droguri, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari,

inculpata Macarenco Maria a fost învinuită de către organul de urmărire penală

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(2), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d)

Cod penal – circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin

cultivarea, prelucrarea, păstrarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu

droguri, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

24

Prima instanță, în speța dată, l-a condamnat pe inculpatul Macarenco

Dumitru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul circulației drogurilor pe

un termen de 5 ani, iar Macarenco Maria și Macarenco Gheroghe au fost achitați

de învinuirea privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(2), 46, 2171

alin.(4) lit. b), d) Cod penal, dat fiind faptul că fapta nu a fost săvârșită de inculpați.

Nefiind de acord cu sentința adoptată, au contestat-o cu apeluri procurorul

în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauzei Speciale,

Buțenco Alexei și avocatul Stănilă Elena în numele inculpatului Macarenco

Dumitru.

În urma judecării cauzei în ordine de apel, instanța de apel în hotărârea

adoptată a conchis de a admite apelurile declarate, a casa total sentința și a

pronunța o nouă hotărâre prin care Macarenco Dumitru, Macarenco Gheorghe și

Macarenco Maria au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, stabilindu-le pedeapsa după cum urmează:

- Macarenco Dumitru, sub formă de închisoare pe un termen de 04 ani;

- Macarenco Gheorghe, sub formă de închisoare pe un termen de 03 ani;

- Macrenco Maria, sub formă de închisoare pe un termen de 03 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite lui Macarenco Dumitru a fost suspendată condiționat, cu stabilirea

termenului de probă de 4 ani, pedeapsa stabilită lui Macarenco Gheorghe și

Macarenco Maria a fost suspendată condiționat, cu stabilirea termenului de probă

de câte 3 ani pentru fiecare.

În urma verificării temeiniciei concluziilor prin care Macarenco Dumitru,

Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria au fost recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, stabilindu-le

pedepse cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, prin prisma argumentelor

invocate de către procuror, Colegiul atestă că, instanța de apel a efectuat o analiză

incompletă și părtinitoare a probelor, fără a fi desfășurată o sinteză a acestora în

cumul, ne fiind suficient argumentată și acordată prioritate declarațiilor martorilor

acuzării.

Din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit reține că, partea acuzării și-a

întemeiat învinuirea prezentând ca probe inclusiv declarațiile martorilor Bordei

Ghenadie, Radu Mihail, Corlăteanu Valentin, pe care, reieșind din conținutul

deciziei, instanța de apel nu le-a supus analizei și verificării aprofundate, în raport

cu criticele aduse în cererea de apel a procurorului. Astfel, instanța de apel urma

să analizeze minuțios în cauza deferită judecării, aspectele învinuirii aduse

inculpaților în baza art. art. 42 alin.(2), (3), 46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, prin

prisma conținutului probelor administrate la caz, inclusiv declarațiile martorilor

audiați pe acest capăt de învinuire, ceea ce nu a fost efectuat cu suficientă

amplitudine.

Reieșind din argumentele expuse de către instanța de apel la baza adoptării

soluției de recalificare a acțiunilor inculpaților de la art. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod

25

penal la art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal, fără a fi combătute probele evidențiate

de partea acuzării, în opinia căreia confirmă învinuirea imputată, Colegiul penal

lărgit apreciază aceste concluziile, ca fiind unele preconcepute și fără o analiză

coroborată a probelor administrate.

În opinia Colegiului, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii,

iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă

concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză. Așadar, instanța de

apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze cu atenție

argumentele acuzatorului de stat, iar în caz de respingere a probelor prezentate de

către partea acuzării să formuleze concluzii temeinice, fără a lăsa loc de

interpretări, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea cauzei în ordine

de apel.

Exceptând cele deja menționate, în opinia Colegiului penal lărgit, totuși,

problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l

doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi încadrarea

juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea

corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar,

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii

și conținutul constitutiv al acesteia.

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în

raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei

fapte, Colegiul face trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care

exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse

persoanei deferite judecății.

Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. În sensul art. 297 Cod de

procedură penală, rechizitoriul, este actul de sesizare a instanței de judecată, care

este compus din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde

informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală,

analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele

invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente,

circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și

temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din

Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu

privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu

încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în

instanța judecătorească competentă.

În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin

„încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, după

cum se menționează în art. 113 din Codul penal. Componența de infracțiune

26

constituie un tot întreg, format din patru semne corespunzătoare celor patru

elemente ale componenței de infracțiune – obiectul și latura obiectivă, subiectul și

latura subiectivă. Semnul componenței de infracțiune reprezintă o însușire, o

proprietate generală a componenței de infracțiune, de ordin obiectiv sau subiectiv,

prezentă în cadrul fiecărei infracțiuni de o anumită categorie ce are importanță

juridică la calificarea faptei drept o infracțiune concretă.

La caz, instanța de apel în decizia recurată s-a redus doar la descrierea și

definirea laturii obiective și subiective a infracțiunii prevăzute la art. 217 alin.(4)

lit. (b) Cod penal, fără a face o analiză în contrapunere cu situația din speță, în așa

fel lăsând fără răspuns criticile invocate de partea acuzării.

De asemenea, instanța de recurs atestă că este întemeiată și critica

procurorului referitor la dezacordul cu decizia instanței de apel în partea ce ține

de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpaților Macarenco

Dumitru, Macarenco Gheorghe și Macarenco Maria, deoarece l-a individualizarea

pedepsei instanța insuficient și-a argumentat soluția privind oportunitatea

suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea stabilită

inculpaților.

Astfel, lecturând decizia recurată, Colegiul penal lărgit menționează că,

aceasta nu conține motive pe care se întemeiază soluția cu privire la aplicarea în

privința inculpaților a pedepsei sub formă de închisoare cu suspendare, or,

instanța de apel nu a analizat în conținutul deciziei adoptate argumentele apelului

cu privire la proporționalitatea pedepsei aplicate în raport cu gravitatea faptelor

inculpaților, fiind reproduse și citate normele juridice generale referitoare la

pedeapsa penală.

În consecință, la stabilirea față de inculpații Macarenco Dumitru, Macarenco

Gheorghe și Macarenco Maria a pedepsei, instanța de apel nu a acordat deplină

eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei conform art. 61 alin. (2) Cod

penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit

prevederilor art. 75 Cod penal, nefiind argumentată aplicabilitatea acestora la

cazul concret.

Colegiul penal lărgit, menționează că chestiunea de individualizare a

executării pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea atât a unei pedepse

în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal în baza căruia este

condamnat inculpatul cât și a modului de executare a acesteia.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt reguli, principii,

prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de

individualizare a acesteia, de aceea persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă legală, prin admiterea sau respingerea motivată a tuturor

circumstanțelor care caracterizează persoana trasă la răspundere penală.

Dispozițiile art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal stabilesc că, pedeapsa penală este

o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor

27

care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul penal lărgit statuează că

pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale

drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei,

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Pedeapsa este echitabilă și

atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei

penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de

nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că instanța de

apel la individualizarea pedepsei inculpatului nu a ținut cont în măsură deplină

de principiile generale de individualizare a pedepsei, nu a ținut cont de

prevederile art.7, 75 Cod Penal, urmând ca acestea să fie aplicate cu referință la

cazul concret, aplicabilitatea acestora în raport cu circumstanțele stabilite,

personalitatea făptașului, consecințele survenite, ne limitându-se doar la

descrierea și redarea generală a conținutului normelor citate sub concluzia

neargumentată privind corectitudinea sau incorectitudinea aplicării normelor

legale la numirea pedepsei definitive.

Astfel, Colegiul statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este

afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident

cazului de casare invocat de recurent și prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. Pe cale de consecință, erorile admise de către instanța ierarhic

inferioară nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de

recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra

legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursul

ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu

remiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel, pentru adoptarea unei soluții

28

întemeiate, cu respectarea întocmai a prevederilor legale privind stabilirea

vinovăției, calificarea acțiunilor inculpaților și numirea pedepsei penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în apelurile

declarate în prezenta speță; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate,

să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în prezenta

cauză, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date;

să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată; ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 11 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Macarenco Dumitru XXXXX, Macarenco Gheorghe XXXXX și Macarenco Maria

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

29