1ra-1064/2020 — art. 287 alin.2 CP

1ra-1064/2020 — art. 287 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1064/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena, Burduh Victor, Craiu Nicolae

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Stamatii

Vasile, de către avocatul Popescu Dorin în numele inculpaților Morărescu

Serghei și Marușceac Andrei, de către inculpatul Stamatii Vasile cu avocatul

Popescu Dorin împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

decembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Morărescu Serghei xxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxxx, r-nul xxx.

Marușceac Andrei xxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxx, r-nul xxx.

Stamatii Vasile xxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxx, r-nul xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.08.2013 – 07.07.2014;

10.10.2016 – 28.02.2017;

instanța de apel: 31.07.2014 – 22.06.2016;

04.04.2017 – 28.11.2018;

01.08.2019 – 18.12.2019;

instanța de recurs ordinar: 01.09.2016 – 28.03.2017;

22.03.2019 – 18.06.2019;

21.02.2020 – 24.11.2020.

A C O N S T A T A T :

și Marușceac Andrei, au fost condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal

la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul 10000 lei.

1

Acțiunea civilă înaintată de Xxx, Sclifos Galina, inclusiv și ÎI ”Xxx”, în

cuantum de 40000 lei prejudiciu material, 2000000 lei prejudiciu moral și

cheltuielile de judecată, s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului

să se expună instanța în ordinea acțiunii civile.

1.1 Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a

reținut că, la 13 august 2012, în jurul orei 06 și 45 min., Morarescu Serghei și

Marușceac Andrei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, intenționat, în loc public,

fără nici un motiv, încălcând grosolan ordinea publică atentând la regulile

sociale și morale de conviețuire, împreună cu Stamatii Vasile, cu automobilul

de model „xxxx” cu numărul de înmatriculare XXX, condus de ultimul, s-au

deplasat în s.Codrul Nou, r-nul Telenești și în stradă, la poarta gospodăriei lui

Xxx, cu o deosebită obrăznicie au aplicat violență fizică în privința ultimului,

manifestată prin lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Ulterior, Stamatii Vasile continuându-și intențiile huliganice printr-o

obrăznicie deosebită, cu o sticlă de 1,5 litri cu motorină adusă din automobil la

locul conflictului, l-a stropit pe Xxx cu motorină peste corp, amenințându-l cu

incendiere, ulterior părăsind locul faptei, după ce s-au îndreptat spre

gospodăria acestuia și printr-o obrăznicie deosebită, Stamatii Vasile a stropit cu

motorină gardul și poarta gospodăriei, apoi s-a apropiat de magazinul

alimentar care aparține xxxx”, amplasat în apropiere, stropind cu motorină

terasa magazinului, continuând spre interior unde ultimul a aplicat violența

fizică în privința vânzătoarei xxxx, cauzându-i dureri fizice și stropind-o cu

motorină peste corp.

Pe baza stării de fapt expuse supra, instanța a reținut că faptele

inculpaților urmează a fi încadrate juridic în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe

persoane.

La 30 iulie 2013, materialele cauzei în privința lui Stamatii Vasile au fost

disjunse într-o procedură separată, ultimul sustrăgându-se de la urmărirea

penală.

Morarescu Serghei și Marușceac Andrei a fost atacată cu apel de către:

- procurorul în Procuratura Telenești, Ludmila Iarmaliuc, prin care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Morarescu Serghei și Marușceac Andrei, să fie

condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, la câte 2 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

2

- părțile-vătămate Xxx și Xxxx prin care au solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia acțiunile

inculpaților să fie recalificate din art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal în baza art.26,

27, 145 alin.(2) lit. a),i),j),m) Cod penal, cu dispunerea condamnării lor la 20 de

ani de închisoare pentru fiecare și cu încasarea costului serviciilor juridice în

sumă de 7000 lei.

2.1 În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- prima instanță corect a calificat acțiunile inculpaților, însă la aplicarea

pedepsei penale nu a respectat criteriile generale de individualizare a acesteia

și le-a stabilit inculpaților o pedeapsă prea blândă. Astfel, la aplicarea pedepsei

sub formă de amendă, instanța de judecată nu a acordat deplină eficientă

prevederilor art.61 și art.75 Cod penal, aceasta nu va avea efectul reeducării și

corectării făptuitorilor.

- circumstanțele reținute de către instanța de judecată pentru aplicarea

amenzii penale, nu au fost apreciate obiectiv în raport cu actele cauzei, nu s-a

ținut cont de comportamentul inculpaților în cadrul procesului penal, adică

instanța nu a luat în considerație comportamentul inculpaților în timpul

comiterii infracțiunii și după consumarea acesteia, stabilindu-se că Morarescu

Serghei și Marușceac Andrei au negat la faza urmăririi penale comiterea

infracțiunii de huliganism de mai multe persoane, în stare de ebrietate alcoolică,

iar în cadrul examinării cauzei în fond nu au cooperat cu organele de drept

pentru stabilirea adevărului, din care motive a fost necesar efectuarea mai

multor acțiuni procesuale în vederea instrumentării cauzei. De asemenea,

apelantul a menționat că inculpații nu au dat dovadă de căință sinceră de cele

comise și nu au demonstrat că ar fi înțelese gradul prejudiciabil al acțiunilor lor

și sunt predispuși de a se corecta, iar pedeapsa penală aplicată își va atinge

scopul propus.

2.2 În motivarea cererii de apel, părțile-vătămate Xxx și Xxxxau menționat

că:

- prima instanță nu s-a expus asupra solicitării de recalificare a acțiunilor

inculpaților și condamnării acestora în baza art. 145 alin.(2) lit.f) Cod penal și

asupra încasării cheltuielilor suportate pentru asistența juridică;

- prima instanță eronat a notat că nu poate accepta versiunea despre un

comportament de răfuială în grup, urmat de aplicarea violenței, întrucât

inculpații au plecat în s.Codrul Nou, cu scopul de a se răfui cu Xxx;

- instanța nu a stabilit circumstanțe agravante, însă prin probele

administrate s-a demonstrat, că inculpații au consumat bere, inclusiv și

Marușceac Andrei, apoi au stat până dimineața la o ceremonie, unde au

consumat iarăși băuturi alcoolice;

3

- instanța de fond urma să rețină că infracțiunea a fost comisă prin orice

formă de participație; prin acte de o deosebită cruzime sau prin batjocorirea

victimei;

- prin mijloace care prezintă un pericol social sporit;

- de către o persoană în stare de ebrietate, provocată de consumarea

substanțelor menționate la art.24 Cod penal;

- instanța nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei, de

gradul de pericol social sporit al faptei comise, de persoana inculpaților, de

împrejurările care agravează și atenuează răspunderea lor penală și de modul

și locul comiterii infracțiunii;

- Marușceac Andrei a fost anterior condamnat pentru acte de huliganism,

iar pedeapsa non-privativă de libertate nu-și va atinge scopul scontat.

admise apelurile declarate, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Morarescu

Serghei și Marușceac Andrei au fost condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b)

Cod penal, la câte 2 ani închisoare pentru fiecare, iar conform prevederilor art.90

Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de

probațiune de 2 ani pentru fiecare.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Xxx și Xxxx a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea de la inculpați în contul părților vătămate a

cheltuielilor suportate pentru asistență juridică în mărime de 7000 lei pentru

fiecare și încasarea de la Morărescu Serghei în folosul părții vătămate Xxx a

prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, în folosul părții vătămate Xxxx a

prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței

au fost menținute.

3.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că: instanța de

fond la stabilirea pedepsei în privința inculpaților nu a acordat deplină eficiență

principiilor generale de aplicare a pedepsei prevăzute la art.61 alin.(2) CP,

precum și criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute de art.75 CP, nu a

ținut cont de circumstanțele reale și personale în privința inculpaților și ca

rezultat stabilindu-le o pedeapsă nejustificat de blândă, care nu va atinge scopul

pedepsei penale.

Instanța de apel a conchis că, instanța de judecată eronat a considerat că,

în privința inculpaților urmează a fi aplicată o pedeapsă sub formă de amendă,

fără a se ține cont de circumstanțele cauzei, de gradul de pericol social al faptelor

comise, de modul de comitere a acțiunilor huliganice de către inculpați, care i-

au stropit cu motorină pe părțile vătămate, cât și produsele alimentare, ca

rezultat nefiind respectate în tot criteriile de individualizare a pedepsei. Instanța

de apel a constatat la fel că, deși inculpații au recunoscut vinovăția în faptele

4

incriminate, totuși aceștia nu au conștientizat gravitatea faptelor comise,

deoarece careva măsuri în vederea recuperării prejudiciului adus părților

vătămate nu au luat, de fapt nu au o atitudine critică față de faptele comise. Mai

mult, după pronunțarea sentinței inculpatul Marușceac Andrei a părăsit locul

de trai, deși avea aplicată măsura preventivă sub formă de interdicție de a părăsi

țara, ca urmare, din motivul neprezentării lui în ședința instanței de apel și

eschivării de la judecarea cauzei, fiind înlocuită măsura preventivă inculpatului

cu arestare preventivă și anunțarea lui în căutare, inculpatul fiind depistat și

extrădat din Federația Rusă, fapt care a tergiversat examinarea cauzei în ordine

de apel.

Instanța de apel a considerat că, faptele comise de inculpați prezintă un

pericol social, care poate fi evitat numai prin numirea față de inculpați a unei

pedepse sub formă de închisoare, pentru ca să fie conștientizate faptele comise

de către inculpați și în așa mod să fie restabilită echitatea socială și drepturile

lezate ale părților vătămate.

Instanța de apel a constatat că, inculpații nu au antecedente penale, se

caracterizează pozitiv, Marușceac Andrei are la întreținere doi copii minori, iar

Morărescu S. a suportat un accident rutier, primind leziuni corporale medii, fapt

confirmat prin înscrisurile anexate la materialele cauzei. În aceeași ordine de

idei, în împrejurările stabilite privind persoana inculpaților, instanța de apel a

ajuns la concluzia că, scopul corectării și reeducării inculpaților se va atinge și

fără izolarea lor de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei închisorii conform art.90 Cod penal, dând

posibilitate reală inculpaților să-și dovedească corectarea prin comportament

exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind infracțiuni noi.

Instanța de apel a considerat absolut nefondate argumentele părților

vătămate precum că, instanța de fond nu a primit nici o decizie și nu s-a expus

asupra solicitării de a-i recunoaște culpabili pe inculpați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 26, 27, 145 alin.(2) lit.a),i),j),m) Cod penal, or,

instanța de fond a judecat cauza în limitele învinuirii aduse inculpaților, nefiind

în drept să depășească limitele judecării cauzei.

Instanța de apel a constatat că, examinând prezenta cauză instanța de

fond nu a respectat normele procesuale referitor la judecarea acțiunii civile

depuse de părțile vătămate în latura prejudiciului moral și a cheltuielilor de

asistență juridică solicitate, soluție care îngrădește dreptul părților vătămate la

soluționarea acțiunii în această parte.

Cât privește încasarea prejudiciului material solicitat de către partea

vătămată Xxx, instanța de apel a considerat soluția instanței de fond una corectă,

deoarece nu au fost aduse dovezi precum că, prețul bunurilor materiale stropite

cu combustibil ar constitui suma de 40 000 lei.

5

Instanța de apel a considerat eronată soluția și motivarea instanței de

fond cu referire la cheltuielile de asistență juridică solicitate de 7 către părțile

vătămate, or, acestea au prezentat bonuri de plată ce demonstrează suportarea

cheltuielilor în sumă de 7000 lei (f.d.177-178 vol.II), părțile vătămate fiind

asistate de avocatul Loboda Vladimir.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentele aduse de părțile vătămate

privind prejudicierea cu suma de 1000000 lei, prin faptul suferințelor psihice,

or, careva temeiuri de încasare a sumei respective nu s-au stabilit.

- avocatul Loboda Vladimir, în numele părților vătămate Xxx și Xxxx care

fără a invoca vreun temei de drept din cele prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în

aceeași instanță de apel în alt complet de judecată;

- avocatul Popescu Dorin, în numele inculpatului Morărescu Serghei,

care invocând temeiurile de casare stipulate de art.427 alin.(1) pct.6),10) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea în

vigoare a sentinței.

4.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Loboda Vladimir, a invocat

argumente similare cu cele indicate anterior în apelul părților vătămate,

suplimentar menționând că:

- instanța de apel a corectat parțial erorile instanței de fond admise la

examinarea prezentei cauze, însă nu a dat dovadă de obiectivitate, având o

poziție procesuală unilaterală, prin care a acordat o atenție majoră drepturilor

persoanelor culpabile, fără a le lua în considerație pe cele ale părților vătămate.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel urma să țină cont de probele

administrate la cauză, care demonstrează imposibilitatea aplicării în privința

inculpaților a prevederilor art.90 Cod penal;

- instanța de apel nu a stabilit circumstanțe agravante, dar prin probele

anexate la dosar s-a demonstrat că, inculpații au consumat bere, apoi au stat

până dimineața la cumătrie, unde au consumat în continuare băuturi alcoolice,

fapt confirmat și de martori;

- din materialul probatoriu mai sunt demonstrate și alte circumstanțe

agravante și anume: săvârșirea infracțiunii - prin orice formă de participație;

prin acte cu o deosebită cruzime sau prin batjocorirea victimei; prin mijloace

care prezintă un pericol social sporit; de către o persoană în stare de ebrietate,

provocată de consumarea substanțelor menționate la art. 24 Cod penal.

4.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Popescu Dorin, în numele

inculpatului Morărescu Serghei, a menționat că:

- instanța de apel, soluționând chestiunea dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just nu a ținut cont de persoana fiecărui inculpat în

6

parte, dar de persoana inculpaților, ceea ce contravine principiului

individualizării răspunderii și pedepsei penale (art.7 CP), la fel, contravine

criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art. 75 CP).

- instanța de apel și-a întemeiat soluția de casare a sentinței pe motiv că,

inculpații nu au recuperat prejudiciul adus părților vătămate, însă un așa

criteriu de individualizare a pedepsei penale nu este prevăzut la art.75 Cod

penal. Motivarea soluției expuse în decizie contrazice dispozitivul hotărârii,

acesta este expus neclar, totodată, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția;

- deși, însuși instanța de apel a constatat faptul că, nu au fost prezentate

dovezi, care ar confirma faptul, că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu

material în sumă de 40000 lei, contrar acestei constatări, instanța de apel și-a

întemeiat soluția de casare a sentinței pe motivul că, inculpații nu au recuperat

prejudiciul adus părților vătămate;

- în ce privește soluționarea acțiunii civile, motivarea soluției de încasare a

sumelor bănești contrazice dispozitivului hotărârii, acesta este expus neclar,

totodată instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

or, legea nu prevede dreptul și posibilitatea instanței de judecată: în parte de a

admite acțiunea civilă și în altă parte de a admite în principiu acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă, după cum a procedat instanța de apel;

- în ce privește soluționarea acțiunii civile înaintate de Xxx, instanța de apel

a adoptat o soluție care nu este prevăzută de legea penală, or, pe de o parte a

admis în parte acțiunea civilă înaintată de Xxx și a încasat de la inculpați

cheltuielile suportate pentru acordarea asistenței juridice în folosul părții

vătămate în mărime de 7000 lei, la fel, a încasat de la inculpatul Morărescu

Serghei în folosul părții vătămate a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei,

iar în rest, a menținut dispozițiile instanței de fond, partea vătămată Xxx nefiind

îngrădită în dreptul de a se adresa în mod separat în ordine civilă, cu anexarea

dovezilor în demonstrarea prejudiciului material cauzat;

- în decizia recurată, instanța de apel a constatat că: „(...) partea vătămată

nefiind îngrădită în dreptul de a adresa acțiunea civilă în ordine civilă, cu

anexarea dovezilor în demonstrarea prejudiciului material cauzat” în așa mod,

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței,

ce constituie temei de recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală;

- soluția instanței de apel încalcă în mod flagrant dreptul la un proces

echitabil, precum și autoritatea lucrului judecat care rezultă expres și din

prevederile stabilite la art.226 Cod de procedură penală;

7

- decizia instanței de apel este ilegală, deoarece este contrară și prevederilor

stabilite la art.220 alin.(1-3) Cod de procedură penală. Deși partea vătămată, are

dreptul la un apărător ales și la compensarea cheltuielilor suportate în cauza

penală, cheltuielile pentru asistență juridică, nu constituie obiectul acțiunii

civile în procesul penal. La fel, cheltuielile pentru asistență juridică nu se

încadrează în prejudiciul material legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea

penală, prevăzut la art.219 alin.(3) Cod de procedură penală;

- instanța de apel a pus la baza admiterii acțiunii civile în partea

compensării cheltuielilor de acordare a asistenței juridice bonul de plată a

prezentat de către avocat, care nu este temei suficient pentru a încasa

cheltuielilor respective, or, avocatul Loboda Vladimir a înfăptuit asistență

juridică în afara limitelor învinuirii aduse inculpatului Morărescu Serghei, care

a fost respinsă în totalitate de instanțele inferioare, de aceea, cheltuielile de

asistență juridică suportate de părțile vătămate nu sunt reale;

- în dispozitivul deciziei instanța de apel a încasat de fapt suma de 20000 lei

pentru Xxx și 10000 lei pentru Sclifos Galina, fapt ce contrazice motivarea

soluției expuse în decizie, or, potrivit acesteia, prejudiciul moral pentru părțile-

vătămate urma a fi încasat de la inculpați fiind vorba despre răspunderea

solidară a acestora. Instanța de apel nu a motivat soluția în partea determinării

mărimii prejudiciului moral limitându-se doar la motive formale.

28.03.2017 s-a dispus admiterea recursurilor ordinare declarate, cu casarea

totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 iunie 2016, în

cauza penală în privința lui Morărescu Serghei și Marușceac Andrei și

dispunerea rejudecării cauzei de aceiași instanță, în ordine de apel, în alt

complet de judecată.

5.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de recurs a menționat că: atât în

apelul declarat de părțile vătămate, cât și în recursul ordinar declarat de

avocatul Loboda Vladimir în numele acestora se invocă că, inculpaților

Morărescu Serghei și Marușceac Andrei pentru acțiunile comise le-au fost

aplicate pedepse care nu sunt proporționale consecințelor survenite, solicitându-se să

fie luate în considerație faptul că inculpații atentând la regulile sociale și morale

de conviețuire, cu o deosebită obrăznicie au aplicat violență fizică în privința

părților vătămate și, în continuarea intențiilor huliganice, Stamatii Vasile cu o

sticlă în volum de 1,5 l, l-a stropit cu motorină pe Xxx peste corp, amenințându-

l cu incendierea, după care s-au îndreptat spre gospodăria ultimului, stropind

gardul și poarta, apoi s-a apropiat de magazinul alimentar care aparține ÎI

”Familia Iscra”, amplasat în apropriere stropind terasa și interiorul acestuia,

aplicând totodată violență fizică în privința vânzătoarei Sclifos Galina, pe care

la fel a stropit-o cu motorină.

8

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către părțile vătămate

instanța de apel s-a pronunțat superficial, fără argumentare cuvenită.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel s-a expus succint, cu fraze

de ordin general, concluzionând că: ”inculpații nu prezintă pericol social sporit

evident fapt care ar justifica izolarea lor în penitenciar, mai ales că, inculpații au

recunoscut vina pe deplin pentru faptele pentru care au fost puși sub învinuire,

fiind caracterizați pozitiv, nu au antecedente penale, (...) în cazul dat există

circumstanțe importante care permit condamnarea cu suspendarea pedepsei

prevăzută de art. 90 Cod penal față de aceștia”.

În decizie a fost menționat că, inculpații au recunoscut integral vina și se

căiesc sincer, de fapt aceștia au recunoscut circumstanțele în care s-a produs

actul de huliganism imputat, fără a da careva semne (conform materialelor

cauzei), de căința sinceră, aceasta fiind una formală. Mai mult, conform

materialelor cauzei, inculpatul Morărescu Serghei fiind audiat în cadrul ședinței

de judecată în instanța de fond vina nu și-a recunoscut-o, fapt despre care s-a

menționat și în sentință.

Această situație, în opinia instanței de recurs a indicat indubitabil asupra

faptului că, instanța de apel nu a apreciat și nu a stabilit, în mod efectiv,

aplicabilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei, în privința lui

Morărescu Serghei și lui Marușceac Andrei, având în vedere că, inculpații au

comis o infracțiune care atentează la valoarea primordială protejată de legea

penală - viața și sănătatea persoanei, cu atât mai mult că aceasta a fost săvârșită

în prezența altor factori declanșatori cum este: stropirea părților vătămate cu

substanță ușor inflamabilă, motorină - circumstanță care nu putea fi neglijată de

instanța de apel la aplicarea pedepsei.

Avocatul părților vătămate corect a menționat că, pedeapsa aplicată în

asemenea caz, trebuie să fie nu numai legală, în sensul respectării cadrului legal,

dar și echitabilă, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune

stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii comise și

vinovăția autorului, cu respectarea exigenților art.61 Cod penal.

Andrei și condamnării acestora în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, cauza

penală în privința lui Stamati Vasile, coparticipant la caz, a fost disjungată de

către organul de urmărire penală în procedură separată cu anunțarea bănuitului

în căutare.

La 01.10.2016, Stamati Vasile a fost reținut și diferit justiției pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, prin actul

de învinuire din 07.10.2016.

Stamatii Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(2)

9

lit.b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, în temeiul art.90 Cod

penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Xxx, Xxxxși ÎI „Xxx” a fost

admisă parțial, cu dispunerea încasării din contul inculpatului Stamatii Vasile,

în beneficiul lui Xxx suma de 10000 lei pentru prejudiciul moral și suma de 2500

lei pentru cheltuielile de asistență juridică, și în beneficiul lui Xxxxa sumei de

5000 lei pentru prejudiciul moral și suma de 2500 lei pentru cheltuielile de

asistență juridică.

Acțiunea civilă în partea ce ține de compensarea prejudiciului material

cauzat ÎI „Xxx” în mărime de 40000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii

civile.

În fapt, în sarcina lui Stamatii Vasile, prin sentința Judecătoriei Bălți,

sediul Sîngerei din 06 februarie 2017, au fost reținute aceleași circumstanțe

factologice ca și în privința lui Morărescu Serghei și Marușceac Andrei prin

sentința Judecătoriei Telenești din 07 iulie 2014, ultimii fiind recunoscuți

vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunii de huliganism prevăzută

de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 06 februarie 2017 în privința

Stamatii Vasile, prin care au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Stamati Vasile să fie condamnat în baza art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal la 5 ani închisoare, cu admiterea acțiunii civile și încasarea de la el în

beneficiul fiecărei părți vătămate a câte 1 000 000 lei prejudicul moral, precum

și admiterea acțiunii civile prin care să încasat de la el în beneficiul ÎI „Familia

Iscra” prejudiciul material cauzat în mărime de 40 000 lei.

adoptată în temeiul art.42 și art.43 CPP, a fost admis demersul înaintat de

avocatul Loboda Vladimir, fiind dispus conexarea cauzelor penale nr.1a-267/17

în privința lui Morărescu Serghei și Marușceac Andrei și cauzei penale

nr.1a198/17 în privința lui Stamatii Vasile, cu atribuirea unui număr unic de

înregistrare 1a-198/17.

noiembrie 2018 s-a dispus:

Apelul procurorului în procuratura raionului Telenești Iarmaliuc Ludmila

și apelul avocatului Loboda Vladimir declarat în interesele părților vătămate

Xxx și Sclifos Galina, împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 07 iulie 2014

în cauza lui Morărescu Serghei și Marușceac Andrei și a sentinței Judecătoriei

10

Bălți, sediul Sîngerei din 06 februarie 2017 în cauza lui Stamatii Vasile, se admite

din alte motive decât cele invocate, inclusiv cu casarea sentințelor în latura

penală și cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum ur mează:

Procesul penal în privința lui Morărescu Serghei, Marușceac Andrei și

Stamatii Vasile pe art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, în temeiul art.60 Cod penal în

coroborare cu art.332 alin.(1) Cod de procedura penală – încetează în legătură

cu intervenirea termenului de prescripție.

Dispozițiile sentințelor Judecătoriei Telenești din 07 iulie 2014 și a

Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei din 06 februarie 2017 în latura civilă au fost

menținute fără modificări.

8.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a consemnat, că sunt

vădit nefondate argumentele avocatului Loboda Vladimi în interesele părților

vătămate precum că instanța de fond nu s-a expus referitor la solicitarea de a-i

recunoaște culpabili pe Marușceac Andrei, Morărescu Serghei și Stamatii Vasile

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 CP, cu aplicarea art.27 și art.26

Cod penal, stabilindu-le pedeapsa conform legislației în vigoare, însă din actele

cauzei rezultă, că instanța de fond a judecat cauza în limitele învinuirii aduse

inculpaților și anume în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, nefiind în drept să

depășească limitele judecării cauzei. Astfel, potrivit prevederilor art.325 alin.(1)

Cod de procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță se efectuează

numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele formulate

în rechizitoriu.

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire inculpații au fost puși sub

învinuire în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, deci instanța de fond a judecat

cauza doar în limitele învinuirii aduse inculpaților, învinuire susținută de

procuror. Referitor la acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate, instanța de

apel a menționat, că instanța de fond corect a admis în principiu acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea

procedurii civile.

Instanța de apel a constatat, că în cauză se constată temeiurile de încetare

a procesului penal, fiind întrunite condițiile pentru aplicarea art.53 lit.g) Cod

penal, potrivit cărora persoana care a săvârșit o faptă ce conține semnele

componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere penală de către

procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la judecarea

cauzei în cazurile prescripției de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel a notat că, iinfracțiunea comisă de inculpați și prevăzută

de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, potrivit reglementărilor expuse la art.16

alin.(3) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar

art.60 alin.(1) lit.b) Cod penal stipulează, că persoana se liberează de răspundere

11

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni mai puțin grave. Acțiunile infracționale imputabile inculpaților au

fost săvârșite la 13 august 2012, de la comiterea lor au trecut mai mult de 5 ani,

fapt ce determină instanța de apel de a înceta procesul în privința lui Marușceac

Andrei, Morărescu Serghei și Stamatii Vasile în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Referitor la argumentele procurorului privind neaplicarea prescripției față

de Morărescu Serghei și Stamatii Vasile pe motiv că aceștia s-au sustras de la

urmărirea penală, iar Stamati Vasile a comis o altă infracțiune pe teritoriul

Federației Ruse și a fost extrădat doar după ispășirea pedepsei în această țară.

Instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor art.60 alin.(5) Cod penal

curgerea prescripției se suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se

sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea

prescripției se reia din momentul reținerii persoanei sau din momentul

autodenunțării.

Instanța de apel a notat că, din materialele cauzei rezultă, că Morărescu

Serghei a fost anunțat în căutare prin ordonanța procurorului din 18.04.2013

(vol.I, f.d.290), iar prin ordonanța din 15.07.2013 urmărirea penală a fost reluată

dat fiind, că Morărescu Serghei benevol s-a prezentat la procuratură (Vol.I,

f.d.299).

Instanța de apel a constatat că, inclusiv prin excluderea termenului de 4

luni, perioadă de suspendare a curgerii prescripției pentru Morărescu Serghei

din momentul comiterii infracțiunii și până la pronunțarea prezentei decizii au

expirat mai mult de cinci ani.

În aceleași circumstanțe, prin ordonanța procurorului din 22 aprilie 2013

a fost suspendată urmărirea penală în privința lui Stamati Vasile.

La 28 august 2013 autoritățile Federației Ruse au anunțat organul de

urmărire penală despre reținerea lut Stamati Vasile la 04 aprilie 2013 pentru

comiterea unei infracțiuni pe teritoriul Federației Ruse și despre posibilitate

extrădării doar după ispășirea pedepsei stabilite în Federația Rusă (Vol. I,

f.d.305, 324).

Instanța de apel a constatat, că din 28 august 2013 fiind cu certitudine

cunoscut locul aflării lui Stamati Vasile și autoritățile Republicii Moldova fiind

anunțate despre reținerea acestuia, curgerea prescripției fiind reluată.

Dat fiind, că sentința Judecătoriei orășenești Istrinsc Regiunea Moscova

din 24 februarie 2014 în privința lui Stamati Vasile nu a fost recunoscută spre

executare pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta nu poate fi luată în

considerație și nu întrerupe prescripția conform prevederilor art.60 alin.(4) Cod

penal. Adică prescripția este aplicabilă și pentru inculpatul Stamatii Vasile.

12

cu recursuri ordinare de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Liliana Pasat care

invocând temeiurile de casare stipulate de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea parțială a decizie instanței de apel, în partea

ce-i vizează pe Marușceac Andrei și Stamatii Vasile, cu remiterea cauzei la

rejudecare în alt complet de judecată.

- partea vătămată Xxx care fără a invoca vreun temei de drept din cele

prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel și a sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri

potrivit căreia inculpații să fie condamnați în temeiul art.287 alin.(2) lit.b) Cod

penal la câte 5 ani închisoare pentru fiecare, cu satisfacerea pretențiilor

pecuniare ale părții vătămate în cuantumul indicat de aceasta în acțiunea civilă

și anume de 40000 lei - prejudiciul material și de 2000000 lei - prejudiciul moral.

circumscripție Bălți, Liliana Pasat, a menționat că:

- lui Marușceac Andrei la faza urmăririi penale, la 17 aprilie 2013, i-a fost

aplicată măsura preventivă obligarea de a nu părăsi localitatea. Ulterior, la faza

de judecare a cauzei în instanța de apel, din motivul neprezentării acestuia la

ședințele instanței de apel, în legătură cu examinarea apelurilor declarate de

procuror și părțile vătămate, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 februarie

2015 a fost anunțat în căutare și aplicată măsura preventivă arest preventiv pe

un termen de 30 zile, iar la 02 martie 2015 a parvenit la Curtea de apel Bălți

informația despre intentarea dosarului de căutare nr.2015350019. La data de 29

martie 2016, Marușceac Andrei a fost reținut și arestat. Astfel, în privința

acestuia termenul de prescripție a fost întrerupt și urmează să înceapă a curge

din data reținerii acestuia;

- instanța de apel în partea descriptivă a deciziei, în privința lui Marușceac

Andrei referitor la motivele prescripției în genere nu s-a expus;

- Stamatii Vasile prin ordonanța procurorului din 19 aprilie 2013 a fost

anunțat în căutare în legătură cu sustragerea acestuia de la urmărirea penală. La

22 aprilie 2013 a fost suspendată urmărirea penală în privința lui Stamati Vasile.

La 28 august 2013 autoritățile Federației Ruse au anunțat organul de urmărire

penală despre reținerea lui Stamatii Vasile la data de 04 aprilie 2013 pentru

comiterea unei infracțiuni pe teritoriul Federației Ruse cu posibilitate extrădării

doar după ispășirea pedepsei stabilite în Federația Rusă. Astfel după ispășirea

pedepsei în Federația Rusă, la 30 septembrie 2016, acesta a fost extrădat în

Republica Moldova. Respectiv, termenul de prescripție și în cazul dat a fost

întrerupt;

13

- decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018 în

privința lui Morărescu Serghei este legală și întemeiată, de aceea în privința

acestuia decizia nu se contestă.

10.1. În motivarea recursului ordinar, partea vătămată Xxx, a menționat

că:

- instrumentarea acestui dosar a fost intenționat tergiversată de organele

de drept. Ședințele au fost numite peste intervale mari de timp cu scopul de a

tergiversa cât mai mult examinarea cauzei în ordine de apel pentru a fi prescris

termenul de tragere la răspundere penală a inculpaților;

- la urmărirea penală, a solicitat aplicarea măsurii preventive sub formă

de arest pentru inculpații Marușceac Serghei și Stamatii Vasile, care nu se

prezentau la acțiunile de urmărire penală, iar ulterior s-au ascuns de organele

de urmărire penală și judecată. Marușceac Serghei a fugit în Federația Rusă

împreună cu Stamatii Vasile și s-au sustras de la urmărirea penală și instanța de

judecată;

- Colegiul Penal al Curții de Apel Bălți nu a luat în considerație tot

termenul care s-a aflat ascuns în Federația Rusă, Marușceac Serghei. Ulterior

ultimul a fost reținut, dar nu s-a predat benevol la organul de urmărire penală,

respectiv termenul de prescripție nu a expirat. Celălalt inculpat, Stamatii Vasile

la fel a fugit în Federația Rusă și a așteptat acolo prescrierea termenului de

tragere la răspunderea penală. La 28 august 2013, autoritățile Federației Ruse au

anunțat organul de urmărire penală din Republica Moldova despre reținerea lut

Stamatii Vasile la 04 aprilie 2013 pentru comiterea unei infracțiuni pe teritoriul

Federației Ruse și despre posibilitate extrădării acestuia doar după ispășirea

pedepsei stabilite în Federația Rusă;

- instanța de apel a constatat eronat că, din 28 august 2013 a fost cunoscut

cu certitudine locul aflării lui Stamatii Vasile, respectiv curgerea prescripției a

fost reluată. Conform prevederilor art.60 alin.(5) Cod penal, curgerea

prescripției se suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage

de la urmărirea penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției

se reia din momentul reținerii persoanei sau din momentul autodenunțării. Deci

săvârșirea unei noi infracțiuni cu ispășirea pedepsei în altă țară suspendă

prescripția;

- este ilegală soluția Curții de Apel Bălți în partea examinării acțiunii civile,

instanța de fond corect a admis în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

2019 s-a dispus admiterea recursurilor ordinare declarate, cu casarea totală a

deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza

penală în privința lui Morărescu Serghei, Marușceac Andrei și Stamatii Vasile și

14

dispunerea rejudecării cauzei de aceiași instanță, în ordine de apel, în alt

complet de judecată.

11.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs a notat, că instanța

de apel a eșuat să adopte o soluție întemeiată pe caz, iar dispozitivul deciziei

recurate contrazice statuările anterioare ale primelor instanțe și va crea

impedimente la punerea în executare a unei atare hotărâri, or, instanța de apel

menținând în vigoare statuările din ambele sentințe în partea soluționării

acțiunii civile a menținut implicit și faptul, că Stamatii Vasile a rămas obligat să

achite părților vătămate o parte din prejudiciul solicitat de acestea, iar asupra

cuantumului prejudiciului cauzat de ceilalți doi inculpați, Morărescu Serghei și

Marușceac Andrei, urmează să decidă instanța în ordinea procedurii civile,

adică pe de o parte, o instanță, conducându-se de prevederile exhaustive ale

legii, art.387 CPP, a putut să estimeze prejudiciul moral și cheltuielile de

asistență juridică ce urmează a fi încasate de la inculpat în folosul părților civile,

iar pe de altă parte, o altă instanță, a considerat că pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părților civile, acțiunea înaintată de acestea urmează a

fi admisă doar în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

Instanța de recurs a constatat că soluția în această parte a instanței de apel

nu este motivată, instanța nepronunțându-se asupra temeiurilor care au stat la

baza adoptării unei atare concluzii.

Instanța de recurs a mai specificat, că o altă carență procesuală admisă de

instanța de apel la întocmirea hotărârii vizează iarăși partea dispozitivă a

acesteia, care nu corespunde întru-totul exigenților din legea procesual-penală,

or, prin probele din dosar, se confirmă vinovăția inculpaților de cele incriminate

prin actul de sesizare a instanței, însă, având în vedere intervenirea

prescriptibilității termenului de tragere la răspundere penală a inculpaților

pentru faptele infracționale comise, s-a dispus încetarea procesului penal, cu

liberarea acestora de la răspunderea penală, pe când, în cazul în care în urma

judecării cauzei se constată că inculpații se fac vinovați de cele incriminate prin

rechizitoriu, faptul dat trebuie consemnat neapărat în dispozitiv, după care

urmând a fi dispus încetarea procesului penal, cu liberarea inculpaților de la

răspunderea penală, întrucât a intervenit termenul de prescripție prevăzut de

art.60 Cod penal, pentru tragerea acestora la răspundere.

Instanța de recurs a considerat important de a expune, că soluționarea

justă a acestei cauze penale, prezintă relevanță și din punct de vedere al

remedierii drepturilor fundamentale ale părților la proces afectate prin soluția

instanței de apel. În acest sens, se are în vedere faptul, că atât procurorul, cât și

partea vătămată Xxx comunică în cererile de recurs că termenul de prescripție

calculat de instanța de apel nu corespunde actelor cauzei, prin care se confirmă

15

că acesta a fost întrerupt din motive imputabile inculpaților, fiind încetat pripit

procesul penal în legătură cu intervenirea termenilor procesuali prescriși de

art.60 Cod penal.

Instanța de recurs a evidențiat că, în partea ce ține de prescriptibilitatea

termenului de atragere la răspundere penală a inculpatului Morărescu Serghei

soluția instanței de apel nu se contestă de procuror și ea urmează a fi menținută

în vigoare, inclusiv după rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bălți.

Totuși decizia instanței de apel este casată de instanța de recurs integral pentru

a acorda posibilitatea instanței să analizeze devolutiv toate aspectele ce au

importanță pentru justa soluționare a cauzei.

18 decembrie 2019, au fost admise apelurile procurorului în Procuratura

Telenești, Ludmila Iarmaliuc, al părților vătămate Xxx și Sclifos Galina,

declarate împotriva sentinței Judecătoriei Telenești din 07 iulie 2014, și apelul

avocatului Loboda Vladimir în interesele părților vătămate Xxx și Sclifos Galina,

declarat împotriva sentinței Judecătoriei Bălți sediu Sîngerei din 06 februarie

și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează.

În temeiul art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și art.60 alin.(1)

pct. b) Cod penal, Morărescu Serghei Leonid și Marușceac Andrei Nicolae se

eliberează de răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, cu încetarea procesului penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Stamatii

Vasile se consideră condamnat în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, și în baza

acestei legi a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Stamatii Vasile a fost anunțat în căutare, termenul pedepsei calculându-i-

se din momentul reținerii, cu includerea în acest termen a perioadei aflării lui în

arest la domiciliu de la 13 august 2012 până la 12 septembrie 2012, și în arest

preventiv de la 01 octombrie 2016 până la 06 octombrie 2016. Acțiunea civilă în

latura prejudiciului material a fost admisă integral și s-a dispus încasarea din

contul inculpaților Morărescu Serghei, Marușceac Andrei și Stamatii Vasile, în

mod solidar, în beneficiul ÎI „Familia Iscra” a sumei de 40000 (patruzeci mii) lei,

cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă în latura prejudiciului moral a fost admisă în parte și s-a

dispus: - încasarea din contul inculpatului Morărescu Serghei în beneficiul părții

vătămate Xxxxa sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune.

16

- încasarea din contul inculpatului Marușceac Andrei în beneficiul părții

vătămate Xxxxa sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune;

- încasarea din contul inculpatului Stamatii Vasile în beneficiul părții

vătămate Xxxxa sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune;

- încasarea din contul inculpatului Morărescu Serghei în beneficiul părții

vătămate Xxx a sumei de 15000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune;

- încasarea din contul inculpatului Marușceac Andrei în beneficiul părții

vătămate Xxx a sumei de 15000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune;

- încasarea din contul inculpatului Stamatii Vasile în beneficiul părții

vătămate Xxx a sumei de 15000 (cincisprezece mii) lei, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune.

Acțiunea civilă în latura cheltuielilor judiciare a fost admisă și s-a dispus:

- încasarea din contul inculpaților Morărescu Serghei, Marușceac Andrei

și Stamatii Vasile, în mod solidar, în beneficiul părții vătămate Xxxxa sumei de

9500 (nouă mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru

asistența juridică;

- încasarea din contul inculpaților Morărescu Serghei, Marușceac Andrei

și Stamatii Vasile, în mod solidar, în beneficiul părții vătămate Xxx a sumei de

9500 (nouă mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru

asistența juridică.

12.1. Instanța de apel a reținut că, prezentele cauze au fost judecate în

prima instanță în ordine generală, în baza probelor examinate nemijlocit în

instanța de judecată, asupra cărora inculpații nu au avut obiecții și nu a solicitat

administrarea unor probe noi, necontestând sentințele în cauză.

Prin prisma probatoriului administrat de către organul de urmărire

penală, verificat și cercetat în ședințele de judecată, instanțele de fond au stabilit

ca fiind dovedită pe deplin vinovăția acestora în faptele incriminate.

Instanța de apel a constatat că, sentințele instanței de fond nu au fost

contestate sub aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în

latura încadrării juridice a acțiunilor inculpaților, sentințele fiind criticate doar

în latura stabilirii pedepsei penale, fiind considerate de către părțile vătămate și

procuror prea blânde, în raport cu circumstanțele cauzei, fapta infracțională

comisă, personalitatea inculpaților și urmările prejudiciabile ale acestora,

contestându-se de asemenea și în latura acțiunii civile.

Instanța de apel a notat că, în ședința judiciară a instanței de apel părțile

în proces nu au prezentat și nu au solicitat admiterea unor noi probe, nefiind

17

solicitată verificarea și reaprecierea acelor probe care deja sunt anexate la dosar,

or, dezacordul cu sentința primei instanțe a fost expus de către părți doar în

latura stabilirii pedepsei.

Instanța de apel a menționat că, instanța de fond i-a recunoscut pe

Morărescu Serghei și Marușceac Andrei vinoveți și i-a condamnat în baza

art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, sentința nefiind contestată de inculpați, dar

numai de procuror și părțile vătămate în latura pedepsei și în latura civilă.

Instanța de apel a constatat motiv de intervenire în latura pedepsei penale,

or, persistă temei de încetare a procesului penal în cauză, deoarece la caz, sunt

întrunite condițiile pentru aplicarea art.53 lit.g) Cod penal, potrivit căruia,

persoana care a săvârșit o faptă ce conține semnele componenței de infracțiune

poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri

penale și de către instanța de judecată la judecarea cauzei în cazurile:

prescripției de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel a reținut că, infracțiunea comisă de către Morărescu

Serghei și Marușceac Andrei – prevăzută de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal,

potrivit reglementărilor expuse la art.16 alin.(3) Cod penal, face parte din

categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar în conformitate cu art.60 alin.(1)

lit.b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: 5 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni mai puțin grave.

Instanța de apel a constatat, că fapta infracțională prevăzută de art.287

alin.(2) lit.b) Cod penal, potrivit art.16 Cod penal, reprezintă o infracțiune mai

puțin gravă, este formală și se consideră consumată din momentul încetării

activității infracționale.

Acțiunile infracționale ale inculpaților Marușceac Andrei și Morărescu

Serghei încadrate în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal - infracțiune mai puțin

gravă, a fost săvârșită la 13 august 2012, de la comiterea lor a trecut mai mult de

5 ani, fapt ce determină instanța de apel de a înceta procesul în privința lui

Marușceac Andrei și Morărescu Serghei, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel referitor la argumentele procurorului privind neaplicarea

prescripției față de Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, pe motiv că acestea

s-au sustras de la urmărirea penală, instanța de apel a considerat irelevante și a

reținut că, potrivit prevederilor art.60 alin.(5) Cod penal curgerea prescripției se

suspendă dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărirea

penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea prescripției se reia din

momentul reținerii persoanei sau din momentul autodenunțării.

Instanța de apel a stabilit că, din materialele cauzei Morărescu Serghei a

fost anunțat în căutare prin ordonanța procurorului din 18 aprilie 2013 (f.d.290,

18

Vol.I), iar prin ordonanța din 15 iulie 2013 urmărirea penală a fost reluată dat

fiind că Morărescu Serghei benevol s-a prezentat la procuratură, fiind reținut

(f.d.299, Vol.I). Astfel se constată, că chiar prin excluderea termenului de 4 luni,

perioadă de suspendare a curgerii prescripției pentru Morărescu Serghei, din

momentul comiterii infracțiunii și până la pronunțarea prezentei decizii au

expirat mai mult de cinci ani.

Instanța de apel a notat concluzia Colegiului Penal lărgit în decizia din 18

iunie 2019, prin care s-a evidențiat că în partea ce ține de prescriptibilitatea

termenului de atragere la răspundere penală a inculpatului Morărescu Serghei,

soluția instanței de apel nu s-a contestat de procuror și ea urmează a fi

menținută în vigoare, inclusiv după rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel

Bălți.

Instanța de apel cu referire la inculpatul Marușceac Andrei, a indicat că

acesta din momentul comiterii faptei – 13 august 2012 și până la 02 martie 2015

când a fost pornit dosar de căutare, pe perioada de 2 ani 7 luni nu s-a sustras de

la urmărirea penală și judecarea cauzei, ulterior s-a aflat în căutare începând cu

02 martie 2015 și până la 29 martie 2016, adică 1 an și 27 zile, când a fost reținut,

constatându-se că prin excluderea termenului de 1 an și 27 zile cât acesta s-a

aflat în căutare, perioadă de suspendare a curgerii prescripției pentru

Marușceac Andrei, din momentul comiterii infracțiunii și până la pronunțarea

prezentei decizii au expirat mai mult de cinci ani.

Instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate argumentele cererilor de

apel declarate împotriva sentințelor Judecătoriei Telenești din 07 iulie 2014,

motiv pentru care apelurile vor fi admise, sentința casată, cu pronunțarea în

privința lui Marușceac Andrei și Morărescu Serghei a unei noi hotărâri de

încetare a procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală.

Instanța de apel cu referire la inculpatul Stamatii Vasile, a reținut că la 19

aprilie 2013 a fost pornit dosar de căutare, iar prin ordonanța procurorului din

22 aprilie 2013 a fost suspendată urmărirea penală în privința lui Stamati Vasile.

La 28 august 2013 autoritățile Federației Ruse au anunțat organul de urmărire

penală despre reținerea lut Stamati Vasile la 04 aprilie 2013 pentru comiterea

unei infracțiuni pe teritoriul Federației Ruse cu posibilitatea extrădării acestuia

doar după ispășirea pedepsei stabilite în Federația Rusă. Astfel, Stamatii Vasile,

fiind anunțat în căutare, a fost reținut pe teritoriul Republicii Moldova abia la

01 octombrie 2016, nefiind la caz prescrisă tragerea la răspundere penală a

acestuia.

Instanța de apel a considerat irelevantă invocarea apărării precum că,

termenul prescripției în privința lui Stamatii Vasile urma a fi reluat odată cu

reținerea acestuia pe teritoriul Federației Ruse, adică începând cu 04 aprilie

19

2013, or, pe teritoriul Republicii Moldova acesta a fost reținut abia la 01

octombrie 2016, termen de când se reia curgerea prescripției, deoarece anume,

începând cu această dată autoritățile Republicii Moldova au avut posibilitate

reală de a investiga și judeca cazul dat. Este lipsită de temei juridic și invocarea

apărării, că fiind întreruptă, odată cu comiterea infracțiunii pe teritoriul

Federației Ruse, termenul prescripției ar începe să curgă din momentul

comiterii acestea, or, sentința Judecătoriei orășenești Istrinsc Regiunea Moscova

din 24 februarie 2014 în privința lui Stamati Vasile nu a fost recunoscută spre

executare pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta nu poate fi luată în

considerație și nu întrerupe prescripția conform prevederilor art.60 alin.(4) Cod

penal.

Instanța de apel a stabilit că, instanța de fond nu a respectat norma

procesuală penală cu privire la individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a notat că, în apelul declarat de avocatul Loboda

Vladimir, în interesul părților vătămate, se invocă că inculpatului Stamatii

Vasile pentru acțiunile comise i s-a aplicat o pedeapsă care nu este proporțională

consecințelor survenite, solicitându-se să fie luate în considerație faptul că:

inculpatul atentând la regulile sociale și morale de conviețuire, cu o deosebită

obrăznicie a aplicat violență fizică în privința părților vătămate și, în

continuarea intențiilor huliganice, anume Stamatii Vasile cu o sticlă în volum de

1,5 l, l-a stropit cu motorină pe Xxx peste corp, amenințându-l cu incendierea,

după care s-a îndreptat spre gospodăria ultimului, stropind gardul și poarta,

apoi s-a apropiat de magazinul alimentar care aparține Î.I. „Familia Iscra”,

amplasat în apropriere stropind terasa și interiorul acestuia, aplicând totodată

violența fizică în privința vânzătoarei Sclifos G., pe care la fel a stropit-o cu

motorină.

Instanța de apel a notat că, instanța de fond nu a apreciat și nu a stabilit,

în mod efectiv, posibilitatea dispunerii suspendării condiționate a executării

pedepsei, stabilite lui Stamatii Vasile, având în vedere că, inculpatul a comis o

infracțiune care atentează la valoarea primordială protejată de legea penală -

viața și sănătatea persoanei, cu atât mai mult că aceasta a fost săvârșită în

prezența altor factori declanșatori cum este: stropirea părților vătămate cu

substanță ușor inflamabilă, motorină - circumstanță care nu putea fi neglijată de

instanța de fond la aplicarea pedepsei.

Instanța de apel a menționat că, potrivit revendicării, Stamatii Vasile nu

este la prima abatere de la legea penală, or, prin sentința judecătoriei Telenești

din 08 august 2000 acesta a fost condamnat în baza art.218 alin.(2) Cod penal la

1 an privațiune de libertate, cu suspendarea executării acestea în baza art.43 Cod

penal pe un termen de probă de 1 an, dar careva concluzii nu a tras, comițând

20

la 13 august 2012 din nou o infracțiune de huliganism agravat, instanța de fond

considerând oportun iarăși să-i aplice o pedeapsă condiționată.

Instanța de apel a constatat că, pentru fapta comisă, inculpatul urmează

să ispășească real pedeapsa închisorii, categoria acestei pedepse la caz fiind în

raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite, consecințele produse și personalitatea

inculpatului.

În calitate de pedeapsă prevăzută la art.287 alin.(2) Cod penal, se prevede

inclusiv pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani, iar Stamatii Vasile pe

teritoriul Republicii Moldova anterior nu a ispășit pedeapsa cu închisoare real,

instanța de apel a considerat că va fi justificată aplicarea față de Stamatii Vasile,

a unei pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

reală a acesteia, apreciind respectiva pedeapsă ca fiind unica ce ar putea să

atingă scopurile expuse de legislator în art.61 Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că, pedeapsa stabilită în așa mod inculpatului

Stamatii Vasile este proporțională faptei comise, echitabilă și pasibilă să atingă

scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a

vinovatului.

Instanța de apel a reținut că, anume stabilirea unei pedepse cu executarea

reală va putea influența asupra convingerii inculpatului de necesitatea

respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar

în condițiile prezentei spețe corectarea lui Stamatii Vasile în condiții neprivative

de libertate este imposibilă.

Instanța de apel cu referire la recalificarea acțiunilor, a menționat că sunt

nefondate solicitările avocatului Loboda Vladimir, de a-i recunoaște pe

Marușceac Andrei, Morărescu Serghei și Stamatii Vasile vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.145 Cod penal, or, cauza s-a judecat în limitele

învinuirii aduse inculpaților, iar potrivit ordonanței de punere sub învinuire

inculpații au fost puși sub învinuire în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, instanțele de fond au luat o poziție

diametral opusă cu referire la acțiunea civilă, fapt ce nu poate fi tolerat, or,

acțiunea civilă este parte integrantă a dosarului penal, justa soluționare a

acesteia este o condiție „sine qua non” pentru echitatea procedurii desfășurate

de instanță, având în vedere că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului

penal are ca obiect tragerea la răspunderea delictuală a persoanelor responsabile

potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face

obiectul acțiunii penale.

Instanța de apel a menționat că, potrivit estimărilor efectuate de părțile

vătămate, constituite ca părți civile, prin acțiunea depusă s-a solicitat încasarea

de la toți inculpații a următoarelor despăgubiri: - în beneficiul ÎI ”Xxx” suma de

40000 lei, cu titlu de prejudiciu material; - în beneficiul lui Xxx suma de 1000000

21

lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată în sumă de 7000 lei; -

în beneficiul Xxxxsuma de 1000000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile

de judecată în sumă de 7000 lei.

Instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Telenești din 07 iulie

2014, care vizează doar pe Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, acțiunea

civilă înaintată de părțile vătămate Xxx, Xxxxși ÎI „Xxx” privind încasarea din

contul inculpaților a sumei de 40000 lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei

de 2000000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată, a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului total al despăgubirilor să

se expună instanța în ordinea procedurii civile, iar prin sentința Judecătoriei

Bălți sediul Sângerei din 06 februarie 2017 în care este vizat doar Stamatii Vasile

acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Xxx, Xxxxși ÎI „Xxx” a fost admisă

parțial, cu dispunerea încasării din contul inculpatului: - în beneficiul lui Xxx

suma de 10000 lei pentru prejudiciul moral și suma de 2500 lei pentru

cheltuielile de asistență juridică; - în beneficiul lui Xxxxsuma de 5000 lei pentru

prejudiciul moral și suma de 2500 lei pentru cheltuielile de asistență juridică.

Acțiunea civilă în partea ce ține de compensarea prejudiciului material cauzat

ÎI „Xxx” în mărime de 40000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

Instanța de apel a notat că, în ce privește dezacordul părților vătămate cu

actul judecătoresc contestat sub aspectele invocate în cererile de apel, ce vizează

soluționarea de către instanțele de fond a acțiunii civile, a apreciat întemeiate în

parte, or, se confirmă cele invocate și anume, că compensarea prejudiciului

moral și a cheltuielilor de asistență juridică, nu necesită întreprinderea a careva

acțiuni procedurale suplimentare, fiind elucidat pe deplin și aspectul material

al acțiunii civile.

Instanța de apel a concluzionat că, este neîntemeiată invocarea părților

vătămate privitor la cuantumul material al prejudiciului moral solicitat,

considerând că sumele solicitate sunt exagerate.

Instanța de apel cu referire la dauna materială cauzată, a constatat cu

certitudine, că inculpații în cadrul comiterii infracțiunii incriminate au stropit

părțile vătămate și produse alimentare din magazinul lui Xxx cu motorină, fapt

necontestat de inculpați (n-au contestat sentințele), în rezultat potrivit actului

de control perfectat de medicul igienist Grabovschi L., produsele alimentare în

preț de 40000 lei, stropite cu motorină nu mai pot fi supuse consumului, urmând

a fi scoase din realizare (f.d.86-92, Vol.VI).

Instanța de apel a notat ca fiind irelevante cazului invocările apărării

inculpaților precum că, cauzarea prejudiciului material se infirmă prin

concluziile raportului de expertiză chimică, or, potrivit acestor concluzii se

indică, că pe obiectele prezentate expertizării s-au depistat urme de motorină,

22

nefiind depistate urme de motorină doar pe unele dulciuri ridicate din același

magazin.

Instanța de apel a notat că, în concluziile sale expertul a indicat, că pe

dulciuri nu s-au depistat urme de motorină, însă nicidecum nu s-a expus asupra

faptului dacă aceste dulciuri ar putea fi în continuare plasate spre consum, fapt

ce categoric a fost exclus de medicul igienist, fiind ulterior înlăturate din consum

de către Xxx și deoarece se cataloghează ca prejudiciu material cauzat prin

infracțiune, urmează a fi încasat în mod solidar de la inculpați.

Instanța de apel a încasat în mod solidar de la inculpați suma de 40000 lei

cu titlu de reparare a prejudiciului material, și catalogând suferințele lui Xxx de

o gravitate mai mare, or, acesta a suferit psihic atât pentru sine, cât și pentru

bunurile sale, primind și leziuni corporale de o gravitate mai mare, a încasa de

la fiecare inculpat în beneficiul acestuia a câte 15000 lei, iar în beneficiul părții

vătămate Xxxxa încasa de la fiecare inculpat a câte 10000 lei, cu titlu de

despăgubire materială pentru prejudiciu moral, sumă care este în coraport cu

suferințele cauzate și consecințele produse, fiind pe măsură să aducă o

satisfacție echitabilă părților vătămate, or, suma a câte 1000000 lei solicitată în

acest sens, în lumina jurisprudenței Republicii Moldova, este una exagerată în

raport cu fapta prejudiciabilă comisă și consecințele survenite.

Referitor la cheltuielile judiciare, instanța de apel a reținut că la materialele

cauzei, sunt anexate bonuri de plată prin care se confirmă, că Xxx și Xxxxau

achitat pentru asistență juridică a câte 7000 lei și ulterior a câte 2500 lei, astfel

suportând cheltuieli de asistență juridică în cuantum a câte 9500 lei și ținând

cont de complexitatea cauzei penale, de durata procedurilor judiciare și

numărul actelor perfectate, a conchis că cheltuielile date sunt reale și rezonabile,

urmând a fi încasate.

fost atacată cu recurs ordinar de către:

1) - avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Stamatii Vasile, care a

solicitat casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019

și eliberarea inculpatului Stamatii Vasile de răspundere penală prin prisma

art.53 lit.(g) Cod penal;

2) - avocatul Popescu Dorin în numele inculpaților Morărescu Serghei și

Marușceac Andrei, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs

prevederile art. 427 pct. 6), 7), 11) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială deciziei Curții de apel Bălți din 18 decembrie 2019 și anume:

- în latura încasării prejudiciului material din contul inculpaților

Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, în mod solidar cu Stamatii Vasile, în

beneficiul ÎI „Familia Iscra” a sumei de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu material

cauzat prin infracțiune. În latura încasării din contul inculpatului Morărescu

23

Serghei în beneficiul părții vătămate Xxxxa sumei de 10000 (zece mii) lei, cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune;

- în latura încasării din contul inculpatului Marușceac Andrei în beneficiul

părții vătămate Xxxxa sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

infracțiune;

- în latura încasării din contul inculpatului Morărescu Serghei în

beneficiul părții vătămate Xxx a sumei de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin infracțiune;

- în latura încasării din contul inculpatului Marușceac Andrei în beneficiul

părții vătămate Xxx a sumei de 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

infracțiune;

- în latura încasării din contul inculpaților Morărescu Serghei, Marușceac

Andrei, în mod solidar cu Stamatii Vasile, în beneficiul părții vătămate Xxxxa

sumei de 9500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența

juridică; în latura încasării din contul inculpaților Morărescu Serghei,

Marușceac Andrei, în mod solidar cu Stamati Vasile, în beneficiul părții

vătămate Xxx a sumei de 9500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru

asistență juridică.

Rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în latura civilă, prin

care: să fie respinsă acțiunea civilă, în partea solicitării încasării prejudiciului

moral, material și a cheltuielilor de judecată de la inculpații Morărescu Serghei

și Marușceac Andrei.

3) - inculpatul Stamatii Vasile cu avocatul Popescu Dorin prin care

invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 pct. 6), 7), 11)

Cod de procedură penală, a solicitat a casa total decizia Curții de Apel Bălți din

18 decembrie 2019, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

să fie încetată cauza penală în privința lui Stamatii Vasile în legătură cu faptul

că a intervenit termenul de prescripție de atragere la răspundere penală. A

menține sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 06 februarie 2017.

13.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului

Stamatii Vasile a menționat că:

- instanța de judecată nu a luat în considerație explicațiile pe care le-a dat

în cadrul examinării cauzei, precum și a reprezentantului său și anume că

Stamatii Vasile la fel a pledat pentru încetarea procesului penal pe motivul

intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală.

- în cazul inculpatului Stamatii Vasile, a persistat același temei de încetare

a procesului penal în cauză, deoarece la fel întrunește condițiile pentru aplicarea

art.53 lit.(g) Cod penal, potrivit căruia, persoana care a săvârșit o faptă ce conține

semnele componenței de infracțiune poate fi liberate de răspundere penală de

24

către procuror în cadrul urmăririi penale și de către instanța de judecată la

judecarea cauzei în cazurile;

- instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei,

fără a intra în esență și a da apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

13.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Popescu Dorin în numele

inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, a menționat că:

- instanța de apel greșit a admis apelul părții vătămate Sclifos Galina, în

latura penală și civilă, deoarece partea vătămată Xxxxnu a contestat cu recurs

decizia Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, prin urmare nu a folosit calea

de atac recursul;

- instanța de apel urma să rejudece cauza doar în raport cu apelul depus

de partea vătămată Xxx, în așa mod, cu referire la Sclifos Galina, instanța de

apel, a admis o cale de atac neprevăzută de lege temei de recurs prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală. În așa mod, decizia recurată este

ilegală deoarece rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, instanța de

apel a admis o nouă apreciere probelor, fără ca acestea să fie verificare și

cercetate în instanța de apel;

- instanța de apel nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal, așa cum prevede art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală;

- rejudecând cauza, în modul stabilit pentru prima instanță, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, instanța de apel nu a verificat și cercetat

declarațiile și probelor materiale, deși în cauza dată, sunt învinuiți mai mulți

inculpați, instanța de apel a încălcat prevederile art. 385 alin. (1), (3) Cod de

procedură penală și nu a soluționat chestiunile prevăzute în alin.(1) referitor la

fiecare inculpat în parte, nu a individualizat faptele și nu a stabilit în ce consta

participația, respectiv, nu a stabilit rolul fiecărui inculpat la săvârșirea faptei

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) cod penal, prin urmare greșit a încasat

prejudiciul moral în mărime egală de la fiecare inculpat și prejudiciul material

în mod solidar;

- instanța de apel, rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri,

instanța de apel nu a stabilit suma prejudiciului moral. Or, potrivit art. 219 alin.

(4) CPP, instanța de judecată trebuie să stabilească cuantumul despăgubirilor

materiale ale prejudiciului moral. În conformitate cu art. 387 alin. (1) CPP, o dată

cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite

temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în

tot sau în parte, ori o respinge.

25

- deși a fost constatat cu certitudine că altercația a avut loc doar între Xxx și

Stamatii Vasile, iar leziunile corporale ușoare au fost pricinuite lui Xxx, anume

doar de către inculpatul Stamatii Vasile, fapt recunoscut de acesta, care nu este

negat de partea vătămate, menționând și faptul că după ce a fost lovit de

Stamatii Vasile a căzut jos și nu a văzut cine i-a aplicat vătămările corporale,

instanța de apel nu a analizat această situație;

- în materialele cauzei lipsesc careva probe care a-r demonstra că inculpații

Morărescu Serghei și/sau Marușceac Andrei au aplicat în privința lui

Xxxxcareva acțiuni de violență. Mai mult decât atât, în declarațiile sale date în

fața Judecătoriei Telenești, dânsa a declarat că anume Marușceac Andrei, i-a

spus lui Stmatii Vasile să o lase în pace. Iar în fața instanței Judecătoriei Bălți,

sediul Sângcrei, Xxxxa declarat că anume Stamatii Andrei a revenit la mașină

de unde a luat sticla cu motorină și a început să stropească gardul, ușa etc;

- nu este clar, iar instanța de apel nu a motivat care argumente și criterii

stabilite la art. 219 alin. (4) CPP și la art. 1423 alin. (1), (2) Cod civil, au stat la

baza adoptării soluției și în ce mod instanța de apel a ajuns la concluzia de a

încasa prejudiciul moral în folosul părții vătămate Sclifos Galina, în sumă totală

de 30 000 lei, și care motive și grad al vinovăției a determinat instanța de apel să

încaseze prejudiciul moral în folosul părții vătămate Sclifos Galina, în mod

proporțional, în sume egale, de la fiecare inculpat în parte;

- instanța de apei nu a motivat faptul cum, de ce și în ce mod, faptul cauzării

vătămării corporale ușoare părții vătămate Xxx, precum și durerii fizice care în

generale nu au calificare juridico- penală, părții vătămate Sclifos Galina, au

produs suferințe fizice părților vătămate, prejudiciu agrement sau estetic,

pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, etc..., ca în

consecință să constate necesitatea încasării prejudiciul moral în sumă de 15 000

lei și 10 000 lei, fie 45 000 lei fie 30 000 lei părților vătămate Xxx și respectiv,

părții vătămate Sclifos Galina. Nu este argumentat calculată suma prejudiciului

moral stabilită;

- la soluționarea acțiunii civile și încasarea prejudiciului material și moral

instanța de apel uima să aplice normele Codului civil, în redacția legii în vigoare

la momentul săvârșirii infracțiunii. Însă, instanța de apel, la soluționarea

acțiunii civile și încasarea prejudiciului material și moral, ilegal a aplicat

normele Codului civil, în vigoare la momentul examinării cauzei, invocând

normele prevăzute la art. 1998; 2036; 2037 din Codul civil modernizat, în

redacție nouă.

- ÎI „Familia Iscra”, nu a fost recunoscută în calitate e parte civilă,

respectiv, instanța de apel, neîntemeiat a încasat în folosul ÎI „Familia Iscra”,

prejudiciul material în mărime de 40 000 lei;

- instanța de apel, neîntemeiat a admis acțiunea civilă și a încasat în

26

beneficiul ÎI „Familia Iscra” prejudiciul material în mărime de 40 000 lei din

contul inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, în mod solidar cu

inculpatul Stamatii Vasile.

- în privința inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, lipsesc

condițiile răspunderii delictuale și anume, lipsește prejudiciul cauzat de

inculpații Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, lipsește raportul de

cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, or, acestea nu au pricinuit careva

daune ÎI „Familia Iscra”, la fel, lipsește vinovăția inculpaților Morărescu Serghei

și Marușceac la pricinuirea daunei ÎI „Familia Iscra”;

- decizia instanței de apel, în latura civilă, cu privire la încasarea în

beneficiul ÎI „Familia Iscra” a prejudiciului material în mărime de 40 000 Ici din

contul inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, este neîntemeiată,

deoarece se întemeiază pe presupuneri și pe probe impertinente și inadmisibile,

care nu au fost verificate la judecarea apelului;

- instanța de apel expune concluzii contradictorii, or, pe de o parte,

acceptă concluzia expusă în Raportul de expertiză chimică nr. 3452 din 1

1.07.2012, prin care s-a constatat că pe dulciurile (ciocolate, zefir, napolitane și

biscuiți), ridicate din magazin, urme de substanțe ușor inflamabile nu au fost

depistate foto-tabelele se anexează. Iar pe de altă parte acceptă actul de control

perfectat de medicul igienist în care este indicat că produsele alimentare în preț

de 40 000 lei, stropite cu motorină nu mai pot fi supuse consumului, urmând a

fi scoase din realizare;

- ÎI „Familia Iscra” nu a prezentat facturi fiscale sau alte probe din care să

rezulte că ÎI „Familia Iscra” ar li avut în genere, în realitate la data de 13.08.2012.

în magazine marfa la preț de 40 000 lei, ce fel de farmă produse alimentare unde

erau amplasate etc. Nu a fost prezentat actul fiscal de nimicire a mărfii;

- instanța de apel și-a întemeiat soluția cu privire la încasarea în beneficiul

ÎI „Familia Iscra” prejudiciului material în mărime de 40 000 lei din contul

inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, pe o probă impertinentă,

care nu a fost verificată și cercetată la judecarea apelului și care combătută prin

raportul de expertiză chimică nr. 3452 din 11.07.2012, prin care s-a constatat cu

certitudine că produsele alimentare la preț de 40 000 lei nu au fost stropite cu

motorină or de substanțe ușor inflamabile nu au fost depistate;

- decizia instanței de apel cu privire la încasarea în folosul părții vătămate

Xxx în mărime de 9500 lei și în folosul părții vătămate Xxxxîn mărime de 9 500

lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru acordarea asistenței juridice, este

ilegală și neîntemeiată și din motivul că instanța de apel a pus la baza admiterii

acțiunii civile în această parte bonul de plată prezentat de către avocat;

- instanța de apel neîntemeiat a obligat inculpații Morărescu Serghei și

Marușceac Andrei, să achite în mod solidar cu inculpatul Stamatii Vasile,

27

cheltuielile suportate pentru acordarea asistenței juridice în folosul părții

vătămate Xxx în mărime de 9500 lei și în folosul părții vătămate Xxxxîn

mărime de 9500 lei.

- 13.3. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Stamatii Vasile cu avocatul

Popescu Dorin, au menționat că:

- Sclifos Galina, nu a folosit calea dc atac recursul nici în latura penală, nici

în latura civilă, iar la judecarea recursului, nu a fost aplicat efectul extensiv al

recursului, în privința părții vătămate Sclifos Galina;

- instanța de apel, judecând apelul, a încălcat prevederile art. 414 alin. (2)

CPP, nu a verificat și nu a cercetat probele, declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu

consemnarea în procesul-verbal;

- decizia recurată este ilegală deoarece rejudecând cauza, instanța de apel,

a dat o nouă apreciere probelor, fără ca acestea să fie verificare și cercetate în

instanța de apel;

- instanța de apel nu a verificat declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal, așa cum prevede art. 414 alin. (2) CPP;

- rejudecând cauza, în modul stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, fără verificarea și cercetarea declarațiilor și probelor

materiale, deși în cauza dată, sunt învinuiți mai mulți inculpați, instanța de apel

a încălcat prevederile art. 385 alin. (1). (3) CPP și nu a soluționat chestiunile

prevăzute în alin.(1) referitor la fiecare inculpat în parte, nu a individualizat

faptele și nu a stabilit în ce constă participația, respectiv, nu a stabilit rolul

fiecărui inculpat la săvârșirea faptei prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) cod

penal, prin urmare greșit a încasat prejudiciul moral în mărime egală de la

flecare inculpat și prejudiciul material în mod solidar;

- instanța de apel, rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, nu a

stabilit suma prejudiciului moral. Or, potrivit art. 219 alin. (4) CPP. instanța de

judecată trebuie să stabilească cuantumul despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral. În conformitate cu art. 387 alin. (1) CPP, o dată cu sentința

de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în

parte, ori o respinge;

- la soluționarea acțiunii civile și încasarea prejudiciului material și moral

instanța de apel urma să aplice normele Codului civil în redacția legii în vigoare

la momentul săvârșirii infracțiunii;

- la soluționarea acțiunii civile instanța de apel, a încălcat prevederile

stabilite la art. 220 alin. (3) CPP, ceia ce echivalează cu nerezolvarea fondului

cauzei;

28

- instanța de apel a expus concluzii contradictorii, or, pe de o parte, acceptă

concluzia expusă în Raportul de expertiză chimică nr. 3452 din 11.07.2012, prin

care s-a constatat că pe dulciurile (ciocolate, zefir, napolitane) nu au fost

depistate. Iar pe de altă parte acceptă actul de control perfectat de medicul

igienist, în care este indicat ca produsele alimentare la preț de 40 000 lei, stropite

cu motorină nu mai pot fi supuse consumului, urmând a fi scoase din realizare.

- instanța de apel și-a întemeiat soluția cu privire la încasarea în

beneficiul ÎI „Familia Iscra” a prejudiciului material în mărime de 40 000 lei din

contul inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, pe o probă

impertinentă, care nu a fost verificată și cercetată la judecarea apelului și care

este combătută prin raportul de expertiză chimică nr. 3452 din 11.07.2012;

- instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 60 alin. (1), (2). (5)

Cod penal și absolut neîntemeiat a ajuns la concluzia că după suspendarea

prescripției tragerii la răspundere penală în situația solicitării extrădării și

refuzului extrădării în legătură cu aflarea persoanei în custodia statului solicitat,

curgerea prescripției tragerii la răspundere penală se reia anume din momentul

reținerii persoanei pe teritoriul R. Moldova, termen de când se reia

curgerea prescripției, deoarece anume, începând cu această dată

autoritățile Republicii Moldova au avut posibilitatea reală de a investiga

și judeca cazul;

- începând cu data de 04 aprilie 2013, sau cel puțin începând cu data de 28

august 2013 nu se mai eschiva de la urmărirea penală sau de la judecata.

Stamatii Vasile fiind în imposibilitate de a se prezenta în fața organului de

urmărire penală a Republicii Moldova fiind reținut de autoritățile Federației

Ruse, care au anunțat că extrădarea va fi posibilă doar după ispășirea pedepsei

pe teritoriul Federației Ruse. În acest sens, curgerea prescripției se reia din 28

august 2013, când statul solicitant Republica Moldova, a fost informată de către

statul solicitat Federația Rusă, despre reținerea lui Stamatii Vasile și că acesta

nu se eschivează de la organul de urmărire penală și posibilitatea extrădării

acestuia după executarea pedepsei pe teritoriu Federației Ruse.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi

admise, cu dispunerea rejudecării cauzei din următoarele considerente:

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să admită recursul declarat, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

29

la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel

și conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora

s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da,

în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă

probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de

prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate

cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care

le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa

a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal,

au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanță de recurs.

Analizând criticile aduse de recurenți în raport cu decizia instanței de

apel, Colegiul penal lărgit constată următoarele:

Recurenții invocă în recursurile sale temeiurile prevăzute de pct. 6), 7),11)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; instanța a admis o cale de atac

neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv; persoana condamnată a

fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o

nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului

ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

Constatând incidența la caz a temeiurilor descrise mai sus, Colegiul penal

lărgit, observă și faptul că, instanța de apel nu a motivat suficient soluția

adoptată, în partea soluționării laturii civile în cauză, decizia instanței

prezentând în acest sens deficiențe, care afectează concluziile privind realizarea

principiului fundamental a unui proces echitabil.

30

Astfel, Colegiul penal lărgit constată lipsa unei motivări clare,

argumentate a soluțiilor, care a-r conține răspunsuri complete la chestiunile

privind admiterea acțiunilor civile, care la rândul său urmează a fi examinată

prin prisma prevederilor art.219 alin.(4) Cod procedură penală, art.1423 Cod

civil, fapt care nu se regăsește în hotărârea atacată.

Colegiul penal lărgit observă că, instanța de apel, nu a elucidat faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu a dat răspuns

la toate argumentele și cerințele invocate în apelurile declarate. Aceste cerințe

au fost reproduse în recursurile declarate de către avocatul Cepoi Ina în numele

inculpatului Stamatii Vasile, de către avocatul Popescu Dorin în numele

inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei și de către inculpatul

Stamatii Vasile cu avocatul Popescu Dorin, ne fiind abordate și soluționate în

cadrul judecării apelului.

Astfel, statuările instanței de apel expuse în decizie la pct. 19.6, precum că

,, în ședința judiciară a instanței de apel părțile în proces nu au prezentat și nu

au solicitat admiterea unor noi probe, ne fiind solicitată verificarea și

reaprecierea acelor probe care deja sunt anexate la dosar, or, dezacordul cu

sentința primei instanțe a fost expus de către părți doar în latura stabilirii pedepsei”,

demonstrează că judecând apelul, instanța de apel nu a respectat prevederile

art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a verificat și nu a cercetat probele,

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

Or, din procesul-verbal al ședinței de judecată și înregistrarea audio a

ședinței de judecată, rezultă cu certitudine faptul că instanța de apel a oferit

cuvânt apelanților, a audiat inculpații, apoi a anunțat dezbaterile judiciare și a

omis etapa verificării și cercetării declarațiilor și probelor materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal.

Rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, instanța de apel, a dat

apreciere probelor, fără ca acestea să fie verificare și cercetate în instanța de apel,

ne verificând declarațiile și probele materiale examinate de prima instanța prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, în

corespundere cu art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel nu a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, nu a cercetat cumulul de probe. Decizia instanței

de apel abundă cu expresii generale și mențiuni privitor la conținutul normelor

de drept de drept procesual (pct.19 – 19.6 din decizie atacată cu recurs ordinar),

precum și concluzii neargumentate, determinate de simpla exprimare precum

că, acestea sunt considerentele Colegiului penal.

31

Astfel, decizia instanței de apel prezintă deficiențe la capitolul întemeierii

și motivării soluțiilor adoptate, obligație ce rezultă din prevederile art.6 § 1 din

Convenția Europeană.

Instanță de apel urma în mod precis și explicit, prin argumente relevante

și suficiente, să dea un răspuns detaliat la fiecare motiv invocat de către apelanți,

să rezolve problemele de fapt și de drept apărute la judecarea apelurilor, prin

întocmirea corectă a hotărârii adoptate, care trebuie să cuprindă analiza

probelor pe care instanță si-a bazat concluziile.

În corespundere cu art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de

apel nu a supus verificării probele administrate în cauza penală, lipsind o

verificare multi-aspectuală, completă și obiectivă. Verificarea probelor constă în

analiza separată a tuturor probelor administrate, prin prisma coroborării. În

conformitate cu art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor, aspecte nerealizate la judecarea apelurilor.

În această ordine de idei, se reține că instanța de apel rejudecând cauza în

modul stabilit pentru prima instanță nu a verificat și cercetat declarațiile și

probele materiale, având în vedere că în speță sunt învinuiți mai mulți inculpați.

Instanța de apel nu s-a ghidat de prevederile art. 385 alin. (1), (3) Cod de

procedură și nu a soluționat chestiunile prevăzute în alin. (1) referitor la fiecare

inculpat în parte, nu a individualizat faptele, nu a stabilit în ce constă

participația, nu a stabilit rolul fiecărui inculpat la săvârșirea faptei prevăzută de

art. 287 alin. (2) lit. (b) Cod penal, fapt care a condus la generează în sine o

concluzii pripite și neargumentate privind încasarea prejudiciului moral în

mărime egală de la fiecare inculpat și prejudiciul material în mod solidar.

Aici este de menționat că, potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură

penală, o dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă

sînt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Instanța de apel, în raport cu acțiunile concrete și demonstrate ale

inculpaților, nu a stabilit argumentat cuantumul și mărimea a prejudiciului

moral, pricinuit fiecărei părți vătămate în parte, nu a stabilit mărimea

despăgubirii materiale, dedusă din probele examinate, cu încasarea de la fiecare

inculpat a daunei cauzate proporțional vinovăției lor, nu și-a motivat suficient

și convingător concluziile de admitere integrală/parțială a acțiunilor civile.

Nu au fost cercetate și analizate cerințele privind încasarea prejudiciului

material în beneficiul xxx”, or, persoana juridică nu a fost recunoscută parte

civilă nici în cadrul urmăririi penale, nici în ședința de judecată, în conformitate

32

cu prevederile art.61 din Codul de procedură penală, fiind inclusă doar ca

reclamant în acțiunea civilă înaintată de către parțile vătămate Xxxxși Xxx.

Având la bază raționamentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că,

instanță de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate sub toate

aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

acestora. De asemenea instanță de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a

chestiunilor de fapt abordate de parți în cadrul examinării cauzei și criticate în

ordine de recurs, fapt ce echivalează cu nesoluționarea fondul apelurilor

declarate.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță, se confirmă

temeiul de recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Întrucât erorile depistate sunt susceptibile de a fi corectate doar de către

instanța de apel, Colegiul penal lărgit conchide asupra necesității admiterii

recursurilor declarate, casării totale a hotărârii atacate și dispunerii rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel, să verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere

cuvenită fiecărei probe examinate și a tuturor în ansamblu, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților și să argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417

Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cepoi Ina în

numele inculpatului Stamatii Vasile, de către avocatul Popescu Dorin în numele

inculpaților Morărescu Serghei și Marușceac Andrei, de către inculpatul

Stamatii Vasile cu avocatul Popescu Dorin, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința

33

lui Morărescu Serghei xxxx, Marușceac Andrei xxxx și Stamatii Vasile xxx și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 14 ianuarie 2021.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

Burduh Victor

Craiu Nicolae

34