1ra-1634/20 — art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 26 noiembrie 2019, Mihail Caragi a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită acestuia pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 4 ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent, pe parcursul termenului de probațiune. Lui Mihail Caragi i-a fost anulat dreptul de a conduce mijloace de transport. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Alexandra Ceban în numele lui Lia Ceban, Igor Ceban și Valeria Ceban împotriva lui Mihail Caragi cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune a fost admisă parțial. A fost încasată de la Mihail Caragi în beneficiul lui Alexandra Ceban prejudiciul moral în mărime de 200 000 lei. A fost încasat de la Mihail Caragi în beneficiul lui Alexandra Ceban ca reprezentant al minorilor Lia Ceban, Igor Ceban și Valeria Ceban prejudiciul moral în mărime de câte 150 000 lei, pentru fiecare minor. În rest, pretenția din acțiunea civilă privind încasarea din contul CA „General Asigurări” SA și al inculpatului Mihail Caragi în beneficiul lui Lia Ceban suma 1 prejudiciului material în valoare de 845 000 lei, în beneficiul lui Igor Ceban suma prejudiciului material în valoare de 245 000 lei, în beneficiul lui Valeria Ceban suma prejudiciului material în valoare de 195 000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. A fost încasat din contul lui Mihail Caragi în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 3 949 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Mihail Caragi la 28 martie 2019, aproximativ la orele 2 220, în timpul în care conducea mijlocul de transport de model „Hyundai Santa Fe” cu n/î XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică și anume având în sânge o concentrație de 2,70 g/l, se deplasa pe drumul de țară, situat în extravilanul s. Mereni, r-nul Anenii Noi, avându-i în calitate de pasageri pe Gheorghe Deleu și Igor Ceban, nu a manifestat prudență sporită la trafic ce i-ar permite să prevadă situațiile periculoase care pot apărea în traficul rutier, nu a ținut cont de situația și condițiile rutiere și a încălcat regulile de securitate a circulației din Regulamentul circulației rutiere, și anume: pct. 14 lit. a) potrivit căruia conducătorul de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într- o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere; pct. 45 potrivit căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: b) dexteritatea în conducere care i- ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a derapat de pe traseu, s-a tamponat într-un copac după care s-a inversat și în rezultatul ca rezultat al tamponării. Igor Ceban conform raportului de expertiză judiciară nr. 201909C0068 din 10.06.2019 i-au fost cauzate leziuni grave sub formă de traumă asociată, traumă cranio-cerebrală deschisă, echimoze și excoriații în regiunea capului, fractura bazei craniului cu implicarea piramidelor oaselor temporale bilateral, osului sfenoid și osului occipital, hemoragii subarahnoidiene difuze pe cerebel, contuzia trunchiului cerebral cu hemoragii intratisulare, hemolicvoree bilaterală. Traumă contuză a toracelui: hemoragii difuze în țesuturile moi ale toracelui bilateral, fracturi costale indirecte, pe dreapta pe linia axilară anterioară coastelor 5-10, pe stânga coastele 2-9 pe linia medio-claviculară. Traumă contuză a membrului superior drept: fractură închisă, cominutivă, a humerusului drept în 1/3 medie, cu hemoragii difuze în țesuturile moi adiacente, se 2 califică ca vătămare gravă și care au legătură directă cu survenirea morții lui Ceban Igor. Astfel, prin acțiunile sale, inculpatul Mihail Caragi a săvârșit „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate și care a provocat din imprudență decesul unei persoane”, adică a comis infracțiunea incriminată și sancționată de art. 264 alin. (4) Cod penal. 2.1.În ședința de judecată, până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a declarat, personal, prin înscris autentic semnat de el, că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ne fiind solicitată administrarea de noi probe, a declarat că îi sunt cunoscute probele din dosar și nu are obiecții în privința lor, astfel cauza a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de pedeapsa stabilită și condamnarea inculpatului în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea pedepsei - 4 ani și 6 luni închisoare cu executarea în penitenciar de tip deschis cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu arestarea acestuia din sala de judecată. De asemenea, procurorul a indicat că, acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate prin care a solicitat repararea prejudiciului material și moral în mărime totală de 2 880 000 lei trebuie admisă, iar bunurile supuse sechestrului în vederea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune au o valoare mai mică și se încadrează în suma solicitată, urmează a fi supus confiscării în vederea reparării prejudiciului cauzat, în rest sentința a fi lăsată fără modificări. 3.1. Nefiind de acord cu sentința menționată avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mihail Caragi a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri. În argumentarea apelului declarat, avocatul a invocat următoarele că, sentința atacată este neîntemeiată și nefondată în latura stabilirii pedepsei și prejudiciului moral. 3.2. De asemenea, nefiind de acord cu sentința menționată avocatul Ion Matușenco în numele părților vătămate și părții civile Alexandra Ceban, Lia Ceban, Valeria Ceban și Igor Ceban a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Mihail Caragi să fie recunoscut vinovat de săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, și să îi stabilească pedeapsa sub formă de 5 ani și 4 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu anularea dreptului de a conduce mijloacele de transport și admiterea 3 integrală a cerințelor formulate în cererea de chemare în judecată și anume încasarea prejudiciului moral solicitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, a fost admisă retragerea apelului declarat de către avocatul Matușenco Ion în numele părților vătămate și părții civile Alexandra Ceban, Lia Ceban, Igor Ceban și Valeria Ceban, cu încetarea procedurii de apel în temeiul acesteia și au fost respinse apelurile declarate de către procuror și avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mihail Caragi ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel analizând conținutul apelurilor declarate a stabilit că sentința nu a fost atacată în partea stabilirii vinovăției inculpatului. Astfel, cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a subliniat că, instanța de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Conform art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către Mihail Caragi se atribuie la categoria infracțiunilor grave. Sancțiunea normei juridice prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, stabilește pedeapsa sub formă de închisoare de la 4 la 8 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, aplicând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite ale pedepsei vor fi închisoare de la 2 ani și 8 luni la 5 ani și 4 luni cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Reieșind din circumstanțele cazului, și anume, că inculpatul a recunoscut vina, judecarea cauzei a avut loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală, căința sinceră și ținând cont de scopul pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a aplicat inculpatului o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de apel ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, a conchis că nu este rațional ca 4 acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. Solicitarea acuzării cu privire la aplicarea în privința lui Mihail Caragi a unei pedepse mai aspre, ținând cont de gravitatea faptei comise de inculpat, instanța de apel a respins-o ca fiind nefondată, or, pedeapsa aplicată va duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul acestuia pe viitor. De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului invocate în numele inculpatului cu referire la temeinicia stabilirii unei pedepse mai blânde inculpatului, apreciind în cumul toate circumstanțele speței, or, pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a conchis asupra necesității admiterii parțiale a acțiunii civile înaintate de Alexandra Ceban în interesele lui Lia Ceban, Igor Ceban și Valeria Ceban împotriva lui Mihail Caragi cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune și admiterea în principiu a acțiunii civile în partea prejudiciului material. Astfel, în cadrul examinării cauzei s-a confirmat cu certitudine că, inculpatul Mihail Caragi conducând mijlocul de transport, în rezultatul săvârșirii infracțiunii de încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate și care a provocat din imprudență decesul lui Igor Ceban, cauzând părților civile un prejudiciu moral manifestat prin suferințe psihice determinate de decesul lui Igor Ceban, din care considerent instanța de fond întemeiat a dispus încasarea cu titlu de pagubă morală de la Mihail Caragi în beneficiul lui Ceban Alexandra suma de 200 000 lei. De asemenea, instanța de apel a menționat că, prima instanța corect a dispus încasarea de la Mihail Caragi în beneficiul lui Alexandra Ceban ca reprezentant al minorilor Lia Ceban, Igor Ceban și Valeria Ceban prejudiciul moral în mărime de câte 150 000 lei pentru fiecare minor. Cu referire la pretențiile din acțiunea civilă privind încasarea din contul CA „General Asigurări” SA și al inculpatului Mihail Caragi în beneficiul lui Lia Ceban suma prejudiciului material în valoare de 845 000 lei, în beneficiul lui Igor Ceban suma prejudiciului material în valoare de 245 000 lei, în beneficiul lui Valeria Ceban suma 5 prejudiciului material în valoare de 195 000 lei, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță corect a considerat necesar de a o admite în principiu. Totodată, instanța de apel a subliniat că, în vederea executării hotărârii în latura civilă, a menținut măsurile de asigurare a acțiunii sub formă de sechestru ce au fost aplicate prin încheierile judecătorului de instrucție din 01 august 2019 asupra bunului inculpatului Mihail Caragi, și anume, asupra: terenului cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0662 ha amplasat în s. Mereni, r. Anenii Noi, precum și asupra cote- părți ce aparține lui Caragi Mihail din întreprinderile SC „XXXXX” SRL, cod fiscal XXXXX, SRL „XXXXX” cod fiscal XXXXXX, SRL „XXXXX” cod fiscal XXXXXX, SRL „XXXXX” cod fiscal XXXXX. Cu referire la cheltuielile judiciare în mărime de 3 949 lei suportate de stat pentru efectuarea expertizelor judiciare se conchide că întemeiat au fost încasate de la Mihail Caragi în beneficiul statului.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de către procuror care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsie penale și remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul indică dezacordul cu stabilirea pedepsei inculpatului pe care o consideră prea blândă și nemotivată în partea aplicării art. 90 Cod penal.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, ținând cont de opinia părții civilmente responsabile CA ,,General Asigurări” S.A. și a avocatului Maxim Chișca în numele inculpatului Mihail Caragi expusă în referințe, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Astfel, autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. 6 Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe prin care i-a aplicat inculpatului o pedeapsă non privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă și una inechitabilă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave și de comportamentul acestuia după și în timpul examinării cauzei. De asemenea, se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat executarea pedepsei lui Mihail Caragi pe o perioadă de probațiune de 4 ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. 7 În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Astfel, decizia instanței de apel este corect motivată în acest sens, motivare care Colegiul penal lărgit și-o însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și- o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că, temeiul invocat de către procuror prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția de a respinge ca fiind inadmisibil recursul ordinar depus de către procurorul.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Cătălin Scutelnic, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, în cauza penală în privința lui Caragi Mihail XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral 14 ianuarie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 8