1ra-1633/2020 — art.152 alin.1 CP

1ra-1633/2020 — art.152 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1633/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Slabu Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2020 și sentinței Judecătoriei Anenii

Noi, sediul Central din 23 octombrie 2019, în cauza penală în privința

inculpatului

Găină Stepan xxxxx, născut la xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 25.03.2019 – 23.10.2019;

Instanța de apel: 12.11.2019 – 02.03.2020;

Instanța de recurs: 07.07.2020 –18.11.2020.

A C O N S T A T A T :

octombrie 2019, Găină Stepan a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Codul penal și i-a fost stabilită în

baza acestei Legi, pedeapsa penală sub forma de 2 (doi) ani închisoare, cu

executarea acesteia într-un penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă integral, acțiunea civilă înaintată de Magherramova

Svetlana și s-a încasat din contul lui Găină Stepan suma de 1800 (una mie

opt sute) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 20.000 (douăzeci mii)

lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost încasat din contul lui Găină Stepan în beneficiul statului suma

de 1145,80 (o mie o sută patruzeci și cinci,80) lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Stepan, la 25 decembrie 2018, aproximativ la orele 22:00, aflându-se în

stradă în s. xxxxxxxxx, urmărind scopul provocării leziunilor corporale în

rezultatul relațiilor ostile ce le avea cu Magherramova Svetlana i-a aplicat

violent multiple lovituri cu o vergea metalică pe diverse părți a corpului,

1

cauzându-i astfel părții vătămate Magherramova Svetlana, conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201909D0008 din 26.02.2019 vătămări

corporale sub formă de plagă contuză în regiunea piloasă a capului,

fractura osului metacarpian V al mâinii stângi, multiple echimoze și edeme

posttraumatice în regiunea feței și membrelor superioare, escoriații în

regiunea genunchiului stâng, care a condiționat o dereglare a sănătății de

lungă durată și se califică ca vătămări corporale medii.

Prin acțiunile sale intenționate Găină Stepan, a comis infracțiunea

prevăzută de art. 152 alin.(1) Codul penal - vătămarea intenționată medie a

integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și

nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 dar care a fost urmată de o

dereglare îndelungată a sănătății.

Constantin, în numele inculpatului Găină Stepan, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care să fie emisă

sentința de achitare.

3.1 În motivarea apelului avocatul Moțîpan Constantin, în numele

inculpatului Găină Stepan a indicat că:

- atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată vinovăția

condamnatului nu sa confirmat;

- din dispozițiile martorilor reiese că condamnatul Găină Stepan în

noaptea de 25.12.2018 era îmbrăcat într-o scurtă de culoare deschisă, dar

nici cum de culoare neagră după cum afirmă partea vătămată. Prin urmare

în ședința instanței de judecată nu a fost stabilită persoana, care i-a

pricinuit leziuni corporale părții vătămate.

martie 2020, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Moțîpan

Constantin, în numele inculpatului Găină Stepan și menținută sentința fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că inculpatul Găină Stepan a săvârșit infracțiunea

imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate,

respectându-se prevederile art.101 Codul de procedură penală.

Necătând la faptul că inculpatul Găină Stepan vina n-a recunoscut-

o, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a

concluzionat referitor la vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate.

Prima instanță s-a bazat pe următoarele probe, care sunt pertinente,

2

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

părții vătămate, Magherramova Svetlana; declarațiile martorului

Magherramov Rafael; declarațiile martorului Magherramov Aramis;

declarațiile martorului Eni Cristina; declarațiile martorului Eni Viorica;

declarațiile martorului Marinina Polina; declarațiile martorului Ivasiunico

Elena; declarațiile martorului Alexa Semion; ordonanță de pornire a

urmăririi penale în baza art. 152 alin.1 Codul penal din 10 ianuarie 2019

(f.d.1); proces-verbal de consemnare a plângerii-verbale depusă de

Magherramova Svetlana din 10 ianuarie 2019 (f.d.12); proces-verbal de

audiere a victimei Magherramova Svetlana din 26 decembrie 2018 (f.d.13);

proces-verbal de audiere a părții vătămate Magherramova Svetlana din 10

ianuarie 2019 (f.d.17-19); proces-verbal de confruntare din 13.03.2019 între

bănuitul Găină Stepan și partea vătămată Magherramova Svetlana, în

cadrul căreia părțile și-au menținut declarațiile date anterior (f.d.28);

raportul de expertiză medico-legală Nr.201909D0008 din 26.02.2019;

procesul-verbal de ridicare a descifrărilor convorbirilor telefonice din data

de 13.03.2019, prin care s-a stabilit că ultimul apel efectuat de partea

vătămată a avut loc la orele 22.12. (f.d.42-43).

avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului, care invocând temei pentru

recurs pct. 6, 12 art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

sentinței și deciziei și a dispune achitarea lui Găină Stepan privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

5.1 În motivarea recursului avocatul Slabu Viorel în numele

inculpatului a indicat că:

- învinuirea lui Găină Stepan și sentința de condamnare se bazează in

exclusivitate pe declarațiile părții vătămate Magherramova Svetlana, alte

probe pertinente, concludente și utile din care să rezulte că anume Găina

Stepan este vinovat nu au fost administrate de către organul de urmărire

penală;

- din motiv că unica probă directă administrată de către acuzare sunt

declarațiile părții vătămate, care vin în contradicție cu declarațiile

inculpatului consideră că în conformitate cu prevederile art.

93 alin.(2) din Codul de procedură penală, declarațiile inculpatului și părții

vătămate se consideră probe egale, legea nu stipulează că declarațiile părții

vătămate au prioritate față de cele ale inculpatului. Instanța de judecată,

având în vedere egalitatea părților în proces, este obligată să asigure

cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei și a prorelor prezentate de părți,

în egală măsură, ca ulterior să dea acestora o apreciere obiectivă sub toate

aspectele;

3

- consideră că nu poate fi vorba despre cercetarea probelor în

ansamblu atât timp, cit sentința de condamnare este bazată în totalitate pe

declarațiile părții vătămate Magherramova Svetlana, martori oculari nu

sunt, toți martorii au făcut declarații din spusele părții vătămate;

- consideră că partea acuzării nu a reușit să prezinte suficiente probe

care ar confirma cu certitudine că Găină Stepan a comis careva infracțiune,

iar în conformitate cu prevederile art. 8 Codul de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot

fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului;

- consideră, că la cercetarea cauzei, instanța de apel cât și prima instanță

nu a dat destulă eficiență prevederilor art. 26 pct.3 Codul de procedură

penală, nu a cercetat probele administrate sub toate aspectele, nu le-a

verificat, nu le-a dat apreciere la justa lor valoare, fapt ce a dus la concluzii

pripite, încadrarea greșită a acțiunilor inculpatului Găină Stepan;

- atât prima instanță, cât și instanța de apel, nu au luat în considerație

tot obiectul probatoriu administrat la caz, care se caracterizează prin

pertinență, concludență și utilitate, dar în mod exclusiv, au dat prioritate

declarațiilor părții vătămate, ceea ce nu înseamnă o apreciere greșită a

probei, dar o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția oferită, prin

încadrarea juridică greșită a faptei;

- instanțele de fond nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile

art. art. 99-101 Cod de procedură penală, necercetând sub toate aspectele

probele administrate de părți, fără a le verifica minuțios și nu au dat o

apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, care în ansamblul nu au confirmat vinovăția inculpatului

Găină Stepan de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin.(1) Cod

penal;

- din declarațiile părții vătămate din alte probe materiale nu și-au

găsit confirmare în cadrul examinării cauzei, nu a fost verificată

veridicitatea acestora din motiv că partea vătămată, la ședința de judecată

nu s-a prezentat - împrejurare care diminuează forța probatorie a

declarațiilor respective, ce nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare.

pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

4

recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată

că titularul invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 12) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, însă recurentul nu a indicat pentru care altă faptă instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare decât cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire și care încadrare juridică greșită s-a dat faptei.

Or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul

recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la

principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că

temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând

probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în

urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca

temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se

argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de

vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.

(1) Cod penal.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea neargumentată

precum că, instanța de apel eronat a dispus menținerea sentinței de

condamnare a lui Găină Stepan în baza art.152 alin.(1) Cod penal.

Verificând alegațiile avocatului, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere a apelului și menținere a sentinței a respectat

prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de apel a

5

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția

inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate

la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1)

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se

argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile

apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent vinovăția lui

Găină Stepan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod

penal.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal

statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția

inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate, iar acțiunile acestuia sânt

incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal

și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6),

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu

identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a

instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra

acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și

detaliat instanța de apel în decizia sa.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, având în vedere veridicitatea

argumentelor instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției în partea

stabilirii vinovăției inculpatului Găină Stepan, și în virtutea corectitudinii

acestora și pentru a evita repetări inutile, că le acceptă și le însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de

drept de casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

6

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Slabu

Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 02 martie 2020, în cauza penală în privința lui Găină

Stepan xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

7