1ra-2020/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-2020/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-2020/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Volkova Vera în numele inculpatului Dodon Ionuț, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza

penală privindu-i pe

Dodon Ionuț Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat or.

Xxxxx str. Xxxxx

și

Trifan Denis Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat or.

Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Dodon Ionuț Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 180 ore munca neremunerată în folosul

comunității.

Inculpatului Dodon Ionuț i s-a explicat, că după rămânerea definitivă a

sentinței, este obligat în termen de 5 (cinci) zile să se prezinte la organul de

probațiune în a cărui rază teritorială își are domiciliul său, iar în cazul eschivării

cu rea-voință a condamnatului de la munca neremunerată în folosul comunității,

ea se înlocuiește cu închisoare, calculându-se o zi de închisoare pentru patru ore

de muncă neremunerată în folosul comunității.

Trifan Denis Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executare în

penitenciar pentru minori.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoare în privința lui Trifan Denis pe o perioadă de probațiune

1

de 1 (un) an, obligându-l ca în perioada de probațiune să nu schimbe domiciliul

fără permisiunea organelor competente.

Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Potrîmbă Vasile,

în baza procurii, Popa Ion s-a admis parțial și s-a încasat în mod solidar de la

reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și

reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în beneficiul lui

Potrîmbă Vasile, prejudiciul material în suma de 25 520 lei.

De la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și

reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în

mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10

000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată.

perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu minorii: Trifan Denis și o

altă persoană, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns

în casa lui Potrîmbă Vasile, amplasată în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns

au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră

video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de burghiu electric de

model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer” la preț de 8000 lei,

un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil de model

"Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model ”Nokia” la preț de 100

lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la

preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de

200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei,

un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50

lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii

la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare

totală de 31270 lei.

Prin acțiunile sale intenționate minorul Dodon Ionuț a comis furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin

pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, infracțiune

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Trifan Denis, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu

minorii: Dodon Ionuț și o altă persoană, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, au pătruns în casa lui Potrîmbă Vasile amplasată în or. Xxxxx str.

Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț

de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de

burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer”

la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil

de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model "Nokia” la

preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o

umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele

2

la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț

de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la

preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie

cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în

valoare totală de 31270 lei.

Prin acțiunile sale intenționate minorul Trifan Denis a comis furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin

pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, infracțiune

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Valentina în numele inculpatului minor Dodon Ionuț, în care a solicitat casarea

parțială a acesteia, în latura civilă, în privința inculpatului minor Dodon Ionuț,

rejudecarea dosarului în această parte, cu admiterea parțială a acțiunii civile și

încasarea prejudiciului material în sumă de doar 11 370 lei și prejudiciul moral

într-o sumă mai mică.

În motivarea apelului a indicat:

- potrivit ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit a fiului minor-

Dodon Ionuț din 26.09.2019, acstuia i s-a adus la cunoștință ordonanța, potrivit

căreia, i s-ar fi cauzat părții vătămate Potrîmbă Vasile, prejudiciu material în

sumă de 20 000 lei;

- prima instanță, a apreciat prejudiciul material necesar a fi recuperat în

valoare bănească, urmare a efectuării diferenței dintre valoarea bunurilor

sustrase conform textului ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit și

cele restituite, pe parcursul urmăririi penale pe dosar și atît;

- instanța de judecată, a luat ca bază, doar declarațiile părții vătămate

Potrîmbă Vasile, date la faza de urmărire penală, care sunt contradictorii,

precum, și a reprezentantului prin procură Trifan Gheorghe, făcute în ședințele

de judecată, fără o analiză, apreciere și a celorlalte probe administrate pe dosar în

ceea ce privește aprecierea reală a prejudiciului material cauzat;

- suferințe morale a părții vătămate Potrîmbă Vasile, cauzate urmare a

furtului de bunuri din casa ultimului, au fost evaluate, apreciate de instanța de

judecată ca fiind echivalentul a 10 000 lei. Cu această concluzie a primei instanțe,

de asemenea, nu este de acord, deoarece, prima instanță, a conluzionat pripit,

eronat, subiectiv, fără o analiză deplină, obiectivă a cazului, în împrejurările,

cînd, în instanță, s-a stabilit, că în casa părții vătămate, au pătruns și alte

persoane, precum că, bunurile din casă, ne sustrase de Dodon Ionuț și Trifan

Denis, ar fi putut fi sustrase și în cadrul celorlalte pătrunderi în imobil;

- eroarea admisă de prima instanță la examinarea dosarului penal în partea

sentinței care se contestează prin prezenta cerere de apel, poate fi corectată de

instanța de apel, în rezultatul admiterii cererii de apel, rejudecării dosarului în

această parte, cu admiterea cererii de apel, conform solicitării formulate în ea.

3

a fost admis apelul declarat, fiind casată parțial, din alte motive, sentința în

partea stabilirii pedepsei lui Dodon I. și pronunțată în această parte, o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: lui

Dodon I., recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. b), c) și d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, i

s-a stabilit pedeapsa sub formă de 140 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității. În rest, sentința a fost menținută.

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,

just a ajuns la concluzia că inculpatul Dodon Ionuț a săvârșit infracțiunea

imputată lui.

Astfel, necătând la faptul, că inculpatul Dodon Ionuț își recunoaște vina pe

deplin, vinovăția lui de comiterea infracțiunii imputate se dovedește integral de

următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice

și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate,

Popa Ion (f. d. 183-186); martorului minor Xxxxx (f. d. 187-189); reprezentantul

legal al inculpatului Dodon Ionuț, Dodon Valentina (f. d. 194, 195);

reprezentantului legal al inculpatului Trifan Denis, Trifan Gheorghe (f. d. 200);

inculpatului Trifan Denis (f. d. 196-199);

Astfel, instanța de apel a reținut că, declarațiile reprezentantului părții

vătămate, Popa Ion, a martorului minor Xxxxx, a reprezentanților legali ai

inculpaților și a inculpatului Trifan Denis, corespund adevărului, deoarece sunt

consecutive și coroborează cu celelalte probe și care în ansamblu dovedesc pe

deplin vina inculpatului Dodon Ionuț, în comiterea infracțiunii imputate și care

combat argumentele apelantului, precum că instanța de fond n-a dat o apreciere

reală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune de către Dodon Ionuț.

Mai mult ca atât, instanța de apel astabilit că, vina inculpatului Dodon

Ionuț în comiterea furtului imputat lui, se confirmă integral și prin materialele și

probele scrise, anexate la dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părții

vătămate, declarațiile reprezentanților legali ai inculpaților și a martorilor sus-

indicați, cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 mai 2019 (f.

d. 15-19); procesul-verbal de audiere a lui Popa Ion la urmărire penală (f. d. 20);

proces-verbal de audiere a părții vătămate Potrîmbă Ion din data de 05 iunie

2019 (f. d. 28-29); proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate

Potrîmba Vasile din data de 20 august 2019 (f. d. 30); proces-verbal de ridicare

din data de 03.06.2019 (f. d. 25).

Instanța de apel a coniderat că, aceste probe scrise examinate, coroborează

cu declarațiile reprezentantului părții vătămate, Popa Ion, a martorului minor

Xxxxx, a reprezentanților legale ai inculpaților, a inculpatului Trifan Denis,

inclusiv și cu declarațiile inculpatului Dodon Ionuț analizate și apreciate prin

4

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care indică la Dodon

Ionuț, ca la persoana care, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord

cu minorii: Xxxxx și Trifan Denis, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile amplasată în or. Xxxxx str.

Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la

preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două

seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de

model ”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei,

un telefon mobil de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de

model ”Nokia” la preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la

preț de 500 lei, o umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei,

un set de sfredele la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei

tubulare la preț de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie

pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț

de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu

material considerabil în valoare totală de 31270 lei.

De asemenea, instanța de apel conchis, că aceste probe scrise sunt

pertinente și utile, coroborează cu întreaga sistemă de probe analizată și

apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și

demonstrează cu certitudine vina inculpatului Dodon Ionuț în comiterea

infracțiunii imputate, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal,

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe

persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Astfel, potrivit rechizitoriului Dodon Ionuț, de comun acord cu minorii:

Xxxxx și Trifan Denis au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile de unde pe ascuns

au sustras bunuri în valoare totală de 31270 lei.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond, corect a

admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate

Potrîmbă Vasile, Popa Ion și a încasat în mod solidar de la reprezentantul legal a

minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului

Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul

material în suma de 25 520 lei or, o parte din bunurile sustrase i-au fost restituite

părții vătămate.

De aceea, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului,

precum că instanța de fond n-a dat o apreciere reală a prejudiciului material

cauzat prin infracțiune de către Dodon Ionuț și ca urmare solicită încasarea

prejudiciului material în sumă de doar 11 370 lei, sumă care în opinia sa

constituie valoarea bunurilor sustrase de către Dodon Ionuț or, în acest sens

instanța de apel a constatat că Dodon Ionuț, de comun acord, în coautorat cu

minorii: Xxxxx și Trifan Denis au sustras bunurile părții vătămate în valoare

totală de 31270 lei, iar specificul coautoratului constă în aceea că latura obiectivă

5

a sustragerii este executată - simultan sau nesimultan - de către toți coautorii. În

acest fel, săvârșirea comună a furtului de către doi sau mai mulți coautori se

exprimă în aceea că fiecare din aceștia săvârșește - în volum deplin sau parțial -

acțiunea sau sistemul de acțiuni caracteristic pentru o formă sau alta a

sustragerii.

Instanța de apel a mai considerat, că prima instanță justificat a încasat de la

reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și

reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în mod solidar,

în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10 000, ținând

cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral

(Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012),

cât și de prevederile art.2036, art.2037 Cod Civil.

În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că, Potrîmbă Vasile a

suportat mari suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de

către inculpații Dodon Ionuț și Trifan Denis or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale

inculpaților partea vătămată Potrîmbă Vasile a fost deposedat de bunurile sale

în valoare totală de 31270 lei. Dânsul a fost nevoit să se adreseze organelor de

poliție în vederea recuperării bunurilor sustrase de către inculpați.

Privitor la individualizarea pedepsei penale, numite inculpatului Dodon

Ionuț, instanța de apel a considerat că, instanța de fond n-a ținut cont, în măsura

necesară, de toate circumstanțele reale și personale, și astfel, a admis apelul

reprezentantului legal Dodon Valentina în numele inculpatului minor Dodon

Ionuț, a casat parțial, din alte motive, sentința, în partea stabilirii pedepsei lui

Dodon Ionuț.

Astfel, reieșind din faptul că, la momentul comiterii infracțiunii incriminate

inculpatului Dodon Ionuț era minor, instanța de apel a atribuit aceste

circumstanțe la cele atenuante și excepționale, conform prevederilor art. 79 Cod

penal și a considerat necesar de a admite în același rând și din oficiu, conform

prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, apelul reprezentantului

legal Dodon Valentina și de a-i numi pedeapsa lui Dodon Ionuț, recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d)

Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, sub formă de 140

(una sută patruzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității,

considerând că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, ceea ce va duce la

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane

și este perfect proporțional cu faptele comise.

Volkova Vera în numele inculpatului Dodon I., solicitând casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

6

În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele:

- instanța de apel nu a luat în considerație că, pretențiile invocate în

acțiunea civilă de către partea vătămată Potrîmbă Vasile nu și-au găsit

confirmare prin probe concludente, pertinente si incontestabile, și urmează a fi

respinse ca neîntemiate, fiind lipsite de suport legal și probator;

- nu este legal și logic admiterea acțiunii civile, în lipsa careva probe;

- pretențiile invocate în acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Potrîmbă Vasile nu și-au găsit confirmare prin probe concludente, pertinente și

incontestabile, și urmează a fi respinse ca neîntemiate, fiind lipsite de suport

legal și probator;

- decizia Curții de Apel Chișinău este emisă în baza unor probe bazate doar

pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma cu

certitudinea mărimea pagubei materiale solicitate de către partea vătămată

Potrîmbă Vasilii, cât și existența a prejudiciului moral pricinuit ultimului;

- instanța de apel, la examinarea apelului declarat de reprezentantul legal

Dodon Valentina în interesele inculpatului Dodon I., nu a respectat cerințele art.

414 Cod de procedură penală, nu a răspuns în modul cuvenit la toate motivele

invocate de apelant, în legătură cu aceasta, în baza temeiului pentru recurs

prevăzut de art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată

decizia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanța de apel,

deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit consideră că

recurentul invocă temeiul pentru casare prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă

decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de recurs invocate și

7

menționate supra, invocându-se faptul, că pretențiile invocate în acțiunea civilă

de către partea vătămată nu și-au găsit confirmare prin probe concludente,

pertinente și incontestabile, iar instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele

invocate în apel.

Subsidiar la cele consemnate supra, Colegiul penal constată ca fiind

racordabile speței date, și prevederile art. 426 Cod de procedură penală, potrivit

cărora instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la

persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se

referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă,

dacă s-a decis admisibilitatea recursului.

Așadar, în prezenta cauză penală supusă judecării, se reține că, a fost

condamnat și Trifan D., care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la

caz, dar ținând cont de faptul că temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală se răsfrânge și asupra acestuia, Colegiul penal

conchide că prin extindere decizia adoptată urmează a fi casată și în privința

acestuia.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Învederând norma enunțată mai sus, Colegiul penal remarcă, că apelul este

o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un

efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât și în

drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la

persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad

asupra hotărârii primei instanțe.

Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit

instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu,

dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele

corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

8

Conform art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței.

Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile

admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Luând în considerație

faptul că instanța de apel nu a înlăturat erorile primei instanțe, Colegiul întru

expunerea concluziilor sale va purcede la verificarea deciziei în cumul cu

sentința adoptată pe caz.

Precum se atestă din lucrările dosarului, în prezenta speță prima instanță i-

a recunoscut vinovați și i-a condamnat pe Dodon I. și Trifan D. în baza art. 186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții

vătămate Potrîmbă Vasile, în baza procurii, Popa Ion a fost admisă parțial și s-a

încasat în mod solidar de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț,

Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan

Gheorghe, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul material în suma de 25

520 lei. De la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și

reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în

mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10

000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată.

La acest capitol Colegiul atestă faptul că, în partea descriptivă a sentinței de

condamnare, la descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, prima

instanță a menționat: Dodon Ionuț, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun

acord cu minorii: Xxxxx a.n. xxxxx și Trifan Denis a.n. xxxxx, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile amplasată

în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o

bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două

seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model

”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil

de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model ”Nokia” la preț de 100

lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la preț de

100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de 200 lei, 4

șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei, un set de chei

tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură

alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel

cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 31270 lei.

9

În acest context, Colegiul penal reține că una din condițiile adoptării unei

sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să

îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate

chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Astfel, Colegiul evidențiază că, prima instanță nu a respectat prevederile

art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, ce indică expres: „Partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: 1) descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;”, deoarece sentința de

condamanare nu conține descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, cu indicarea consecințelor infracțiunii și anume a valoarii exacte a

bunurilor sustrase, ținând cont de probele administrate în cauză. Astfel, în

opinia instanței de recurs, în fapta constatată de prima instanță și menținută de

instanța de apel, prețurile bunurilor sustrase nu sunt în concordanță cu prețurile

bunurilor sustrase, conform declarațiilor părții vătămate, din care considerente

se atestă că, partea descriptivă a sentinței nu corespunde cu circumstanțele

constatate în ședința de judecată.

La acest capitol Colegiul remarcă, că instanțele de fond au examinat un

cumul de probe, dintre care și:

- proces-verbal de audiere a părții vătămate Potrîmbă V. (F.D.28-29 v. I),

care a declarat că din casa acestuia s-a furat un un laptop de model ”HP” la preț

de 200 euro, un laptop de model „Acer”, la preț de 400 euro, un ceas de mână

pentru bărbați la preț de 2000 lei, trei biciclete sportive la preț de 1100 lei, o

video cameră de model „Kodak” într-o geantă roșie și un aparat foto din aceeași

categorie la preț de 400 euro, două seturi de burghiu „Bosch”, la preț de 45 de

euro, două sticle de băuturi tari de colecție la preț de 100 euro și alte lucruri

mărunte din gospodărie la preț de 2000 lei, în total fiindu-i cauzat un

prejudiciu material în sumă de 28574 lei;

- proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Potrîmbă V.

(f.d.30 v. I), care a menționat că la data de 20 august 2019 i-au fost aduse la

cunoștință careva obiecte care au fost furate din casa sa la data de 27 mai 2019

și anume: o umbrelă de culoare albă la preț de 100 lei, un calculator de model

HP la preț de 200 euro, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la

preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei de culoare roșie la

preț de 200 lei, un set de chei de culoare galbenă la preț de 250 lei, o cheie pentru

mașină la preț de 50 lei, o cutie cu biruterii la preț de 150 lei, un aparat foto la

preț de 500 lei, un telefon mobil „Samsung”la preț de 100 lei, un telefon mobil

„Nokia”, la preț de 100 lei, un carnet la preț de 10 euro, menționând că la

moment nu i-a fost restituit un ceas de colecție la preț de 4000 lei.

10

Astfel, instanța de recurs reține, că partea vătămată nu a fost audiată în

cadrul primei instanțe și nici în cadrul instanței de apel, inculpații nu au avut

posibilitatea să-i pună întrebări, contrar art. 6 CtEDO, astfel prima instanță nu a

dat apreciere declarațiilor părții vătămate, date în cadrul urmăririi penale, dar a

ținut cont doar de cererea de chemare în judecată depusă de reprezentantul

părții vătămate Popa I. (f.d.160 v. I), la care nu sunt anexate careva probe, a

dispus încasarea prejudiciul material în suma de 25 520 lei, indicând doar că

„acțiunea civilă în partea pagubei materiale o consideră întemeiată și urmează a fi

admisă integral”, soluție menținută de instanța de apel în acestă parte.

În conformitate cu prevederile art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală,

partea descriptivă a sentințelor de condamnare sau achitare ori de încetare a

procesului penal trebuie să conțină motivele pe care este întemeiată hotărîrea

instanței cu privire la acțiunea civilă sau la repararea pagubei materiale

cauzate de infracțiune.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, în cazul când prima

instanță nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală, privind

întocmirea sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel,

casând sentința din acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea

tuturor împrejurărilor și, respectând normele procedurale (art. 393-397 CPP), va

pronunța o nouă hotărâre conform ordinii stabilite pentru prima instanță.

Or, potrivit prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de

apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

Așadar, prin neindicarea valoarii exacte a bunurilor sustrase, ținând cont

de probele administrate în cauză, prima instanță, de fapt, nu a constatat corect

consecințele infracțiunii și anume suma prejudiciului material cauzat părții

vătămate. Ulterior, instanța de apel nu a corectat eroarea de drept privind

modul de întocmire a sentinței, prin casarea sentinței din acest motiv, ignorând

prevederile legale menționate mai sus, astfel reținând aceeași faptă, cu toate că a

casat sentința, însă doar în partea pedepsei, în rest menținând-o, totodată

neexpunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, instanța de recurs reține că, prin sentința adoptată, de la

reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și

reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în

mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10

000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată, soluție care și la acest

capitol a fost menținută de către instanța de apel.

La acest aspect, instanța de recurs notează că, în temeiul art. 1423 alin. (1)

Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea

compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție

de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

11

vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în

care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, prejudiciul moral se stabilește

reieșind inclusiv și din gradul de vinovăție al făptuitorului, astfel prima instanță

eronat a dispus încasarea daunei morale în sumă de 10.000 lei, în mod solidar de

la ambii inculpați, or fiecare inculpat este obligat să compenseze prejudiciul

moral separat și acesta nu poate fi încasat în mod solidar, deoarece fiecare

inculpat nu este dator să efectueze întreaga prestație, după cum prevede art. 530

Cod civil.

Învederând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră, că

instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a

studiat în deplină măsură cumulul de probe, fiind prezentă discrepanța între

cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, ignorarea unor

aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

eronate, la stabilirea cuantumului prejudiciului material și moral.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de

apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, corectitudinea

încadrării juridice a acțiunilor lui Dodon I. și Trifan D. în coroborare cu probele

administrate, pe care urma să le aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor

probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală).

Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel selectiv a evaluat câteva

probe, ignorând celelalte, fără să le evalueze pe fiecare în parte și să se expună

asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, argumentând clar concluziile sale

în decizia adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide, că în prezenta speță și-

au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în

alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de

recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpaților și să verifice corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor acestora,

în coroborare cu probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le evalueze cuvenit cu argumentarea

12

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în

ansamblu, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în

partea prejudiciului material și moral, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,

să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Volkova Vera în

numele inculpatului Dodon Ionuț, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Dodon

Ionuț Xxxxx, prin extindere și în privința lui Trifan Denis Xxxxx, și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la data de 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

13