1ra-2020/2020 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 05 martie 2020, Dodon Ionuț Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 180 ore munca neremunerată în folosul comunității. Inculpatului Dodon Ionuț i s-a explicat, că după rămânerea definitivă a sentinței, este obligat în termen de 5 (cinci) zile să se prezinte la organul de probațiune în a cărui rază teritorială își are domiciliul său, iar în cazul eschivării cu rea-voință a condamnatului de la munca neremunerată în folosul comunității, ea se înlocuiește cu închisoare, calculându-se o zi de închisoare pentru patru ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Trifan Denis Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori. Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare în privința lui Trifan Denis pe o perioadă de probațiune 1 de 1 (un) an, obligându-l ca în perioada de probațiune să nu schimbe domiciliul fără permisiunea organelor competente. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Potrîmbă Vasile, în baza procurii, Popa Ion s-a admis parțial și s-a încasat în mod solidar de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul material în suma de 25 520 lei. De la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Dodon Ionuț, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu minorii: Trifan Denis și o altă persoană, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în casa lui Potrîmbă Vasile, amplasată în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model ”Nokia” la preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 31270 lei. Prin acțiunile sale intenționate minorul Dodon Ionuț a comis furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. Trifan Denis, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu minorii: Dodon Ionuț și o altă persoană, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în casa lui Potrîmbă Vasile amplasată în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model "Nokia” la preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele 2 la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 31270 lei. Prin acțiunile sale intenționate minorul Trifan Denis a comis furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Sentința a fost atacată cu apel de către reprezentantul legal Dodon Valentina în numele inculpatului minor Dodon Ionuț, în care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura civilă, în privința inculpatului minor Dodon Ionuț, rejudecarea dosarului în această parte, cu admiterea parțială a acțiunii civile și încasarea prejudiciului material în sumă de doar 11 370 lei și prejudiciul moral într-o sumă mai mică. În motivarea apelului a indicat: - potrivit ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit a fiului minor- Dodon Ionuț din 26.09.2019, acstuia i s-a adus la cunoștință ordonanța, potrivit căreia, i s-ar fi cauzat părții vătămate Potrîmbă Vasile, prejudiciu material în sumă de 20 000 lei; - prima instanță, a apreciat prejudiciul material necesar a fi recuperat în valoare bănească, urmare a efectuării diferenței dintre valoarea bunurilor sustrase conform textului ordonanței de recunoaștere în calitate de învinuit și cele restituite, pe parcursul urmăririi penale pe dosar și atît; - instanța de judecată, a luat ca bază, doar declarațiile părții vătămate Potrîmbă Vasile, date la faza de urmărire penală, care sunt contradictorii, precum, și a reprezentantului prin procură Trifan Gheorghe, făcute în ședințele de judecată, fără o analiză, apreciere și a celorlalte probe administrate pe dosar în ceea ce privește aprecierea reală a prejudiciului material cauzat; - suferințe morale a părții vătămate Potrîmbă Vasile, cauzate urmare a furtului de bunuri din casa ultimului, au fost evaluate, apreciate de instanța de judecată ca fiind echivalentul a 10 000 lei. Cu această concluzie a primei instanțe, de asemenea, nu este de acord, deoarece, prima instanță, a conluzionat pripit, eronat, subiectiv, fără o analiză deplină, obiectivă a cazului, în împrejurările, cînd, în instanță, s-a stabilit, că în casa părții vătămate, au pătruns și alte persoane, precum că, bunurile din casă, ne sustrase de Dodon Ionuț și Trifan Denis, ar fi putut fi sustrase și în cadrul celorlalte pătrunderi în imobil; - eroarea admisă de prima instanță la examinarea dosarului penal în partea sentinței care se contestează prin prezenta cerere de apel, poate fi corectată de instanța de apel, în rezultatul admiterii cererii de apel, rejudecării dosarului în această parte, cu admiterea cererii de apel, conform solicitării formulate în ea. 3

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată parțial, din alte motive, sentința în partea stabilirii pedepsei lui Dodon I. și pronunțată în această parte, o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: lui Dodon I., recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 140 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că inculpatul Dodon Ionuț a săvârșit infracțiunea imputată lui. Astfel, necătând la faptul, că inculpatul Dodon Ionuț își recunoaște vina pe deplin, vinovăția lui de comiterea infracțiunii imputate se dovedește integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate, Popa Ion (f. d. 183-186); martorului minor Xxxxx (f. d. 187-189); reprezentantul legal al inculpatului Dodon Ionuț, Dodon Valentina (f. d. 194, 195); reprezentantului legal al inculpatului Trifan Denis, Trifan Gheorghe (f. d. 200); inculpatului Trifan Denis (f. d. 196-199); Astfel, instanța de apel a reținut că, declarațiile reprezentantului părții vătămate, Popa Ion, a martorului minor Xxxxx, a reprezentanților legali ai inculpaților și a inculpatului Trifan Denis, corespund adevărului, deoarece sunt consecutive și coroborează cu celelalte probe și care în ansamblu dovedesc pe deplin vina inculpatului Dodon Ionuț, în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele apelantului, precum că instanța de fond n-a dat o apreciere reală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune de către Dodon Ionuț. Mai mult ca atât, instanța de apel astabilit că, vina inculpatului Dodon Ionuț în comiterea furtului imputat lui, se confirmă integral și prin materialele și probele scrise, anexate la dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părții vătămate, declarațiile reprezentanților legali ai inculpaților și a martorilor sus- indicați, cum ar fi: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31 mai 2019 (f. d. 15-19); procesul-verbal de audiere a lui Popa Ion la urmărire penală (f. d. 20); proces-verbal de audiere a părții vătămate Potrîmbă Ion din data de 05 iunie 2019 (f. d. 28-29); proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Potrîmba Vasile din data de 20 august 2019 (f. d. 30); proces-verbal de ridicare din data de 03.06.2019 (f. d. 25). Instanța de apel a coniderat că, aceste probe scrise examinate, coroborează cu declarațiile reprezentantului părții vătămate, Popa Ion, a martorului minor Xxxxx, a reprezentanților legale ai inculpaților, a inculpatului Trifan Denis, inclusiv și cu declarațiile inculpatului Dodon Ionuț analizate și apreciate prin 4 prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care indică la Dodon Ionuț, ca la persoana care, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu minorii: Xxxxx și Trifan Denis, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile amplasată în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model ”Nokia” la preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 31270 lei. De asemenea, instanța de apel conchis, că aceste probe scrise sunt pertinente și utile, coroborează cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și demonstrează cu certitudine vina inculpatului Dodon Ionuț în comiterea infracțiunii imputate, prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile. Astfel, potrivit rechizitoriului Dodon Ionuț, de comun acord cu minorii: Xxxxx și Trifan Denis au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile de unde pe ascuns au sustras bunuri în valoare totală de 31270 lei. Prin urmare, instanța de apel a considerat că instanța de fond, corect a admis parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Potrîmbă Vasile, Popa Ion și a încasat în mod solidar de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul material în suma de 25 520 lei or, o parte din bunurile sustrase i-au fost restituite părții vătămate. De aceea, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului, precum că instanța de fond n-a dat o apreciere reală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune de către Dodon Ionuț și ca urmare solicită încasarea prejudiciului material în sumă de doar 11 370 lei, sumă care în opinia sa constituie valoarea bunurilor sustrase de către Dodon Ionuț or, în acest sens instanța de apel a constatat că Dodon Ionuț, de comun acord, în coautorat cu minorii: Xxxxx și Trifan Denis au sustras bunurile părții vătămate în valoare totală de 31270 lei, iar specificul coautoratului constă în aceea că latura obiectivă 5 a sustragerii este executată - simultan sau nesimultan - de către toți coautorii. În acest fel, săvârșirea comună a furtului de către doi sau mai mulți coautori se exprimă în aceea că fiecare din aceștia săvârșește - în volum deplin sau parțial - acțiunea sau sistemul de acțiuni caracteristic pentru o formă sau alta a sustragerii. Instanța de apel a mai considerat, că prima instanță justificat a încasat de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în mod solidar, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10 000, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile art.2036, art.2037 Cod Civil. În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că, Potrîmbă Vasile a suportat mari suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpații Dodon Ionuț și Trifan Denis or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpaților partea vătămată Potrîmbă Vasile a fost deposedat de bunurile sale în valoare totală de 31270 lei. Dânsul a fost nevoit să se adreseze organelor de poliție în vederea recuperării bunurilor sustrase de către inculpați. Privitor la individualizarea pedepsei penale, numite inculpatului Dodon Ionuț, instanța de apel a considerat că, instanța de fond n-a ținut cont, în măsura necesară, de toate circumstanțele reale și personale, și astfel, a admis apelul reprezentantului legal Dodon Valentina în numele inculpatului minor Dodon Ionuț, a casat parțial, din alte motive, sentința, în partea stabilirii pedepsei lui Dodon Ionuț. Astfel, reieșind din faptul că, la momentul comiterii infracțiunii incriminate inculpatului Dodon Ionuț era minor, instanța de apel a atribuit aceste circumstanțe la cele atenuante și excepționale, conform prevederilor art. 79 Cod penal și a considerat necesar de a admite în același rând și din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, apelul reprezentantului legal Dodon Valentina și de a-i numi pedeapsa lui Dodon Ionuț, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, sub formă de 140 (una sută patruzeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității, considerând că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, ceea ce va duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane și este perfect proporțional cu faptele comise.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Volkova Vera în numele inculpatului Dodon I., solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 6 În argumentarea cererii de recurs invocă următoarele: - instanța de apel nu a luat în considerație că, pretențiile invocate în acțiunea civilă de către partea vătămată Potrîmbă Vasile nu și-au găsit confirmare prin probe concludente, pertinente si incontestabile, și urmează a fi respinse ca neîntemiate, fiind lipsite de suport legal și probator; - nu este legal și logic admiterea acțiunii civile, în lipsa careva probe; - pretențiile invocate în acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Potrîmbă Vasile nu și-au găsit confirmare prin probe concludente, pertinente și incontestabile, și urmează a fi respinse ca neîntemiate, fiind lipsite de suport legal și probator; - decizia Curții de Apel Chișinău este emisă în baza unor probe bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma cu certitudinea mărimea pagubei materiale solicitate de către partea vătămată Potrîmbă Vasilii, cât și existența a prejudiciului moral pricinuit ultimului; - instanța de apel, la examinarea apelului declarat de reprezentantul legal Dodon Valentina în interesele inculpatului Dodon I., nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns în modul cuvenit la toate motivele invocate de apelant, în legătură cu aceasta, în baza temeiului pentru recurs prevăzut de art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, urmează a fi casată decizia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Analizând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit consideră că recurentul invocă temeiul pentru casare prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că se contestă decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de recurs invocate și 7 menționate supra, invocându-se faptul, că pretențiile invocate în acțiunea civilă de către partea vătămată nu și-au găsit confirmare prin probe concludente, pertinente și incontestabile, iar instanța de apel nu a dat răspuns la argumentele invocate în apel. Subsidiar la cele consemnate supra, Colegiul penal constată ca fiind racordabile speței date, și prevederile art. 426 Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de recurs examinează cauza prin extindere cu privire la persoanele în privința cărora nu s-a declarat recurs sau la care acesta nu se referă, putând hotărî și în privința lor, fără a crea acestora o situație mai gravă, dacă s-a decis admisibilitatea recursului. Așadar, în prezenta cauză penală supusă judecării, se reține că, a fost condamnat și Trifan D., care nu a contestat hotărârile judecătorești adoptate la caz, dar ținând cont de faptul că temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală se răsfrânge și asupra acestuia, Colegiul penal conchide că prin extindere decizia adoptată urmează a fi casată și în privința acestuia. În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Învederând norma enunțată mai sus, Colegiul penal remarcă, că apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control atât în fapt, cât și în drept numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau contravențional au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 8 Conform art. 417 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței. Reieșind din dispoziția art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Luând în considerație faptul că instanța de apel nu a înlăturat erorile primei instanțe, Colegiul întru expunerea concluziilor sale va purcede la verificarea deciziei în cumul cu sentința adoptată pe caz. Precum se atestă din lucrările dosarului, în prezenta speță prima instanță i- a recunoscut vinovați și i-a condamnat pe Dodon I. și Trifan D. în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate Potrîmbă Vasile, în baza procurii, Popa Ion a fost admisă parțial și s-a încasat în mod solidar de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe, în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul material în suma de 25 520 lei. De la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată. La acest capitol Colegiul atestă faptul că, în partea descriptivă a sentinței de condamnare, la descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, prima instanță a menționat: Dodon Ionuț, în perioada lunilor aprilie - mai 2019, de comun acord cu minorii: Xxxxx a.n. xxxxx și Trifan Denis a.n. xxxxx, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în casa cet. Potrîmbă Vasile amplasată în or. Xxxxx str. Xxxxx, de unde pe ascuns au sustras un ceas la preț de 4000 lei, o bicicletă la preț de 1100 lei, o cameră video de model ”Kodak” la preț de 8000 lei, două seturi de burghiu electric de model ”Bosch” la preț de 900 lei, un laptop de model ”Acer” la preț de 8000 lei, un laptop de model ”HP” la preț de 4000 lei, un telefon mobil de model "Samsung” la preț de 100 lei, un telefon mobil de model ”Nokia” la preț de 100 lei, un carnet la preț de 2000 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, o umbrelă la preț de 100 lei, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei tubulare la preț de 200 lei, un set de chei tubulare la preț de 250 lei, o cheie pentru automobil la preț de 50 lei, o sticlă cu băutură alcoolică de colecție la preț de 1000 lei, o cutie cu bijuterii la preț de 150 lei, astfel cauzînd un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 31270 lei. 9 În acest context, Colegiul penal reține că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Astfel, Colegiul evidențiază că, prima instanță nu a respectat prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, ce indică expres: „Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: 1) descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;”, deoarece sentința de condamanare nu conține descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, cu indicarea consecințelor infracțiunii și anume a valoarii exacte a bunurilor sustrase, ținând cont de probele administrate în cauză. Astfel, în opinia instanței de recurs, în fapta constatată de prima instanță și menținută de instanța de apel, prețurile bunurilor sustrase nu sunt în concordanță cu prețurile bunurilor sustrase, conform declarațiilor părții vătămate, din care considerente se atestă că, partea descriptivă a sentinței nu corespunde cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La acest capitol Colegiul remarcă, că instanțele de fond au examinat un cumul de probe, dintre care și: - proces-verbal de audiere a părții vătămate Potrîmbă V. (F.D.28-29 v. I), care a declarat că din casa acestuia s-a furat un un laptop de model ”HP” la preț de 200 euro, un laptop de model „Acer”, la preț de 400 euro, un ceas de mână pentru bărbați la preț de 2000 lei, trei biciclete sportive la preț de 1100 lei, o video cameră de model „Kodak” într-o geantă roșie și un aparat foto din aceeași categorie la preț de 400 euro, două seturi de burghiu „Bosch”, la preț de 45 de euro, două sticle de băuturi tari de colecție la preț de 100 euro și alte lucruri mărunte din gospodărie la preț de 2000 lei, în total fiindu-i cauzat un prejudiciu material în sumă de 28574 lei; - proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Potrîmbă V. (f.d.30 v. I), care a menționat că la data de 20 august 2019 i-au fost aduse la cunoștință careva obiecte care au fost furate din casa sa la data de 27 mai 2019 și anume: o umbrelă de culoare albă la preț de 100 lei, un calculator de model HP la preț de 200 euro, un set de sfredele la preț de 500 lei, un set de sfredele la preț de 200 lei, 4 șurubelnițe la preț de 120 lei, un set de chei de culoare roșie la preț de 200 lei, un set de chei de culoare galbenă la preț de 250 lei, o cheie pentru mașină la preț de 50 lei, o cutie cu biruterii la preț de 150 lei, un aparat foto la preț de 500 lei, un telefon mobil „Samsung”la preț de 100 lei, un telefon mobil „Nokia”, la preț de 100 lei, un carnet la preț de 10 euro, menționând că la moment nu i-a fost restituit un ceas de colecție la preț de 4000 lei. 10 Astfel, instanța de recurs reține, că partea vătămată nu a fost audiată în cadrul primei instanțe și nici în cadrul instanței de apel, inculpații nu au avut posibilitatea să-i pună întrebări, contrar art. 6 CtEDO, astfel prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor părții vătămate, date în cadrul urmăririi penale, dar a ținut cont doar de cererea de chemare în judecată depusă de reprezentantul părții vătămate Popa I. (f.d.160 v. I), la care nu sunt anexate careva probe, a dispus încasarea prejudiciul material în suma de 25 520 lei, indicând doar că „acțiunea civilă în partea pagubei materiale o consideră întemeiată și urmează a fi admisă integral”, soluție menținută de instanța de apel în acestă parte. În conformitate cu prevederile art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentințelor de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal trebuie să conțină motivele pe care este întemeiată hotărîrea instanței cu privire la acțiunea civilă sau la repararea pagubei materiale cauzate de infracțiune. În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, în cazul când prima instanță nu a respectat prevederile art. 394 Cod de procedură penală, privind întocmirea sentinței, însă în fapt probele au fost cercetate, instanța de apel, casând sentința din acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor împrejurărilor și, respectând normele procedurale (art. 393-397 CPP), va pronunța o nouă hotărâre conform ordinii stabilite pentru prima instanță. Or, potrivit prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Așadar, prin neindicarea valoarii exacte a bunurilor sustrase, ținând cont de probele administrate în cauză, prima instanță, de fapt, nu a constatat corect consecințele infracțiunii și anume suma prejudiciului material cauzat părții vătămate. Ulterior, instanța de apel nu a corectat eroarea de drept privind modul de întocmire a sentinței, prin casarea sentinței din acest motiv, ignorând prevederile legale menționate mai sus, astfel reținând aceeași faptă, cu toate că a casat sentința, însă doar în partea pedepsei, în rest menținând-o, totodată neexpunându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Totodată, instanța de recurs reține că, prin sentința adoptată, de la reprezentantul legal a minorului Dodon Ionuț, Dodon Valentina și reprezentantul legal a minorului Trifan Denis, Trifan Gheorghe s-a încasat în mod solidar în beneficiul lui Potrîmbă Vasile, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, în rest acțiunea civilă s-a respins ca nefondată, soluție care și la acest capitol a fost menținută de către instanța de apel. La acest aspect, instanța de recurs notează că, în temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei 11 vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, prejudiciul moral se stabilește reieșind inclusiv și din gradul de vinovăție al făptuitorului, astfel prima instanță eronat a dispus încasarea daunei morale în sumă de 10.000 lei, în mod solidar de la ambii inculpați, or fiecare inculpat este obligat să compenseze prejudiciul moral separat și acesta nu poate fi încasat în mod solidar, deoarece fiecare inculpat nu este dator să efectueze întreaga prestație, după cum prevede art. 530 Cod civil. Învederând cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a studiat în deplină măsură cumulul de probe, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanțele de fond și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii eronate, la stabilirea cuantumului prejudiciului material și moral. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor lui Dodon I. și Trifan D. în coroborare cu probele administrate, pe care urma să le aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel selectiv a evaluat câteva probe, ignorând celelalte, fără să le evalueze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide, că în prezenta speță și- au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurent și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților și să verifice corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor acestora, în coroborare cu probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le evalueze cuvenit cu argumentarea 12 admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în ansamblu, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea prejudiciului material și moral, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Volkova Vera în numele inculpatului Dodon Ionuț, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Dodon Ionuț Xxxxx, prin extindere și în privința lui Trifan Denis Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la data de 30 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor 13