ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.12.2020

1ra-1906/2020 — art. 186 alin.2 lit. b, c, d CP

HOTĂRÂRE
24.12.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin.2 lit. b, c, d CP
Temei legal
articolul 427 alin.1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1906/2020 — art. 186 alin.2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1906/2020

Curtea Supremă de Justiție

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Marinescu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020 și sentinței Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința

lui,

Vutcariov Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.04.2018 – 18.12.2019

instanța de apel: 17.03.2020 – 10.06.2020

instanța de recurs: 26.08.2020 – 25.11.2020

2019, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, Vutcariov Nicolae a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, și

condamnat la 1 (unu) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis.

A fost stabilit lui Vutcariov Nicolae, conform art. 85 alin. (1) din Cod

penal, prin cumul de sentințe, ținând cont de pedeapsa aplicată prin sentința

Judecătoriei Strășeni nr. XXXXX din 27.12.2016 - în baza art.208 alin.(l) din

Cod penal, la 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare cu suspendarea executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, prin cumul parțial al

pedepsei neexecutate, pedeapsa definitivă de 3 (trei) ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90/1 alin. (1) și alin. (3) din Cod penal, prima parte a

pedepsei de 1 (unu) ani 6 (șase) luni închisoare, urmând a fi executată de

către Vutcariov Nicolae, în penitenciar de tip semiînchis, restul pedepsei de

1 (unu) ani 6 (șase) luni închisoare, aplicate lui Vutcariov Nicolae, a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani.

1

În baza art.90/1 alin.(5) Cod penal, condamnatul Vutcariov Nicolae, în

perioada de probațiune s-a obligat să nu-și schimbe domiciliul și/sau

reședința fără consimțământul organului competent, să participe la

programe probațiunile, să presteze 60 ore muncă neremunerată în folosul

comunității, să fie supus monitorizării electronice pe o perioadă de 3 (trei)

luni.

Termenul executării pedepsei cu închisoare de către Vutcariov Nicolae

urmând a fi calculat din momentul intrării sentinței în vigoare și reținerii

condamnatului.

Până la intrarea în vigoare a sentinței s-a aplicat în privința

condamnatului Vutcariov Nicolae, măsura preventivă – obligarea de a nu

părăsi localitatea.

Nicolae și minorul XXXXX, împreună și prin înțelegere prealabilă, în

noaptea de XXXXX spre XXXXX, toți urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane din motiv de cupiditate, la inițiativa lui XXXXX, sau deplasat

la depozitul S.R.L „Darius Comerț”, situat în s. XXXXX, r-nul Ialoveni și,

conform rolurilor stabilite, Vutcariov Nicolae a rămas la poartă de pândă, iar

Ermurachi Ivan și minorul XXXXX, au pătruns tainic pe teritoriul

depozitului S.R.L „Darius Comerț”, de unde au sustras două costume pentru

pescari la preț de 469 lei fiecare, apoi au deteriorat lacătul de la ușa de intrare

în depozitul cu pește și, pe ascuns au sustras 28 kg de pește, specia carp, la

preț de 50 lei pentru un kilogram, pe care i-au pus în saci, după care, toți trei

cu peștele sustras au părăsit locul comiterii faptei, cauzându-i astfel părții

vătămate S.R.L. „Darius Comerț”, reprezentată de către directorul Grădinar

Ion, un prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 2338 lei.

numele inculpatului Vutcariov Nicolae, prin care a solicitat casarea parțială

a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpatului Vutcariov Nicolae să îi fie aplicată

pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- este incorectă poziția instanței de fond și că aceasta nu a ținut cont de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării,

reeducării vinovatului și de persoana celui vinovat;

- chiar dacă art. 186 alin. (2) din Cod penal, prevede și altă pedeapsă

mai blândă, cum este amenda și muncă neremunerată, prima instanță a

aplicat cea mai aspră pedeapsă prevăzute de infracțiunile ce i se

încriminează inculpatului, aceasta nemotivat și neîntemeiat a considerat că

2

scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea celei mai aspre pedepse cu

închisoare;

- reieșind din circumstanțele de fapt, cele atenuante și din faptul că în

privința lui Vutcariov Nicolae nu au fost depistate circumstanțe agravante,

în prezenta cauză penală acestuia urma să-i fie aplicată pedeapsa sub formă

de muncă neremunerată în folosul comunității;

- în privința lui Vutcariov Nicolae nu au fost depistate careva

circumstanțe agravante, ci dimpotrivă ultimul și-a recunoscut vina, se

căiește sincer în cele comise și a cooperat activ cu organele de urmărire

penală. Vutcariov Nicolae a reparat paguba părții vătămate;

- prima instanță nu și-a motivat hotărârea luată de ea, și anume de ce

în acest caz doar cea mai aspră pedeapsă va avea scopul reeducării

inculpatului, mai mult ca atât apărătorul a solicitat aplicarea unei pedepse

sub formă de muncă neremunerată, prima instanță nemotivând în hotărârea

sa, solicitarea avocatului, a încălcat prevederile articolului 6 (1) din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile.

2020, a fost respins ca nefondat apelul apărătorului Postică Serghei în

numele inculpatului Vutcariov Nicolae, cu menținerea sentinței fără

modificări.

Termenul executării pedepsei inculpatului Vutcariov Nicolae urmând

a fi calculat din momentul reținerii.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul Vutcariov Nicolae a

săvârșit anume infracțiunile pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită

o pedeapsă echitabilă.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală al Republicii Moldova, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Prima instanță a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de

pedeapsă inculpatului Vutcariov Nicolae, de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă

corectă, echitabilă și legală.

Instanța de apel a reținut că deși Vutcariov Nicolae a recunoscut în

totalitate vina în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, culpa

acestuia se probează și prin sistemul de probe acumulat și administrat în

3

cadrul urmăririi penale cum ar fi, procesul-verbal de cercetare la fața locului

cu planșa fotografică din data de 28.12.2017, efectuat la depozitul S.R.L.

„Darius Comerț” situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX (f.d.19-20); procesul-

verbal de ridicare din 28.12.2018, prin care de la partea vătămată a fost ridicat

un telefon mobil de model Samsung (f.d.25); procesul-verbal de examinare

a obiectului cu planșă fotografică din 28.12.2017, conform căruia a fost

examinat telefonul mobil ridicat de la partea vătămată, constatându-se că

acest telefon aparține lui XXXXX (f.d.26-27); procesul-verbal de confruntare

între Ermurachi Ivan și XXXXXdin data de 31.01.2018 (f.d.115-116);

procesul-verbal de confruntare între Vutcariov Nicolae si XXXXX (f.d.117-

118); procesul verbal de confruntare între Vutcariov Nicolae și Ermurachi

Ivan (f.d.119-120); declarațiile părții vătămate Grădinari Ion (f.d.22);

declarațiile martorului Ursu Fiodor (f.d.33); declarațiile martorului Lazari

Ion (f.d.34); declarațiile martorului Tanas Vlad (f.d.35-36); declarațiile

martorului Gaitur Vitalie (f.d.37).

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe indicat supra

prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind

dobândite cu respectarea normelor de procedură penală, fiind pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele și indică cu certitudine că

Ermurachi Ivan, XXXXX și Vutcariov Nicolae au comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) din Codul penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două și mai

multe persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de probe indicat supra

prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind

dobândite cu respectarea normelor de procedură penală, fiind pertinente,

concludente, utile, care coroborează între ele și indică cu certitudine că

Ermurachi Ivan, XXXXX și Vutcariov Nicolae au comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) din Codul penal, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de două și mai

multe persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului, Vutcariov

Nicolae, instanța de fond a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod

penal și le-a aplicat corespunzător.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 din Cod

4

penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Mai mult, instanța de apel a reținut că din dispozițiile art. 75 alin.(l)

din Cod penal, se desprind trei criterii generale cu valoare de principiu.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată.

Ca urmare, pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă

de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane. Or, practica judiciară

demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente

de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la

consecințe contrare scopului urmărit.

Instanța de apel a accentuat că pedeapsa aplicată inculpaților trebuie

să fie capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului Penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea

specială.

Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt

determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii

săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a

faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de

urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se

stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind

gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială,

prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului

până sau după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea

infractorului.

Pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că interacțiunea incriminată, în

conformitate cu alin. (4) art. 16 din Cod penal, se referă la categoria

infracțiunilor mai puțin grave.

Stabilind pedeapsa, instanța de apel a ținut cont de gradul de pericol

social al infracțiunii săvârșite.

5

Instanța de apel a reținut că inculpatul Vutcariov Nicolae se

caracterizează nesatisfăcător (f.d.106), anterior a fost condamnat (f.d.91), mai

multe procese penale au fost încetate în legătură cu împăcarea părților, ceea

ce nu a corectat inculpatul, deși se căiește sincer, a solicitat examinarea

cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, partea

vătămată nu are pretenții de ordin material și moral, inculpatul a comis

infracțiunea fiind în termen de probă, astfel, ținând cont de scopul pedepsei

penale, anume, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului, precum și condițiile lui de viață,

pedeapsa cu închisoare este proporțională faptei comise.

Conform art.3641 alin.(8) din Codul de procedură penală, inculpatul

care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul

comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute

de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Instanța de apel a indicat că prin sentința Judecătoriei Strășeni nr. 1-

147/16 din 27.12.2016, Vutcariov Nicolae a fost condamnat - în baza art.208

alin.(1) din Cod penal, la 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare cu suspendarea

executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, (f.d.182-186).

Conform art.90 alin.(10) coroborat cu art. 85 alin.(1) Cod penal, în cazul

în care cel condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă o

nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în

condițiile art.85, dacă, după caz, nu sunt aplicabile prevederile alin. (11) din

prezentul articol. Astfel, dacă, după pronunțarea sentinței, dar înainte de

executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune,

instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată

prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința

anterioară. în acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30

de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18

ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de

21 de ani, care nu au mai fost condamnate - termenul de 15 ani.

La caz, instanța de apel a reținut că inculpatul Vutcariov Nicolae a

comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin.(2) din Cod penal, la data de 24

decembrie 2017, spre 25 decembrie 2017, fiind în perioada de probațiune,

fapt confirmat și de Biroul de Probațiune Ialoveni, că la 18.01.2017 a primit

spre executare sentința Judecătoriei Strășeni nr. 1-147/16 din 27.12.2016, prin

6

care Vutcariov Nicolae a fost condamnat - în baza art.208 alin.(l) din Cod

penal, la 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare cu suspendarea executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani. Termenul de probă în

privința lui Vutcariov Nicolae va expira la data de 12.01.2020 (f.d.108).

Prin urmare, cu respectarea prevederilor art.85 din Cod penal, instanța

de apel a considerat că prima instanță proporțional și întemeiat a aplicat lui

Vutcariov Nicolae pedeapsă sub formă închisoare pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea

prevederilor art. 901 din Cod penal.

Astfel, argumentele apărării nu sunt plauzibile, or instanța de fond a

reținut circumstanțele atenuante, a reținut faptul că inculpatul Vutcariov

Nicolae și-a recunoscut integral vina, se căiește sincer de cele comise, partea

vătămată Grădinari Ion nu are pretenții de ordin material sau moral, are la

întreținere un copil minor și anume, din aceste considerente a aplicat în

privința inculpatului art. 901 din Cod penal.

Concluzionând, instanța de apel a indicat că anume pedeapsa stabilit

de prima instanță va executa scopul propus de legiuitor la art. 61 din Cod

penal, pedeapsa fiind legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât

și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către prima

instanță.

2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Marinescu Dumitru

în numele inculpatului, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs

ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

privind aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul a menționat că își declară

dezacordul cu sentința primei instnațe și cu decizia instanței de apel

deoarece s-au aplicat pedespe individualizate contrar prevederilor legale.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

7

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau

material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod

evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Reieșind din recursul declarat se atestă, că autorul acestuia îl

întemeiază în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul

penal constată că titularul cererii de recurs critică decizia instanțelor de fond,

în latura stabilirii pedepsei, invocând totodată că în privința inculpatului

urma a fi aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, iar prin nemotivarea hotărârilor în acest sens instanțele au

încălcat prevederilor art. 6 CEDO, care obligă instanțele să-și motiveze

hotărârile.

Instanța de recurs reține că, potrivit recursului, partea apărării își

exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este

prea aspră, insistând asupra aplicării unei pedepse non privative de libertate

în privința inculpatului. Astfel, instanța de recurs ordinar supune verificării

decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele

recursului privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, or, instanța de apel în

motivarea deciziei adoptate, s-a expus asupra acestor argumente, pe care

instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră

necesară.

În acest sens, Colegiul penal reiterează că potrivit prevederilor art. 7

Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

8

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul cu

aplicarea de către prima instanță a pedepsei sub formă de închisoare,

considerând că a făcut o individualizare greșită a pedepsei penale aplicate

inculpatului aplicând cea mai aspră pedeapsă prevăzută de infracțiunile ce

i se incriminează, aceasta nemotivat și neîntemeiat a considerat că scopul

pedepsei poate fi atins prin aplicarea celei mai aspre pedepse.

Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului

de casare invocat, Colegiul penal concluzionează asupra netemeiniciei

acestora, din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă,

9

legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal.

Aceste pedepse sunt: minimum și maximum general și minimum și

maximum special prevăzut de fiecare infracțiune în textul incriminator.

Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă – amenda până la

cea mai aspră – detențiunea pe viață.

Astfel, Colegiul penal reține, că în speța dată, persoanei declarate

vinovate, i s-a aplicat o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii prevăzute

articolului respectiv din Codul penal.

Colegiul penal accentuează că, pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de

a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Colegiul penal în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei instanța de

apel a argumentat detaliat soluția adoptată și a ținut cont de dispozițiile art.

75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 186 alin.(2) lit. b),

c) și d) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin.(1) Cod penal și art.

3641 alin.(8), a fost aplicată de către prima instanță în limita sancțiunii

prevăzute de articolul incriminat, just aplicând și prevederile art. 901 alin.(1)

Cod penal.

Astfel, Colegiul penal conchide, că în speță instanțele au ținut cont în

măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel fiind

respectate dispozițiile art. art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă pentru fapta săvârșită, sub formă de închisoare pe termen de 3 ani,

dintre care 1 an 6 luni închisoare cu executare, iar termenul rămas de 1 an 6

luni fiind suspendat condiționat conform art. 901 alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal ține să menționeze că, este neîntemeiat argumentul

recurentului privind aplicarea unei pedepse sub formă de muncă

10

neremunerată în privința inculpatului Vutcariov Nicolae, invocând că

instanțele nu au ținut cont de toate circumstanțele cauzei la aplicarea

pedepsei, or, la aplicarea pedepsei instanța de apel a ținut cont de

personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere de legea penală, în

raport cu șirul de fapte antisociale comise de Vutcariov Nicolae, care însă nu

l-a făcut să conștientizeze rolul educativ al pedepsei, precum și cel de

prevenire a continuării activității criminale.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că inculpatul Vutcariov

Nicolae anterior a fost condamnat (f.d.91), mai multe procese penale au fost

încetate în legătură cu împăcarea părților, a comis infracțiunea fiind în

perioada de probă, astfel, pedeapsa cu închisoarea fiind proporțională faptei

comise.

De asemenea, cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării

pedepsei inculpatului Vutcariov Nicolae, Colegiul penal reieșind din

circumstanțele și de vinovăția inculpatului stabilită de instanța de apel,

conchide că pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde

atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul Marinescu Dumitru în recursul declarat, nu sunt

imputabile deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se

conchide că instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

răspuns la toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a

argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță, astfel fiind

atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale,

este legală și întemeiată.

În rest, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către

recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea

deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă

acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.

În ansamblul circumstanțelor constatate, din motiv că temeiurile

pentru recurs indicate în cerere nu și-au găsit confirmare, iar la examinarea

recursului nu s-au depistat erori de drept, care ar impune soluția casării

deciziei instanței de apel, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat în cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

11

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Marinescu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2020, în cauza penală în

privința lui Vutcariov Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

12

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-05-28
0,95
1ra-244/2020 — art. 27, 145 alin. 2 lit. a,i,j CP
Dosarul nr.1ra – 244/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat,
CSJ 2020-03-26
0,95
1ra-826/2020 — art. 157, 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-826/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând admi
CSJ 2021-01-29
0,95
1ra-1723/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1723/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând a
CSJ 2020-03-10
0,95
1ra-336/2020 — art. 190 alin. 4 CP
Dosarul nr.1ra-336/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Elena,
CSJ 2021-01-28
0,95
1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1272/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
Sursă