1ra-826/2020 — art. 157, 217 alin. 2 CP

1ra-826/2020 — art. 157, 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-826/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Modval Ion în numele inculpatului și de către avocatul Croitor

Alexei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019 și a sentinței Judecătoriei Chișinău,

sediul Central din 14 august 2018, în cauza penală privindu-l pe

Suhaciov Serghei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. Xxxxx bd. Xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Suhaciov Serghei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 157 Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare;

- art. 217 alin.(2) Cod penal, la 1 an închisoare.

În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate,

pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită lui Suhaciov Serghei pedeapsa

definitivă sub formă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Conform art. 90 Codul penal, executarea pedepsei cu închisoare, aplicate lui

Suhaciov S. a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani și

nu va fi executată dacă în perioada stabilită nu va săvârși o nouă infracțiune și prin

comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I. cu privire la

încasarea prejudiciului material a fost admisă integral și s-a încasat din contul

inculpatului Suhaciov S. în beneficiul părții vătămate Bolduratu I., prejudiciul

material cauzat în mărime de 300 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I. cu privire la

încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului Suhaciov S. a fost admisă

1

integral și s-a încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate

Bolduratu I., prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui Suhaciov

Serghei a cheltuielilor judiciare în mărime de 320 lei, pentru efectuarea expertizei

medico legale nr. 1646/D din 28.08.2017 și a sumei de 2000 lei și anume: 320 lei

pentru efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice

nr. 34/12/1-R- 4250, a fost respinsă ca fiind nefondată.

utilizării drogurilor pentru consum personal, păstra, fără scop de înstrăinare, o

perioadă nedeterminată de timp pînă la 03 iulie 2017, ora 17 și 58 min, un fragment

de butelie din polimer incolor prevăzut cu capac din folie de staniol, cu o etichetă

cu inscripția „VIN SELECT”, în interiorul căruia era un conținut vegetal uscat, care

a fost depistat și ridicat la 03.07.2017, în cadrul cercetării la fața locului din

apartamentul nr. 21 de pe adresa mun.Chișinău bd. Dacia 60/1, de către

colaboratorii de poliție și care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4250

din 03 august 2017, constituie cannabinoid sintetic - MDMB(N)-2201, analog al

substanței AB-PINACA- CHM, care este inclusă în Tabelul substanțelor narcotice

supuse controlului ca substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în

scopuri medicale, cantitatea acestuia fiind de 0,014 g, care prezintă proporții

deosebit de mari.

Instanța de fond a calificat acțiunile lui Suhaciov S. în baza art. 217 alin. (2)

Cod penal, adică a comis producerea, prepararea, experimentarea, extragerea,

prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor,

etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

De asemenea, Suhaciov S. este învinuit de organul de urmărire penală de

faptul că, a comis infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal-

aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de

răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării

activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența

sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își

îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei

persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale în

circumstanțele ce urmează:

La data de 03.07.2017, aproximativ la ora 16:45, Suhaciov S., în timp ce se afla

pe adresa mun. Chișinău bd. Xxxxx, urmărind scopul sistării activității polițistului,

a aplicat intenționat, violența fizică în privința ofițerului de sector al sectorului de

poliție nr. 6 a IP Botanica a DP num. Chișinău, inspector Boduratu Ion, care era în

exercițiu atribuțiilor de serviciu, privind prevenirea și contracararea infracțiunilor

și contravențiilor din domeniul ordinii publice și securitatea cetățenilor, deci

conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, care în

acel timp a cerut de la Suhaciov S. să îl urmeze la postul de poliție pentru a fi

examinată plîngerea cet. Isac Maria, privind comportamentul neadecvat al acestuia,

2

dar și să înceteze comportamentul inadecvat, intenționat l-a lovit cu ușa de metal

de la intrarea apartamentului peste ambele mîini pe inspectorul Bolduratu Ion,

cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză

nr. 1646/19 din 28 august 2017, Bolduratu Ion prezentau vătămare medie, ce

constituie violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoane.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l declara vinovat pe

Suhaciov S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) Cod penal și a-i

numi măsura de pedeapsă, în limitele prevăzute de art. 82 Cod penal, sub formă de

închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. A-l declara vinovat pe Suhaciov S. în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (2) Cod penal și a-i numi măsura de pedeapsă, în limitele prevăzute

de art. 82 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de un an, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform prevederilor art. 84 Cod

penal, prin cumul total, a-i stabili lui Suhaciov S., măsura de pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. Cheltuieli judiciare - 320 lei suportate pentru efectuarea expertizei

medico-legale, 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale

și 1680 lei efectuarea expertizei chimice, pentru efectuarea raportului de expertiză

nr. 34/12/1-R-4250, de încasat din contul condamnatului.

În motivarea apelului a indicat:

- calificând acțiunile lui Suhaciov Serghei în baza art. 157 Cod penal,

instanța de fond nu a luat în considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu

I., precum și concluziile raportului de expertiză medico-legală;

- în urma recalificării acțiunilor lui Suhaciov S. în baza unei norme penale

mai blînde (infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal fiind mai puțin gravă, pe

cînd cea prevăzută de art. 349 alin.(2) Cod penal, face partea din categoria celor

grave) duce inevitabil la posibilitatea inculpatului de a fi scutit în mod nejustificat

de la pedeapsa închisorii. Astfel, caracterizând personalitatea inculpatului Suhaciov

S., s-a stabilit că acesta nu se află la evidență la medicului psihiatru, dar se află la

evidența medicului narcolog din 25.07.2008, cu diagnoza: consumator de substanțe

narcotice (opiacee). Totodată, s-a stabilit că inculpatul la momentul comiterii

faptului avea antecedente penale nestinse și anume, prin sentința Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 22.03.2012, a fost condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit.

b), e) și f) Cod penal, la 3 ani și 75 de zile închisoare, prin urmare potrivit art. 34

alin. (2) Cod penal, odată ce dînsul a comis din nou o infracțiune gravă fapta lui

urmează a fi considerată drept recidivă periculoasă, iar pedeapsa stabilită acestuia

urmează a fi calculată în limitele prevăzute de art. 82 alin. (2) Cod penal;

- instanța de fond a respins cererea acuzării de a încasa din contul

inculpatului Suhaciov S., cheltuielile judiciare în mărime de 2000 lei și anume: 320

lei pentru efectuarea expertizei medico- legale și 2000 lei și anume: 320 lei pentru

3

efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice

efectuarea expertizei chimice și consideră greșit argumentul instanței, totodată, deși

instanța prin sentința emisă nu pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de

stat, îl eliberează pe ultimul de la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se

achită din bugetul statutului, fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul

recunoașterii inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii încriminate, acesta fiind

motiv de nereabilitare, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare

suportate de stat.

3.2 Avocatul Modval Ion în numele inculpatului Suhaciov Serghei, care a

solicitat casarea parțială a sentinței, în partea laturii civile, rejudecarea cauzei

potrivit modului stabilit pentru prima instanță și emiterea unei noi decizii, prin

care a admite parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I., cu

dispunerea încasării din contul inculpatului Suhaciov Serghei în beneficiul părții

vătămate Bolduratu I. a prejudiciului material în sumă de 300 lei și a prejudiciului

moral în mărime de 5 000 lei. În rest a menține sentința.

În motivarea apelului a indicat:

- instanța de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu a luat în

considerație, circumstanțele cauzării suferințelor fizice și psihice părții vătămate,

gravitatea acestora și mai cu seama de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, adică a inculpatului Suhaciov Serghei or, atât versiunea părții

vătămate, cât și a acuzatorului de stat era ca inculpatul a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 349 alin.(2) Cod penal, ceea ce în sine constituie o infracțiune

gravă comisă cu intenție, deoarece în cursul examinării cauzei, de către partea

acuzării nu a fost probată comiterea de către inculpat a infracțiunii date, ci prin

cumulul de probe examinate s-a constatat că vătămarea corporală medie (entorsie a

articulației cotului sting) cauzată părții vătămate Bolduratu I. a fost comisa de către

inculpat din imprudență, acțiunile acestuia fiind recalificate în baza art. 157 Cod

penal;

- inculpatul Suhaciov Serghei nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile,

deși trebuia și putea sa le prevadă, cauzându-i părții vătămate leziuni corporale din

imprudență or, cauzarea unui prejudiciu cu intenție nu poate fi evaluat la fel ca și

comiterea unui prejudiciu din imprudență, urmând la stabilirea prejudiciului de a

se lua in considerație și gradul de vinovăție a autorului prejudiciului;

- suma de 50 000 lei încasată de către instanța de judecată din contul

inculpatului drept valoarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate este una

exagerat de mare, care nu este în coraport cu circumstanțele cauzării suferințelor,

gravitatea acestora și gradul de vinovăție a inculpatului la cauzarea acestora. De

aceea, apărarea consideră oportun ca valoarea acestora sa fie redusa la suma de

5000 lei.

a fost respins ca nefondat apelul avocatului Modval I. în numele inculpatului și a

4

fost admis apelul procurorului, fiind casată sentința în partea penală și pronunțată

în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Suhaciov S. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an

închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor

aplicate, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită lui Suhaciov Serghei

pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută.

la data de 03.07.2017, aproximativ la ora 16:45, în timp ce se afla pe adresa mun.

Xxxxx bd. Xxxxx, urmărind scopul sistării activității polițistului, a aplicat

intenționat, violența fizică în privința ofițerului de sector al sectorului de poliție nr.

6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, inspector Bolduratu Ion, care era în exercițiu

atribuțiilor de serviciu, privind prevenirea și contracararea infracțiunilor și

contravențiilor din domeniul ordinii publice și securitatea cetățenilor, deci conform

prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, care în acel timp a

cerut de la Suhaciov S. să îl urmeze la postul de poliție pentru a fi examinată

plângerea lui Isac M. privind comportamentul neadecvat al acestuia, dar și să

înceteze comportamentul inadecvat, intenționat l-a lovit cu ușa de metal de la

intrarea apartamentului peste ambele mîini pe inspectorul Bolduratu Ion,

cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză

nr. 1646/19 din 28 august 2017, Bolduratu Ion prezentau vătămare medie, ce

constituie violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoane.

Suhaciov S. la 03.08.2017, urmărind scopul utilizării drogurilor pentru consum

personal, păstra, fără scop de înstrăinare, o perioadă nedeterminată de timp pînă la

03 iulie 2017, ora 17 și 58 min, un fragment de butelie din polimer incolor prevăzut

cu capac din folie de staniol, cu o etichetă cu inscripția „VIN SELECT”, în interiorul

căruia era un conținut vegetal uscat, care a fost depistat și ridicat la 03.07.2017, în

cadrul cercetării la fața locului din apartamentul nr. 21 de pe adresa mun.Chișinău

bd. Dacia 60/1, de către colaboratorii de poliție și care conform raportului de

expertiză nr. 34/12/1-R-4250 din 03 august 2017, constituie cannabinoid sintetic -

MDMB(N)-2201, analog al substanței AB-PINACA- CHM, care este inclusă în

Tabelul substanțelor narcotice supuse controlului ca substanțe stupefiante și

substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, cantitatea acestuia fiind de

0,014 g, care prezintă proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a conchis că, prin acțiunile lui intenționate, inculpatul

Suhaciov S. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

după indicii: aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea față de persoana cu

funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu în interesul celui care

aplică violența, precum și infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) din Cod penal,

circulația ilegală a substanțelor narcotice, procurarea și păstrarea, etnobotanicelor sau

analogii acestora, săvîrșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

5

Astfel, cu toate că inculpatul Suhaciov S. nu și-a recunoscut vina în comiterea

faptelor imputate, prevăzute la art. 217 alin. (2) și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal,

instanța de apel a considerat că, vina lui se probează, cu certitudine, prin

următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma

prevederilor art. 101 Codul de procedură penală, cum ar fi: declarațiile părții

vătămate Boduratu I., martorilor Isac M., Morari P. și prin materialele cauzei:

denunțul din data de 03.07.2017 a lui Morari Petru (f.d.136 v. I); procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 03 iulie (f. d. 138-139, vol. I); raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-4250 din 03 august 2017 (f. d. 162-163 vol. I); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 22.08.2017 (f. d. 168, vol. I); ordonanța din 22.08.2017 de

recunoaștere de anexare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală (f. d. 169

vol. I); informația nr.3775 din 16.08.2017 (f. d. 6, vol. I); raportul de expertiză nr.

1646/D din 28 august 2017 (f. d. 86, 87, vol. I).

Astfel, instanța de apel a constatat că, instnața de fond, examinând probele

acumulate în cadrul urmăririi penale a calificat corect capătul de acuzare în baza

art. 217 alin. (2) Codul penal, însă eronat a recalificat acțiunile lui Suhaciov S. din

art. 349 alin.(2) lit. a) Codul penal, în art. 157 Codul penal.

Prin urmare, coroborând probele administrate cu calificarea acțiunilor lui

Suhaciov S. în baza art. 157 Cod penal, instanța de apel a considerat că, instanța de

fond nu a luat în considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu I., precum

și concluziile raportului de expertiză medico-legale, potrivit cărora vătămările

corporale depistate la partea vătămată, manifestate prin entorsie a articulației

cotului stâng grad II manifestat prin hemartroză și leziune parțială a tendonului

distal al bicepsului sting, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului

drept duce la o singură concluzie logică, asemenea vătămări corproale nu puteau fi

provocate în circumstanțele expuse de către inculpat, localizarea acestora, pe

ambele mâini, și provocarea vătămărilor de gravitate medie de la o simplă acțiune a

ușii, care s-ar fi lovit de perete și ulterior, întocîndu-se din inerție înapoi... să

provoace așa urmări.

La fel, partea vătămată Bolduratu I., ofițerul de sector al sectorului de poliție

nr. 6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, a dat declarații concrete asupra producerii

cazului, prin urmare instanța de fond a apreciat critic declarațiile acestuia, necătînd

la faptul că dânsul, în virtutea funcției ocupate, a expus în mod coerent

circumstanțele cauzei, care de fapt se coroborează cu probele acumulate în cadrul

urmăririi penale și demonstrează că inculpatul Suhaciov S. i-a cauzat părții

vătămate Bolduratu I. intenționat aceste vătămări corporale și nicidecum din

imprudență, de aceea faptele lui urmează a fi calificate corect în baza art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind fondată sentința atacată,

privind încasarea sumei de 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri

morale și a conchis că, este justificată pentru a-i oferi o reparare a suferințelor

morale suportate de către partea vătămată, or, Bolduratu I. a avut mari retrăiri

6

sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin

infracțiune, atât dureri fizice, cât și suferințe psihice, deoarece această sumă a fost

încasată, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a

prejudiciului moral.

În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că Bolduratu I. a suportat mari

suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul

Suhaciov Serghei, a avut suferințe morale or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale

inculpatului a suportat vătămări corporale sub formă de: entorsie a articulației

cotului stâng grad II, manifestat prin hemartroză și leziune parțială tendonului

distal al bicepsului sting, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului

drept.

Din cele menționate supra, instanța de apel a respins ca nefondat, apelul

apărătorului Modval Ion în interesele inculpatului Suhaciov S.

Instanța de apel, la numirea felului și măsurii de pedeapsă inculpatului

Suhaciov S., a ținut cont de circumstanțele reale și personale, cum ar fi: caracterul și

gradul de pericol social și prejudiciabil al infracțiunilor, demonstrând că pedeapsa

penală cu închisoarea, aplicată anterior, nu și-au atins scopul, prevăzut de art. 61

alin. (2) Cod penal, astfel, este prezentă circumstanța agravantă: comiterea

infracțiunii de către o persoană care a mai săvârșit infracțiuni și astfel, consideră că

îndreptarea și corectarea lui nu este posibilă fără izolare de societate. De asemenea,

inculpatul, nu se află la evidență la medicul psihiatru, dar se află la evidența

medicului narcolog din 25.07.2008, cu diagnoza: consumator de substanțe narcotice

(opiacee).

Astfel, inculpatul Suhaciov S., anterior a avut 2 condamnări, în acelașii rând și

la închisoarea reală în penitenciare, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 22.03.2012 în baza art. 187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod

penal, cu aplicarea art. 85 alin.(1), (2) Codul penal, la pedeapsa definitivă sub formă

de 3 (trei) ani 75 (șaptezeci și cinci) zile închisoare, fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, fiind eliberat la data de 07.07.2016, iar la data

de 03.07.2017 a săvârșit din-nou un concurs de infracțiuni, una dintre care de referă

la categoria celor grave, ceea ce denotă faptul că dânsul n-a stat pe cale corectării și

reeducării, n-a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni, astfel,

pedeapsa sub formă de închisoare n-a dus la scopul prevăzut de lege: de îndreptare

și corectare a lui.

De asemenea, instanța de apel a ținut cont și de faptul comiterii infracțiunii de

către inculpat în stare de recidivă periculoasă, deoarece fiind anterior condamnat

de două ori la închisoare pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, a săvîrșit din nou

un concurs de infracțiuni cu intenție, una dintre care este gravă.

Astfel, instanța de apel a constatat că, îndreptarea și reeducarea lui Suhaciov S.

este posibilă doar cu aplicarea pedepsei pe art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani; pe art. 217 alin.(2) Cod penal sub formă

de închisoare pe un termen de 1 an, iar conform prevederilor art. 84 alin.(1) Cod

7

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea totală a pedepselor numite, a-i

numi pedeapsa definitivă lui Suhaciov S., sub formă de închisoare pe un termen de

6 (șase) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis.

Privitor la solicitarea procurorului de încasare de la Suhaciov S., în beneficiul

statului, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei și anume: 320 lei pentru

efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice,

instanța de apel a reținut că în prezenta cauză penală, ordonatorul expertizei

judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din

partea părții apărării. Drept urmare, în cazurile cînd expres a fost dispusă de

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Astfel, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în

contul statului, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în

vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de apel a considerat justificat de a respinge solicitarea

procurorului cu privire la încasarea de la Suhaciov S., în beneficiul statului, a

cheltuielilor judiciare în mărime de 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea

expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice.

către:

6.1 Avocatul Modval I. în numele inculpatului care solicită casarea integrală a

deciziei și parțială a sentinței în partea laturii civile, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care a încasa din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul

material în sumă de 300 lei și prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, în rest a

menține sentința sau a casa decizia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului indică:

- examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului;

- din materialele cauzei și anume f/d.8, vol-III, citația expediata a fost restituită

cu mențiunea ca Suhaciov Serghei nu ar fi locuit pe adresa mun.Chișinău, bd.Dacia

60/1, ap.21. Astfel, ca acesta nu a recepționat citația instanței de judecata și nu

cunoștea despre faptul că urmeaza să se prezintă în instanța de judecata la data și

ora indicată. Prin urmare, prin ordonanța procurorului din 30.01.2019 s-a dispus

aducerea silită a inculpatului, care nu a fost executată, iar prin încheierea din

26.02.2019, inculpatul Suhaciov S., a fost anunțat în căutare;

- ședința de judecata a fost amânata pentru 02.04.2019, ședința care s-a

examinat in lipsa inculpatului pe motiv ca acesta s-ar eschiva de la prezentarea în

fața instanței și a fost anunțat în cautare;

- este straniu ca organul de poliție nu l-a găsit pe adresa de domiciliu indicată

pentru a-i asigura prezența în instanța de apel, iar a doua zi după examinarea

cauzei și pronunțarea deciziei (pe data de 03.05.2019) acesta este invitat la IP

8

Botania unde este reținut, fapt confirmat prin procesul verbal de reținere din

03.04.2019;

- instanța de apel, examinând apelurile depuse, a modificat sentința instanței

de fond în partea stabilirii vinovăției acestuia, fără a-l interoga pe ultimul asupra

învinuirii aduse. Prin urmare, instanța de apel a încălcat dreptul lui Suhaciov

Serghei la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, drept ce rezultă din prevederile

art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale;

- inculpatul și-a angajat un avocat pentru ai reprezenta interesele încă în cursul

examinării cauzei în instanța de fond, fiind reprezentat de avocatul Modval Ion,

imputernicirile de reprezentare a acestuia fiind confirmate prin mandatul avocațial

anexat la materialele cauzei penale, mandat ce a fost eliberat pentru toate instanțele

de judecată. Cu toate ca în mantat este indicat că inculpatul este reprezentat de

avocat în baza de contract, instanța de apel a ignorat acest fapt și a desemnat

inculpatului un avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, sau fără a-l

anunța într-un alt mod despre petrecerea ședințelor de judecată;

- inculpatul Suhaciov Serghei, în instanța de apel a fost lipsit de o apărare

concretă și efectivă;

- dispozitivul deciziei nu corespunde cu partea dispozitivă din decizia

motivata pronunțata public la 07.05.2019;

- instanța de apel la pronunțarea dispozitivului deciziei a omis sa includă în

termenul pedepsei aplicate, termenul aflării inculpatului în arest preventiv și arest

la domiciliu. Aceasta mențiune apare deja în decizia motivată, astfel, ca

dispozitivul deciziei nu corespunde cu dispozitivul din decizia motivata;

- la aprecierea probelor și la încadrarea juridica a faptelor comise de către

inculpatul Suhaciov Serghei, instanța a admis erori grave de fapt prin interpretarea

eronată a faptelor și acțiunilor inculpatului dându-le o apreciere juridica greșită

- instanța de apel a menționat că, instanța de fond incorect a recalificat

acțiunile inculpatului din art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art. 157 Cod penal,

deoarece prin probele cercetate vinovăția inculpatului ar fi fost demonstrata pe

deplin, facând referire în motivarea deciziei la aceleași probe ce au fost cercetate în

instanța de fond, doar că le-a dat o noua apreciere;

- cu toate ca instanța de fond a considerat că faptele inculpatului în partea

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal au fost incorect

calificare, reincadrându-le prin prisma prevederilor art.157 Cod penal, acuzatorul

de stat nu a solicitat audierea altor martori ai acuzării pentru a proba vinovăția

inculpatului;

- în instanța de apel, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe în

susținerea acuzării, ci doar a solicitat verificarea și reaprecierea probelor cercetate

în instanța de fond, astfel inculpatului Suhaciov Serghei i-a fost încălcat dreptul la

un proces echitabil;

9

- referitor la căpătul de acuzare în comitetea infracțiunii prevăzute de art. 349

alin. (2) lit. a) consideră ca aceasta nu a fost probată de acuzatorul de stat, iar

instanța de fond corect a reincadrat acțiunile inculpatului din art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal, în art.157 Cod penal;

- acțiunile inculpatului nu au fost îndreptate spre sistarea activității polițistului

Bolduratu Ion. De către inculpat nu i-au fost aplicate acestuia intenționat careva

lovituri cu ușa metalică peste brațe, iar lovitura cu ușa metalica peste brațele părții

vatamate a survenit într-o situație independenta de voința sa, în momentul în care

acesta a încercat să fuga și a împins cu putere uța metalică de la ieșire care s-a lovit

în perete și din inerție a revenit inapoi unde l-a lovit pe partea vătămată peste

mîini, în timp ce acesta îl ținea de tricou;

- nici Morari Petru și nici martorul Isac Maria nu au afirmat că, partea

vătămată a strigat că are nevoie de ajutor. Ambii martori au menționat că după ce

au auzit o bubuitura puternică s-a apropiat Bolduratu Ion și le-a aratat brațul stâng

zicându-le să solicite ambulanța, deoarece Suhaciov i-a prins mâinile în ușă;

- niciunul din acești martori nu au indicat că partea vatamata le-ar fi zis ca

Suhaciov Serghei a aplicat forța fizica față de acesta, ca l-a lovit intenționat peste

brațe cu ușa, că lovea cu picioarele în ușă pentru a-i provoca dureri fizice;

- considera argumentat faptul constatat de instanța de fond că inculpatul a

comis acțiunile din imprudență, deoarece nu și-a dat seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei

prejudiciabile, deși trebuia și putea sa le prevada. Ori, împingând cu forța ușa

metalică la intrare/iesire nu a putut prevedea survenirea urmărilor ei prejudiciabile,

cu toate ca putea sa prevedea ca usa lovindu-se de perete putea din inerție să-l

lovească pe partea vatamata și sa-i cauzeze suferințe fizice, ceia ce de fapt și s-a

petrecut;

- instanța de fond corecta a reincadrat acțiunile inculpatului prin prisma

prevederilor art. 157 Cod penal și in acest sens i-a aplicat o pedeapsa echitabila, pe

când instanța de apel a apreciat eronat circumstanțele de fapt și a constatat că

vătămările corporale depistate la partea vatamată au fost cauzate cu intenție;

- instanțele de judecata la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu au

luat în considerație, circumstanțele cauzării suferințelor fizice și psihice cauzate

părții vătămate, gravitatea acestora și mai cu seama de gradul de vinovăție a

autorului prejudiciului;

- suma de 50 000 lei încasata de către instanțele de judecata din contul

inculpatului drept valoarea prejudiciului moral cauzat părții vatamate este una

exagerat de mare, care nu este în coraport cu circumstanțele cauzării suferințelor,

gravitatea acestora și gradul de vinovăție a inculpatului la cauzarea acestora, cît la

practica judiciara.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

4), 5), 6), 12) Cod de procedură penală.

10

6.2 Avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, care solicită casarea

deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului indică:

- nici la etapa urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în instanța

procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că, inculpatul a avut intenția de a

lovi partea vătămată cu ușa;

- lipsește componența de infracțiune din alin. (2) lit. a) art. 349 Cod penal -

aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate;

- instanța de apel nemotivat a reclaificat fapta inculpatului din art. 157 Cod

penal în art. 349 alin. (2) lit.a) Cod penal;

- n-au fost administrate careva noi probe;

- examinarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului;

- instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 157 Cod

penal, stabilind că în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă - intenția

directă, pentru ca acțiunile să fie calificate conform art. 349 alin. (2) Cod penal,

inculpatul n-a avut intenția de a-i provoca părții vătămate durere sau să se bată,

doar se speriase că el îl va închide. Această concluzie este probată prin declarațiile

părții vătămate Bolduratu Ion, coroborată cu declarațiile martorilor Isac Maria și

Moraru Petru. Instanța de apel a dat o nouă interpretare a acestor declarații, fără a

audia martorii în ședința de judecată;

- învinuirea este bazată doar pe declarațiile părții vătămate. Nici unul din

martorii n-au fost la fața locului (s-au aflat într-o altă cameră din apartamentul dat).

Declarațiile părții vătămate, precum că inculpatul lovea cu picioarele în ușă în

timpul când brațele îi erau strânse în ușă, n-au fost confirmate, au fost combătute

prin declarațiile martorilor Isac Maria și Moraru Petru, care au auzit o singură

lovitură;

- inculpatul n-a aplicat intenționat părții vătămate careva lovituri cu ușa

metalică peste brațe pentru a-i sista activitatea, lovitura din inerție cu ușa a survenit

într-o stare independentă de voința inculpatului, în momentul când încerca să fugă;

- versiunea inculpatului precum că lovitura cu ușa a avut loc din inerție este

susținută de declarațiile martorilor Isac Maria și Moraru Petru, care au confirmat că

ușa era din metal era grea;

- mărimea compensației n-a fost motivată în sentința instanței de fond.

Instanța n-a luat în considerație circumstanțele cauzării părții vătămate a

suferințelor fizice și psihice, caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului.

În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente:

11

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Precum rezultă din recursurile ordinare declarate, Colegiul penal atestă

invocarea temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 4), 5), 6), 8) și 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală și în opinia autorilor persistând cazurile când,

judecata a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a apărătorului, cînd

participarea lor era obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată în prima instanță sau în

apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se

prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Tot din conținutul recursurilor se evidențiază, că recurenții în principiu critică

hotărârile judecătorești de condamnare a inculpatului, ce au fost adoptate în lipsa

acestuia și a apărătorului ales în baza de contract, desemnând inculpatului un

avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, fiind astfel privat de dreptul

la apărare.

Verificând lucrările dosarului prin prisma temeiurilor invocate de recurenți și

prevăzute la pct. 4), 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

menționează, că din materialele cauzei se atestă, că în ședința instanței de apel

judecata a avut loc cu participarea procurorului și a avocatului Croitor A., dar în

lipsa inculpatului, care a fost citat la ședințele de judecată în instanța de apel, însă

nu s-a prezentat, totodată fiind dispusă și aducerea silită a acestuia (f.d.19. v. III), a

fost prezentat raportul ofițerului de sector al SP-6 a IP Botanica, Rusu P., în care a

indicat că, deplasându-se pe adresa de domiciliu a inculpatului, nu a fost depistat la

domiciliu, iar mama acestuia i-a comunicat că nu cunoaște nimic despre locul aflării

fiului (f.d.22 v. III). Dat fiind faptul, că inculpatul nu se prezenta la ședințele de

judecată prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, acesta a fost

anunțat în căutare (f.d. 26-29 v. III)) și în privința căruia, potrivit informației

Inspectoratului de Poliție Botanica, a fost pornit dosar de căutare (f.d. 31 v. III).

În acest context, instanța de recurs remarcă, că în conformitate cu dispozițiile

pct. 1) alin. (2) art. 321 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în lipsa inculpatului

poate avea loc în cazul când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță, iar potrivit

alin. (3) aceleiași norme, în astfel de cazuri participarea apărătorului este

obligatorie, situație incidentă de fapt și în prezenta speță.

Tot aici, Colegiul penal constată din lucrările dosarului, că nu se confirmă prin

careva probe faptul imposibilității inculpatului de a se prezenta și nu a înaintat în

acest sens careva solicitări, precum și acel fapt că nu a avut posibilitatea de a

anunța instanțele despre imposibilitatea prezentării.

Ținând cont de cele menționate mai sus, Colegiul penal statuează, că criticile

recurentului invocate prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 4) alin.

12

(1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că cauza a fost judecată în lipsa

inculpatului, fără a fi întreprinsă vreo măsură pentru a-i asigura prezența acestuia

în instanța de apel, sunt declarative și neprobate de către partea apărării, iar

inculpatul în cauza dată, de fapt s-a eschivat de a se prezenta în fața instanței de

judecată, manifestând și irespect față de aceasta, fapt pentru care instanța de apel

justificat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, totodată nefiind probat

nici faptul că, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința despre această

imposibilitate. În cele din urmă, cazul de casare menționat supra nu este incident la

speța dată.

Ce ține de temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și

invocat de recurenți, Colegiul penal menționează, că acest temei poate fi aplicat

atunci când cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a

unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a

înștiința instanța despre această imposibilitate.

Din textul recursului declarat se evidențiază, că apărătorii critică faptul, că

hotărârile judecătorești de condamnare a inculpatului, au fost adoptate în lipsa

acestuia și a apărătorului ales în baza de contract, desemnând inculpatului un

avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, fiind astfel privat de dreptul

la apărare. În acest sens, instanța de recurs menționează, că atât inculpatul, cât și

avocatul acestuia în baza de contract, Modval Ion, au fost prezenți la examinarea

cauzei în prima instanță și cunoscând despre existența în privința inculpatului a

unui dosar penal aflat pe rol în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

totodată avocatul Modval Ion în numele inculpatului, declarând apel, ulterior fiind

informat prin scrisoarea din 11.02.2018, că cauza penală în privința acestuia se

expediază în instanța de apel (f.d. 1 v. III), ședințele căreia se publică pe portalul

web național al instanțelor de judecată, nu s-a interesat și nu s-a prezentat în

ședințele instanței de apel, inclusiv la pronunțarea deciziei.

De asemenea, nu poate fi invocat nici faptul, că a fost încălcat dreptul la o

apărare efectivă și concretă a inculpatului, deoarece din lucrările dosarului se

reține, că în cadrul ședinței instanței de apel a participat avocatul din oficiu Croitor

Alexei (f.d.11 v. III), care a susținut poziția lui Suhaciov S., solicitând admiterea

apelului avocatului de casare parțială a sentinței, în partea laturii civile și

respingerea apelului procurorului. La fel, apărătorul inculpatului a fost prezent la

cercetarea probelor administrate în primă instanță, nefiind administrate careva

probe noi, fiindu-i oferită posibilitatea să se expună asupra admisibilității probelor

(f.d. 39-40 v. III), ulterior acestuia i s-a oferit cuvânt în dezbateri (f.d. 40 v. III), unde

și-a expus poziția de apărare, ceea ce denotă că avocatul din oficiu nu a avut un rol

pasiv, a lucrat în scopul creării unei poziții de apărare, totodată declarând și recurs

împotriva hotărârii instanței de apel. În consecință, Colegiul conchide că apărătorul

inculpatului a prestat asistență juridică pe cât de posibil eficientă, pentru atingerea

scopului propus de partea apărării și anume respingerea apelului procurorului și

admiterea apelului avocatului în numele inculpatului, nefiind încălcate careva

13

drepturi ale inculpatului Suhaciov S.

Cât privește alegațiile referitoare la faptul că, este straniu că organul de poliție

nu l-a găsit pe adresa de domiciliu, pentru a-i asigura prezența în instanța de apel,

iar a doua zi după examinarea cauzei și pronunțarea deciziei, a fost reținut,

Colegiul penal reține că, chestiunea dată nu poate fi imputată instanței de judecată,

care a procedat în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (5), (6) Cod de

procedură penală.

Reieșind din conținutul recursurilor avocații invocă ca temei de casare a

hotărârii instanței de apel, prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, menționând anume, că dispozitivul deciziei nu corespunde cu partea

dispozitivă a deciziei motivate a instanței de apel.

La acest capitol, instanța de recurs reține, că prin faptul indicării în

dispozitivului deciziei că „termenul executării pedepsei închisorii de către inculpatul

Suhaciov Serghei de calculat din momentul reținerii lui”, iar în partea dispozitivă a

deciziei motivate, că, „termenul executării pedepsei închisorii de către inculpatul

Suhaciov Serghei de calculat din momentul reținerii lui, cu includerea in termen a duratei

reținerii, arestării preventive și la domiciliu de la 03.07.2017 pâna la 14.06.2018”, este

admisă o omisiune, care nu poate răsturna soluția adoptată de instanța de apel.

Referitor la critica autorului recursului, precum că acuzatorul de stat nu a

prezentat careva probe în susținerea acuzării, ci doar a solicitat verificarea și

reaprecierea probelor cercetate în prima instanță, astfel inculpatului i-a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, Colegiul penal îl respinge ca fiind declarativ.

Instanța de recurs constată, că în ședința instanței de apel a fost audiată partea

vătămată Bolduratu I. (f.d.36 v. III), totodată în conformitate cu prevederile art. 413

alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, a cercetat suplimentar probele

administrate în primă instanță, care au fost consemnate și în procesul-verbal

(f.d.39-40 v. III), astfel martorii au fost audiați în ședința instanței de fond și au dat

declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspunderea penală pentru darea

declarațiilor false, declarațiile cărora au fost puse la baza hotărârii de condamnare,

în cumul cu alte probe, concludente și pertinente, totodată inculpatul fiind asistat în

ședința de judecată de apărător și participând la examinarea cauzei în fond au avut

posibilitatea să le acorde întrebări, astfel, fiind respectat dreptul inculpatului la

proces echitabil.mTotodată, instanța de recurs menționează că, instanța de fond a

pronunțat o sentință de condamnare și nu de achitare pentru a fi obligat acuzatorul

de stat, în temeiul art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, să prezinte anumite

probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, să fie audiați din nou

martorii acuzării.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art. 414, 415 Cod de procedură penală, iar martorii pe cauză au fost

audiați anterior, în ședințele de judecată a primei instanțe, în prezența inculpatului

și apărătorului său, mai mult că instanța de apel a examinat apelul împotriva unei

14

sentințe de condamnare, motivîndu-și eficient soluția și dînd răspuns motivat la

toate argumentele invocate în apel.

Instanța de recurs reține, că instanța de apel întemeiat a apreciat probele

prezentate de acuzare ca pertinente și concludente, în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod procedură penală, adoptând în consecință o soluție corectă de

calificare a acțiunilor inculpatului și în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiind

respectate prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de recurs notează, că autorii recursurilor invocă în prezenta

cauză și incidența cazului de casare prevăzute la pct. 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, prin prisma încadrării juridice greșite a acțiunilor inculpatului

din prevederile art. 157 Cod penal în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor

efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică, că această instanță corect a

ajuns la concluzia despre casarea sentinței și just a apreciat probele administrate în

cauză. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, subsidiar

verificând materialele dosarului specifică, că judecând apelurile declarate instanța

de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o

soluție corectă de casare a sentinței, potrivit căreia s-a dispus condamnarea lui

Suhacov S. în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs,

referitor la încadrarea juridică greșită a acțiunilor inculpatului din prevederile art.

157 Cod penal în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, au fost obiect de dispută în

cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra alegațiilor recurenților, pe care Colegiul le însușește.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

De asemenea, cu referire la criticile, precum că inculpatul nu a aplicat

intenționat lovituri cu ușa metalică peste brațe, iar lovitura cu ușa metalică peste

brațele părții vătămate a survenit într-o situație independentă de voința sa,

Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de apel a

analizat aceste argumente și s-a expus argumentat în privința lor. Astfel, instanța

de apel întemeiat a stabilit că, coroborând probele administrate cu calificarea

acțiunilor lui Suhaciov S. în baza art. 157 Cod penal, prima instanță nu a luat în

considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu I., precum și concluziile

raportului de expertiză medico-legală, potrivit cărora vătămările corporale

depistate la partea vătămată, manifestate prin entorsie a articulației cotului stâng

grad II, manifestat prin hemartroză și leziune parțială a tendonului distal al

bicepsului stâng, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului drept duce

la o singură concluzie că, asemenea vătămări corporale nu puteau fi provocate în

15

circumstanțele expuse de către inculpat, localizarea acestora, pe ambele mâini, și

provocarea vătămărilor de gravitate medie de la o simplă acțiune a ușii, ce s-ar fi

lovit de perete și ulterior, întocându-se din inerție înapoi... să provoace așa urmări.

La fel, partea vătămată Bolduratu I., ofițerul de sector al sectorului de poliție

nr. 6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, a dat declarații concrete asupra producerii

cazului, prin urmare instanța de fond a apreciat critic declarațiile acestuia, necătînd

la faptul că dânsul, în virtutea funcției ocupate, a expus în mod coerent

circumstanțele cauzei, care de fapt se coroborează cu probele acumulate în cadrul

urmăririi penale și demonstrează că, inculpatul Suhaciov S. i-a cauzat părții

vătămate Bolduratu I. intenționat aceste vătămări corporale și nicidecum din

imprudență, de aceea faptele lui urmează a fi calificate corect în baza art. 349 alin.

(2) lit. a) Cod penal.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, nici argumentele

invocate în recursuri referitoare la faptul, că nici Morari Petru și nici martorul Isac

Maria nu au afirmat că partea vătămată a strigat ca are nevoie de ajutor. La aceste

alegații, Colegiul notează, că martorul Morari P., a declarat în cadrul ședinței de

judecată că, nu a văzut cum s-a produs incidentul, dar a auzit bubuitura puternică

și strigătul colegului, totodată martorul Isac M. a menționat că, a auzit o lovitură de

ușă.

La fel, este nefondată și critică din recursuri, precum că niciunul din martori

nu au indicat că, partea vatamată le-ar fi zis ca Suhaciov S. a aplicat forța fizică față

de acesta, ca l-a lovit intenționat peste brațe cu ușa, ca lovea cu picioarele în ușă

pentru a-i provoca dureri fizice. În acest contest, instanța de recurs reține, că

martorul Morari P. a declarat în ședința de judecată că, Bolduratu I. i-a arătat brațul

stâng, spunându-i că de urgență să solicite ambulanța, fiind-că Suhaciov S. i-a

strâns mâna între ușa și a fugit, iar martorul Isac M. în cadrul urmăririi penale a

declarat că, s-a apropiat polițistul și a arătat că mâinile lui sunt umflate și zgârâiate,

comuncând că Sergiu i-a strâns mâinile în ușă și a plecat într-o direcție

necunoscută.

Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat a concluzionat că

declarațiile părții vătămate Bolduratu I., a martorilor Isac M., Morari P.,

coroborează cu celelalte probe anexate la materialele cauzei, care sunt pertinente,

concludente, utile și demonstrează cu certitudine vina lui Suhaciov S. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, incriminate prin

rechizitoriu și nu a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.

Totodată, cu privire la argumentul precum că, suma de 50.000 lei încasată de

către instanțele de judecată din contul inculpatului, drept valoare a prejudiciului

moral cauzat părții vătămate este exagerat de mare, Colegiul penal verificând

materialele dosarului, constată că, în cuprinsul filei 59 v. III a deciziei atacate, se

motivează corespunzător, că „Colegiul penal consideră ca fiind fondată sentința atacată,

privind încasarea sumei de 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri morale

suportate de către partea vătămată, or incontestabil Bolduratu I. a avut mari retrăiri

16

sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin infracțiune, atât

dureri fizice cât și suferințe psihice, deoarece această sumă a fost încasată, ținând cont de

practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral.”

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal reține că, cuantumul prejudiciul

moral încasat de la Suhaciov S. în beneficiul părții vătămate Bolduratu I., în sumă

de 50.000 lei, a fost stabilit în conformitate cu prevederile art. 1423 alin. (1) Cod

civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, de asemenea

instanțele de judecată, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, au evaluat corect

cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate în raport și cu suferințele

psihice și fizice cauzate părții vătămate, care conform conform raportului de

expertiză nr. 1646/19 din 28 august 2017, a suferit leziuni corporale ce au

condiționat dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se

califică ca vătămare medie.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu

se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea

infracțiunilor imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor

infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și art. 217 alin. (2) Cod

penal, și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 4), 5),

6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs

vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii

judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile

formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite spre examinare.

Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează

a fi declarate inadmisibile.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Modval Ion

în numele inculpatului și de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019,

în cauza penală privindu-l pe Suhaciov Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 26 martie 2020.

Președinte Timofti Vadimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

17