1ra-826/2020 — Art. 157, 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Central din 14 august 2018, Suhaciov Serghei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 157 Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare; - art. 217 alin.(2) Cod penal, la 1 an închisoare. În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită lui Suhaciov Serghei pedeapsa definitivă sub formă de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Codul penal, executarea pedepsei cu închisoare, aplicate lui Suhaciov S. a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani și nu va fi executată dacă în perioada stabilită nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I. cu privire la încasarea prejudiciului material a fost admisă integral și s-a încasat din contul inculpatului Suhaciov S. în beneficiul părții vătămate Bolduratu I., prejudiciul material cauzat în mărime de 300 lei. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I. cu privire la încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului Suhaciov S. a fost admisă 1 integral și s-a încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Bolduratu I., prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei. Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui Suhaciov Serghei a cheltuielilor judiciare în mărime de 320 lei, pentru efectuarea expertizei medico legale nr. 1646/D din 28.08.2017 și a sumei de 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice nr. 34/12/1-R- 4250, a fost respinsă ca fiind nefondată.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Suhaciov S. la 03.08.2017, urmărind scopul utilizării drogurilor pentru consum personal, păstra, fără scop de înstrăinare, o perioadă nedeterminată de timp pînă la 03 iulie 2017, ora 17 și 58 min, un fragment de butelie din polimer incolor prevăzut cu capac din folie de staniol, cu o etichetă cu inscripția „VIN SELECT”, în interiorul căruia era un conținut vegetal uscat, care a fost depistat și ridicat la 03.07.2017, în cadrul cercetării la fața locului din apartamentul nr. 21 de pe adresa mun.Chișinău bd. Dacia 60/1, de către colaboratorii de poliție și care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4250 din 03 august 2017, constituie cannabinoid sintetic - MDMB(N)-2201, analog al substanței AB-PINACA- CHM, care este inclusă în Tabelul substanțelor narcotice supuse controlului ca substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, cantitatea acestuia fiind de 0,014 g, care prezintă proporții deosebit de mari. Instanța de fond a calificat acțiunile lui Suhaciov S. în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, adică a comis producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. De asemenea, Suhaciov S. este învinuit de organul de urmărire penală de faptul că, a comis infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal- aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere ori a rudelor ei apropiate, fie nimicirea bunurilor acestora în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența sau al altei persoane, precum și aceleași acțiuni aplicate împotriva persoanei care își îndeplinește datoria obștească sau a rudelor ei apropiate în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale în circumstanțele ce urmează: La data de 03.07.2017, aproximativ la ora 16:45, Suhaciov S., în timp ce se afla pe adresa mun. Chișinău bd. Xxxxx, urmărind scopul sistării activității polițistului, a aplicat intenționat, violența fizică în privința ofițerului de sector al sectorului de poliție nr. 6 a IP Botanica a DP num. Chișinău, inspector Boduratu Ion, care era în exercițiu atribuțiilor de serviciu, privind prevenirea și contracararea infracțiunilor și contravențiilor din domeniul ordinii publice și securitatea cetățenilor, deci conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, care în acel timp a cerut de la Suhaciov S. să îl urmeze la postul de poliție pentru a fi examinată plîngerea cet. Isac Maria, privind comportamentul neadecvat al acestuia, 2 dar și să înceteze comportamentul inadecvat, intenționat l-a lovit cu ușa de metal de la intrarea apartamentului peste ambele mîini pe inspectorul Bolduratu Ion, cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză nr. 1646/19 din 28 august 2017, Bolduratu Ion prezentau vătămare medie, ce constituie violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l declara vinovat pe Suhaciov S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) Cod penal și a-i numi măsura de pedeapsă, în limitele prevăzute de art. 82 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A-l declara vinovat pe Suhaciov S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și a-i numi măsura de pedeapsă, în limitele prevăzute de art. 82 Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de un an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul total, a-i stabili lui Suhaciov S., măsura de pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Cheltuieli judiciare - 320 lei suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale, 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice, pentru efectuarea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4250, de încasat din contul condamnatului. În motivarea apelului a indicat: - calificând acțiunile lui Suhaciov Serghei în baza art. 157 Cod penal, instanța de fond nu a luat în considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu I., precum și concluziile raportului de expertiză medico-legală; - în urma recalificării acțiunilor lui Suhaciov S. în baza unei norme penale mai blînde (infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal fiind mai puțin gravă, pe cînd cea prevăzută de art. 349 alin.(2) Cod penal, face partea din categoria celor grave) duce inevitabil la posibilitatea inculpatului de a fi scutit în mod nejustificat de la pedeapsa închisorii. Astfel, caracterizând personalitatea inculpatului Suhaciov S., s-a stabilit că acesta nu se află la evidență la medicului psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog din 25.07.2008, cu diagnoza: consumator de substanțe narcotice (opiacee). Totodată, s-a stabilit că inculpatul la momentul comiterii faptului avea antecedente penale nestinse și anume, prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22.03.2012, a fost condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. b), e) și f) Cod penal, la 3 ani și 75 de zile închisoare, prin urmare potrivit art. 34 alin. (2) Cod penal, odată ce dînsul a comis din nou o infracțiune gravă fapta lui urmează a fi considerată drept recidivă periculoasă, iar pedeapsa stabilită acestuia urmează a fi calculată în limitele prevăzute de art. 82 alin. (2) Cod penal; - instanța de fond a respins cererea acuzării de a încasa din contul inculpatului Suhaciov S., cheltuielile judiciare în mărime de 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico- legale și 2000 lei și anume: 320 lei pentru 3 efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice efectuarea expertizei chimice și consideră greșit argumentul instanței, totodată, deși instanța prin sentința emisă nu pune la îndoială existența cheltuielilor suportate de stat, îl eliberează pe ultimul de la achitarea lor, motivând că cheltuielile judiciare se achită din bugetul statutului, fapt ce nu este negat de nimeni, însă în cazul recunoașterii inculpatului vinovat de comiterea infracțiunii încriminate, acesta fiind motiv de nereabilitare, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat. 3.2 Avocatul Modval Ion în numele inculpatului Suhaciov Serghei, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea laturii civile, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și emiterea unei noi decizii, prin care a admite parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Bolduratu I., cu dispunerea încasării din contul inculpatului Suhaciov Serghei în beneficiul părții vătămate Bolduratu I. a prejudiciului material în sumă de 300 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei. În rest a menține sentința. În motivarea apelului a indicat: - instanța de fond la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu a luat în considerație, circumstanțele cauzării suferințelor fizice și psihice părții vătămate, gravitatea acestora și mai cu seama de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, adică a inculpatului Suhaciov Serghei or, atât versiunea părții vătămate, cât și a acuzatorului de stat era ca inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin.(2) Cod penal, ceea ce în sine constituie o infracțiune gravă comisă cu intenție, deoarece în cursul examinării cauzei, de către partea acuzării nu a fost probată comiterea de către inculpat a infracțiunii date, ci prin cumulul de probe examinate s-a constatat că vătămarea corporală medie (entorsie a articulației cotului sting) cauzată părții vătămate Bolduratu I. a fost comisa de către inculpat din imprudență, acțiunile acestuia fiind recalificate în baza art. 157 Cod penal; - inculpatul Suhaciov Serghei nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea sa le prevadă, cauzându-i părții vătămate leziuni corporale din imprudență or, cauzarea unui prejudiciu cu intenție nu poate fi evaluat la fel ca și comiterea unui prejudiciu din imprudență, urmând la stabilirea prejudiciului de a se lua in considerație și gradul de vinovăție a autorului prejudiciului; - suma de 50 000 lei încasată de către instanța de judecată din contul inculpatului drept valoarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate este una exagerat de mare, care nu este în coraport cu circumstanțele cauzării suferințelor, gravitatea acestora și gradul de vinovăție a inculpatului la cauzarea acestora. De aceea, apărarea consideră oportun ca valoarea acestora sa fie redusa la suma de 5000 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Modval I. în numele inculpatului și a 4 fost admis apelul procurorului, fiind casată sentința în partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Suhaciov S. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul total al pedepselor aplicate, pentru concurs de infracțiuni i-a fost stabilită lui Suhaciov Serghei pedeapsa definitivă sub formă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că Suhaciov S., la data de 03.07.2017, aproximativ la ora 16:45, în timp ce se afla pe adresa mun. Xxxxx bd. Xxxxx, urmărind scopul sistării activității polițistului, a aplicat intenționat, violența fizică în privința ofițerului de sector al sectorului de poliție nr. 6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, inspector Bolduratu Ion, care era în exercițiu atribuțiilor de serviciu, privind prevenirea și contracararea infracțiunilor și contravențiilor din domeniul ordinii publice și securitatea cetățenilor, deci conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, care în acel timp a cerut de la Suhaciov S. să îl urmeze la postul de poliție pentru a fi examinată plângerea lui Isac M. privind comportamentul neadecvat al acestuia, dar și să înceteze comportamentul inadecvat, intenționat l-a lovit cu ușa de metal de la intrarea apartamentului peste ambele mîini pe inspectorul Bolduratu Ion, cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale, care conform raportului de expertiză nr. 1646/19 din 28 august 2017, Bolduratu Ion prezentau vătămare medie, ce constituie violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoane. Suhaciov S. la 03.08.2017, urmărind scopul utilizării drogurilor pentru consum personal, păstra, fără scop de înstrăinare, o perioadă nedeterminată de timp pînă la 03 iulie 2017, ora 17 și 58 min, un fragment de butelie din polimer incolor prevăzut cu capac din folie de staniol, cu o etichetă cu inscripția „VIN SELECT”, în interiorul căruia era un conținut vegetal uscat, care a fost depistat și ridicat la 03.07.2017, în cadrul cercetării la fața locului din apartamentul nr. 21 de pe adresa mun.Chișinău bd. Dacia 60/1, de către colaboratorii de poliție și care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4250 din 03 august 2017, constituie cannabinoid sintetic - MDMB(N)-2201, analog al substanței AB-PINACA- CHM, care este inclusă în Tabelul substanțelor narcotice supuse controlului ca substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale, cantitatea acestuia fiind de 0,014 g, care prezintă proporții deosebit de mari. Instanța de apel a conchis că, prin acțiunile lui intenționate, inculpatul Suhaciov S. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, după indicii: aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu în interesul celui care aplică violența, precum și infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) din Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, procurarea și păstrarea, etnobotanicelor sau analogii acestora, săvîrșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare. 5 Astfel, cu toate că inculpatul Suhaciov S. nu și-a recunoscut vina în comiterea faptelor imputate, prevăzute la art. 217 alin. (2) și art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța de apel a considerat că, vina lui se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Codul de procedură penală, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Boduratu I., martorilor Isac M., Morari P. și prin materialele cauzei: denunțul din data de 03.07.2017 a lui Morari Petru (f.d.136 v. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03 iulie (f. d. 138-139, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4250 din 03 august 2017 (f. d. 162-163 vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 22.08.2017 (f. d. 168, vol. I); ordonanța din 22.08.2017 de recunoaștere de anexare a mijloacelor materiale de probă la cauza penală (f. d. 169 vol. I); informația nr.3775 din 16.08.2017 (f. d. 6, vol. I); raportul de expertiză nr. 1646/D din 28 august 2017 (f. d. 86, 87, vol. I). Astfel, instanța de apel a constatat că, instnața de fond, examinând probele acumulate în cadrul urmăririi penale a calificat corect capătul de acuzare în baza art. 217 alin. (2) Codul penal, însă eronat a recalificat acțiunile lui Suhaciov S. din art. 349 alin.(2) lit. a) Codul penal, în art. 157 Codul penal. Prin urmare, coroborând probele administrate cu calificarea acțiunilor lui Suhaciov S. în baza art. 157 Cod penal, instanța de apel a considerat că, instanța de fond nu a luat în considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu I., precum și concluziile raportului de expertiză medico-legale, potrivit cărora vătămările corporale depistate la partea vătămată, manifestate prin entorsie a articulației cotului stâng grad II manifestat prin hemartroză și leziune parțială a tendonului distal al bicepsului sting, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului drept duce la o singură concluzie logică, asemenea vătămări corproale nu puteau fi provocate în circumstanțele expuse de către inculpat, localizarea acestora, pe ambele mâini, și provocarea vătămărilor de gravitate medie de la o simplă acțiune a ușii, care s-ar fi lovit de perete și ulterior, întocîndu-se din inerție înapoi... să provoace așa urmări. La fel, partea vătămată Bolduratu I., ofițerul de sector al sectorului de poliție nr. 6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, a dat declarații concrete asupra producerii cazului, prin urmare instanța de fond a apreciat critic declarațiile acestuia, necătînd la faptul că dânsul, în virtutea funcției ocupate, a expus în mod coerent circumstanțele cauzei, care de fapt se coroborează cu probele acumulate în cadrul urmăririi penale și demonstrează că inculpatul Suhaciov S. i-a cauzat părții vătămate Bolduratu I. intenționat aceste vătămări corporale și nicidecum din imprudență, de aceea faptele lui urmează a fi calificate corect în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind fondată sentința atacată, privind încasarea sumei de 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri morale și a conchis că, este justificată pentru a-i oferi o reparare a suferințelor morale suportate de către partea vătămată, or, Bolduratu I. a avut mari retrăiri 6 sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin infracțiune, atât dureri fizice, cât și suferințe psihice, deoarece această sumă a fost încasată, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral. În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că Bolduratu I. a suportat mari suferințe morale în urma prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpatul Suhaciov Serghei, a avut suferințe morale or, ca urmare a acțiunilor ilegale ale inculpatului a suportat vătămări corporale sub formă de: entorsie a articulației cotului stâng grad II, manifestat prin hemartroză și leziune parțială tendonului distal al bicepsului sting, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului drept. Din cele menționate supra, instanța de apel a respins ca nefondat, apelul apărătorului Modval Ion în interesele inculpatului Suhaciov S. Instanța de apel, la numirea felului și măsurii de pedeapsă inculpatului Suhaciov S., a ținut cont de circumstanțele reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social și prejudiciabil al infracțiunilor, demonstrând că pedeapsa penală cu închisoarea, aplicată anterior, nu și-au atins scopul, prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, astfel, este prezentă circumstanța agravantă: comiterea infracțiunii de către o persoană care a mai săvârșit infracțiuni și astfel, consideră că îndreptarea și corectarea lui nu este posibilă fără izolare de societate. De asemenea, inculpatul, nu se află la evidență la medicul psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog din 25.07.2008, cu diagnoza: consumator de substanțe narcotice (opiacee). Astfel, inculpatul Suhaciov S., anterior a avut 2 condamnări, în acelașii rând și la închisoarea reală în penitenciare, fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 22.03.2012 în baza art. 187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea art. 85 alin.(1), (2) Codul penal, la pedeapsa definitivă sub formă de 3 (trei) ani 75 (șaptezeci și cinci) zile închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, fiind eliberat la data de 07.07.2016, iar la data de 03.07.2017 a săvârșit din-nou un concurs de infracțiuni, una dintre care de referă la categoria celor grave, ceea ce denotă faptul că dânsul n-a stat pe cale corectării și reeducării, n-a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni, astfel, pedeapsa sub formă de închisoare n-a dus la scopul prevăzut de lege: de îndreptare și corectare a lui. De asemenea, instanța de apel a ținut cont și de faptul comiterii infracțiunii de către inculpat în stare de recidivă periculoasă, deoarece fiind anterior condamnat de două ori la închisoare pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, a săvîrșit din nou un concurs de infracțiuni cu intenție, una dintre care este gravă. Astfel, instanța de apel a constatat că, îndreptarea și reeducarea lui Suhaciov S. este posibilă doar cu aplicarea pedepsei pe art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani; pe art. 217 alin.(2) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, iar conform prevederilor art. 84 alin.(1) Cod 7 penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea totală a pedepselor numite, a-i numi pedeapsa definitivă lui Suhaciov S., sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. Privitor la solicitarea procurorului de încasare de la Suhaciov S., în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice, instanța de apel a reținut că în prezenta cauză penală, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării. Drept urmare, în cazurile cînd expres a fost dispusă de organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Astfel, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal, se trec în contul statului, or, acestea sunt cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de apel a considerat justificat de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Suhaciov S., în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare în mărime de 2000 lei și anume: 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale și 1680 lei efectuarea expertizei chimice.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către: 6.1 Avocatul Modval I. în numele inculpatului care solicită casarea integrală a deciziei și parțială a sentinței în partea laturii civile, cu emiterea unei noi hotărâri prin care a încasa din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul material în sumă de 300 lei și prejudiciul moral în sumă de 5000 lei, în rest a menține sentința sau a casa decizia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului indică: - examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului; - din materialele cauzei și anume f/d.8, vol-III, citația expediata a fost restituită cu mențiunea ca Suhaciov Serghei nu ar fi locuit pe adresa mun.Chișinău, bd.Dacia 60/1, ap.21. Astfel, ca acesta nu a recepționat citația instanței de judecata și nu cunoștea despre faptul că urmeaza să se prezintă în instanța de judecata la data și ora indicată. Prin urmare, prin ordonanța procurorului din 30.01.2019 s-a dispus aducerea silită a inculpatului, care nu a fost executată, iar prin încheierea din 26.02.2019, inculpatul Suhaciov S., a fost anunțat în căutare; - ședința de judecata a fost amânata pentru 02.04.2019, ședința care s-a examinat in lipsa inculpatului pe motiv ca acesta s-ar eschiva de la prezentarea în fața instanței și a fost anunțat în cautare; - este straniu ca organul de poliție nu l-a găsit pe adresa de domiciliu indicată pentru a-i asigura prezența în instanța de apel, iar a doua zi după examinarea cauzei și pronunțarea deciziei (pe data de 03.05.2019) acesta este invitat la IP 8 Botania unde este reținut, fapt confirmat prin procesul verbal de reținere din 03.04.2019; - instanța de apel, examinând apelurile depuse, a modificat sentința instanței de fond în partea stabilirii vinovăției acestuia, fără a-l interoga pe ultimul asupra învinuirii aduse. Prin urmare, instanța de apel a încălcat dreptul lui Suhaciov Serghei la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, drept ce rezultă din prevederile art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; - inculpatul și-a angajat un avocat pentru ai reprezenta interesele încă în cursul examinării cauzei în instanța de fond, fiind reprezentat de avocatul Modval Ion, imputernicirile de reprezentare a acestuia fiind confirmate prin mandatul avocațial anexat la materialele cauzei penale, mandat ce a fost eliberat pentru toate instanțele de judecată. Cu toate ca în mantat este indicat că inculpatul este reprezentat de avocat în baza de contract, instanța de apel a ignorat acest fapt și a desemnat inculpatului un avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, sau fără a-l anunța într-un alt mod despre petrecerea ședințelor de judecată; - inculpatul Suhaciov Serghei, în instanța de apel a fost lipsit de o apărare concretă și efectivă; - dispozitivul deciziei nu corespunde cu partea dispozitivă din decizia motivata pronunțata public la 07.05.2019; - instanța de apel la pronunțarea dispozitivului deciziei a omis sa includă în termenul pedepsei aplicate, termenul aflării inculpatului în arest preventiv și arest la domiciliu. Aceasta mențiune apare deja în decizia motivată, astfel, ca dispozitivul deciziei nu corespunde cu dispozitivul din decizia motivata; - la aprecierea probelor și la încadrarea juridica a faptelor comise de către inculpatul Suhaciov Serghei, instanța a admis erori grave de fapt prin interpretarea eronată a faptelor și acțiunilor inculpatului dându-le o apreciere juridica greșită - instanța de apel a menționat că, instanța de fond incorect a recalificat acțiunile inculpatului din art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art. 157 Cod penal, deoarece prin probele cercetate vinovăția inculpatului ar fi fost demonstrata pe deplin, facând referire în motivarea deciziei la aceleași probe ce au fost cercetate în instanța de fond, doar că le-a dat o noua apreciere; - cu toate ca instanța de fond a considerat că faptele inculpatului în partea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(2) lit. a) Cod penal au fost incorect calificare, reincadrându-le prin prisma prevederilor art.157 Cod penal, acuzatorul de stat nu a solicitat audierea altor martori ai acuzării pentru a proba vinovăția inculpatului; - în instanța de apel, acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe în susținerea acuzării, ci doar a solicitat verificarea și reaprecierea probelor cercetate în instanța de fond, astfel inculpatului Suhaciov Serghei i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil; 9 - referitor la căpătul de acuzare în comitetea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) consideră ca aceasta nu a fost probată de acuzatorul de stat, iar instanța de fond corect a reincadrat acțiunile inculpatului din art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art.157 Cod penal; - acțiunile inculpatului nu au fost îndreptate spre sistarea activității polițistului Bolduratu Ion. De către inculpat nu i-au fost aplicate acestuia intenționat careva lovituri cu ușa metalică peste brațe, iar lovitura cu ușa metalica peste brațele părții vatamate a survenit într-o situație independenta de voința sa, în momentul în care acesta a încercat să fuga și a împins cu putere uța metalică de la ieșire care s-a lovit în perete și din inerție a revenit inapoi unde l-a lovit pe partea vătămată peste mîini, în timp ce acesta îl ținea de tricou; - nici Morari Petru și nici martorul Isac Maria nu au afirmat că, partea vătămată a strigat că are nevoie de ajutor. Ambii martori au menționat că după ce au auzit o bubuitura puternică s-a apropiat Bolduratu Ion și le-a aratat brațul stâng zicându-le să solicite ambulanța, deoarece Suhaciov i-a prins mâinile în ușă; - niciunul din acești martori nu au indicat că partea vatamata le-ar fi zis ca Suhaciov Serghei a aplicat forța fizica față de acesta, ca l-a lovit intenționat peste brațe cu ușa, că lovea cu picioarele în ușă pentru a-i provoca dureri fizice; - considera argumentat faptul constatat de instanța de fond că inculpatul a comis acțiunile din imprudență, deoarece nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea sa le prevada. Ori, împingând cu forța ușa metalică la intrare/iesire nu a putut prevedea survenirea urmărilor ei prejudiciabile, cu toate ca putea sa prevedea ca usa lovindu-se de perete putea din inerție să-l lovească pe partea vatamata și sa-i cauzeze suferințe fizice, ceia ce de fapt și s-a petrecut; - instanța de fond corecta a reincadrat acțiunile inculpatului prin prisma prevederilor art. 157 Cod penal și in acest sens i-a aplicat o pedeapsa echitabila, pe când instanța de apel a apreciat eronat circumstanțele de fapt și a constatat că vătămările corporale depistate la partea vatamată au fost cauzate cu intenție; - instanțele de judecata la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu au luat în considerație, circumstanțele cauzării suferințelor fizice și psihice cauzate părții vătămate, gravitatea acestora și mai cu seama de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului; - suma de 50 000 lei încasata de către instanțele de judecata din contul inculpatului drept valoarea prejudiciului moral cauzat părții vatamate este una exagerat de mare, care nu este în coraport cu circumstanțele cauzării suferințelor, gravitatea acestora și gradul de vinovăție a inculpatului la cauzarea acestora, cît la practica judiciara. În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 6), 12) Cod de procedură penală. 10 6.2 Avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului indică: - nici la etapa urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în instanța procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că, inculpatul a avut intenția de a lovi partea vătămată cu ușa; - lipsește componența de infracțiune din alin. (2) lit. a) art. 349 Cod penal - aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate; - instanța de apel nemotivat a reclaificat fapta inculpatului din art. 157 Cod penal în art. 349 alin. (2) lit.a) Cod penal; - n-au fost administrate careva noi probe; - examinarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului; - instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 157 Cod penal, stabilind că în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă - intenția directă, pentru ca acțiunile să fie calificate conform art. 349 alin. (2) Cod penal, inculpatul n-a avut intenția de a-i provoca părții vătămate durere sau să se bată, doar se speriase că el îl va închide. Această concluzie este probată prin declarațiile părții vătămate Bolduratu Ion, coroborată cu declarațiile martorilor Isac Maria și Moraru Petru. Instanța de apel a dat o nouă interpretare a acestor declarații, fără a audia martorii în ședința de judecată; - învinuirea este bazată doar pe declarațiile părții vătămate. Nici unul din martorii n-au fost la fața locului (s-au aflat într-o altă cameră din apartamentul dat). Declarațiile părții vătămate, precum că inculpatul lovea cu picioarele în ușă în timpul când brațele îi erau strânse în ușă, n-au fost confirmate, au fost combătute prin declarațiile martorilor Isac Maria și Moraru Petru, care au auzit o singură lovitură; - inculpatul n-a aplicat intenționat părții vătămate careva lovituri cu ușa metalică peste brațe pentru a-i sista activitatea, lovitura din inerție cu ușa a survenit într-o stare independentă de voința inculpatului, în momentul când încerca să fugă; - versiunea inculpatului precum că lovitura cu ușa a avut loc din inerție este susținută de declarațiile martorilor Isac Maria și Moraru Petru, care au confirmat că ușa era din metal era grea; - mărimea compensației n-a fost motivată în sentința instanței de fond. Instanța n-a luat în considerație circumstanțele cauzării părții vătămate a suferințelor fizice și psihice, caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului. În drept recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente: 11 Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Precum rezultă din recursurile ordinare declarate, Colegiul penal atestă invocarea temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 4), 5), 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și în opinia autorilor persistând cazurile când, judecata a avut loc fără participarea inculpatului, precum și a apărătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Tot din conținutul recursurilor se evidențiază, că recurenții în principiu critică hotărârile judecătorești de condamnare a inculpatului, ce au fost adoptate în lipsa acestuia și a apărătorului ales în baza de contract, desemnând inculpatului un avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, fiind astfel privat de dreptul la apărare. Verificând lucrările dosarului prin prisma temeiurilor invocate de recurenți și prevăzute la pct. 4), 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că din materialele cauzei se atestă, că în ședința instanței de apel judecata a avut loc cu participarea procurorului și a avocatului Croitor A., dar în lipsa inculpatului, care a fost citat la ședințele de judecată în instanța de apel, însă nu s-a prezentat, totodată fiind dispusă și aducerea silită a acestuia (f.d.19. v. III), a fost prezentat raportul ofițerului de sector al SP-6 a IP Botanica, Rusu P., în care a indicat că, deplasându-se pe adresa de domiciliu a inculpatului, nu a fost depistat la domiciliu, iar mama acestuia i-a comunicat că nu cunoaște nimic despre locul aflării fiului (f.d.22 v. III). Dat fiind faptul, că inculpatul nu se prezenta la ședințele de judecată prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2019, acesta a fost anunțat în căutare (f.d. 26-29 v. III)) și în privința căruia, potrivit informației Inspectoratului de Poliție Botanica, a fost pornit dosar de căutare (f.d. 31 v. III). În acest context, instanța de recurs remarcă, că în conformitate cu dispozițiile pct. 1) alin. (2) art. 321 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță, iar potrivit alin. (3) aceleiași norme, în astfel de cazuri participarea apărătorului este obligatorie, situație incidentă de fapt și în prezenta speță. Tot aici, Colegiul penal constată din lucrările dosarului, că nu se confirmă prin careva probe faptul imposibilității inculpatului de a se prezenta și nu a înaintat în acest sens careva solicitări, precum și acel fapt că nu a avut posibilitatea de a anunța instanțele despre imposibilitatea prezentării. Ținând cont de cele menționate mai sus, Colegiul penal statuează, că criticile recurentului invocate prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 4) alin. 12 (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că cauza a fost judecată în lipsa inculpatului, fără a fi întreprinsă vreo măsură pentru a-i asigura prezența acestuia în instanța de apel, sunt declarative și neprobate de către partea apărării, iar inculpatul în cauza dată, de fapt s-a eschivat de a se prezenta în fața instanței de judecată, manifestând și irespect față de aceasta, fapt pentru care instanța de apel justificat a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului, totodată nefiind probat nici faptul că, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința despre această imposibilitate. În cele din urmă, cazul de casare menționat supra nu este incident la speța dată. Ce ține de temeiul prevăzut la pct. 5) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și invocat de recurenți, Colegiul penal menționează, că acest temei poate fi aplicat atunci când cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Din textul recursului declarat se evidențiază, că apărătorii critică faptul, că hotărârile judecătorești de condamnare a inculpatului, au fost adoptate în lipsa acestuia și a apărătorului ales în baza de contract, desemnând inculpatului un avocat din oficiu, fără a cita avocatul ales de inculpat, fiind astfel privat de dreptul la apărare. În acest sens, instanța de recurs menționează, că atât inculpatul, cât și avocatul acestuia în baza de contract, Modval Ion, au fost prezenți la examinarea cauzei în prima instanță și cunoscând despre existența în privința inculpatului a unui dosar penal aflat pe rol în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Central, totodată avocatul Modval Ion în numele inculpatului, declarând apel, ulterior fiind informat prin scrisoarea din 11.02.2018, că cauza penală în privința acestuia se expediază în instanța de apel (f.d. 1 v. III), ședințele căreia se publică pe portalul web național al instanțelor de judecată, nu s-a interesat și nu s-a prezentat în ședințele instanței de apel, inclusiv la pronunțarea deciziei. De asemenea, nu poate fi invocat nici faptul, că a fost încălcat dreptul la o apărare efectivă și concretă a inculpatului, deoarece din lucrările dosarului se reține, că în cadrul ședinței instanței de apel a participat avocatul din oficiu Croitor Alexei (f.d.11 v. III), care a susținut poziția lui Suhaciov S., solicitând admiterea apelului avocatului de casare parțială a sentinței, în partea laturii civile și respingerea apelului procurorului. La fel, apărătorul inculpatului a fost prezent la cercetarea probelor administrate în primă instanță, nefiind administrate careva probe noi, fiindu-i oferită posibilitatea să se expună asupra admisibilității probelor (f.d. 39-40 v. III), ulterior acestuia i s-a oferit cuvânt în dezbateri (f.d. 40 v. III), unde și-a expus poziția de apărare, ceea ce denotă că avocatul din oficiu nu a avut un rol pasiv, a lucrat în scopul creării unei poziții de apărare, totodată declarând și recurs împotriva hotărârii instanței de apel. În consecință, Colegiul conchide că apărătorul inculpatului a prestat asistență juridică pe cât de posibil eficientă, pentru atingerea scopului propus de partea apărării și anume respingerea apelului procurorului și admiterea apelului avocatului în numele inculpatului, nefiind încălcate careva 13 drepturi ale inculpatului Suhaciov S. Cât privește alegațiile referitoare la faptul că, este straniu că organul de poliție nu l-a găsit pe adresa de domiciliu, pentru a-i asigura prezența în instanța de apel, iar a doua zi după examinarea cauzei și pronunțarea deciziei, a fost reținut, Colegiul penal reține că, chestiunea dată nu poate fi imputată instanței de judecată, care a procedat în conformitate cu prevederile art. 321 alin. (5), (6) Cod de procedură penală. Reieșind din conținutul recursurilor avocații invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, menționând anume, că dispozitivul deciziei nu corespunde cu partea dispozitivă a deciziei motivate a instanței de apel. La acest capitol, instanța de recurs reține, că prin faptul indicării în dispozitivului deciziei că „termenul executării pedepsei închisorii de către inculpatul Suhaciov Serghei de calculat din momentul reținerii lui”, iar în partea dispozitivă a deciziei motivate, că, „termenul executării pedepsei închisorii de către inculpatul Suhaciov Serghei de calculat din momentul reținerii lui, cu includerea in termen a duratei reținerii, arestării preventive și la domiciliu de la 03.07.2017 pâna la 14.06.2018”, este admisă o omisiune, care nu poate răsturna soluția adoptată de instanța de apel. Referitor la critica autorului recursului, precum că acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe în susținerea acuzării, ci doar a solicitat verificarea și reaprecierea probelor cercetate în prima instanță, astfel inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, Colegiul penal îl respinge ca fiind declarativ. Instanța de recurs constată, că în ședința instanței de apel a fost audiată partea vătămată Bolduratu I. (f.d.36 v. III), totodată în conformitate cu prevederile art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, a cercetat suplimentar probele administrate în primă instanță, care au fost consemnate și în procesul-verbal (f.d.39-40 v. III), astfel martorii au fost audiați în ședința instanței de fond și au dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspunderea penală pentru darea declarațiilor false, declarațiile cărora au fost puse la baza hotărârii de condamnare, în cumul cu alte probe, concludente și pertinente, totodată inculpatul fiind asistat în ședința de judecată de apărător și participând la examinarea cauzei în fond au avut posibilitatea să le acorde întrebări, astfel, fiind respectat dreptul inculpatului la proces echitabil.mTotodată, instanța de recurs menționează că, instanța de fond a pronunțat o sentință de condamnare și nu de achitare pentru a fi obligat acuzatorul de stat, în temeiul art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, să prezinte anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, să fie audiați din nou martorii acuzării. În opinia instanței de recurs, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414, 415 Cod de procedură penală, iar martorii pe cauză au fost audiați anterior, în ședințele de judecată a primei instanțe, în prezența inculpatului și apărătorului său, mai mult că instanța de apel a examinat apelul împotriva unei 14 sentințe de condamnare, motivîndu-și eficient soluția și dînd răspuns motivat la toate argumentele invocate în apel. Instanța de recurs reține, că instanța de apel întemeiat a apreciat probele prezentate de acuzare ca pertinente și concludente, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod procedură penală, adoptând în consecință o soluție corectă de calificare a acțiunilor inculpatului și în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiind respectate prevederile art. 414 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de recurs notează, că autorii recursurilor invocă în prezenta cauză și incidența cazului de casare prevăzute la pct. 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma încadrării juridice greșite a acțiunilor inculpatului din prevederile art. 157 Cod penal în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Mai mult, raportând cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal specifică, că această instanță corect a ajuns la concluzia despre casarea sentinței și just a apreciat probele administrate în cauză. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, subsidiar verificând materialele dosarului specifică, că judecând apelurile declarate instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de casare a sentinței, potrivit căreia s-a dispus condamnarea lui Suhacov S. în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, referitor la încadrarea juridică greșită a acțiunilor inculpatului din prevederile art. 157 Cod penal în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra alegațiilor recurenților, pe care Colegiul le însușește. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. De asemenea, cu referire la criticile, precum că inculpatul nu a aplicat intenționat lovituri cu ușa metalică peste brațe, iar lovitura cu ușa metalică peste brațele părții vătămate a survenit într-o situație independentă de voința sa, Colegiul penal le respinge ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de apel a analizat aceste argumente și s-a expus argumentat în privința lor. Astfel, instanța de apel întemeiat a stabilit că, coroborând probele administrate cu calificarea acțiunilor lui Suhaciov S. în baza art. 157 Cod penal, prima instanță nu a luat în considerație atât declarațiile părții vătămate Bolduratu I., precum și concluziile raportului de expertiză medico-legală, potrivit cărora vătămările corporale depistate la partea vătămată, manifestate prin entorsie a articulației cotului stâng grad II, manifestat prin hemartroză și leziune parțială a tendonului distal al bicepsului stâng, edem al țesuturilor moi și excoriație la nivelul cotului drept duce la o singură concluzie că, asemenea vătămări corporale nu puteau fi provocate în 15 circumstanțele expuse de către inculpat, localizarea acestora, pe ambele mâini, și provocarea vătămărilor de gravitate medie de la o simplă acțiune a ușii, ce s-ar fi lovit de perete și ulterior, întocându-se din inerție înapoi... să provoace așa urmări. La fel, partea vătămată Bolduratu I., ofițerul de sector al sectorului de poliție nr. 6 a IP Botanica a DP mun. Chișinău, a dat declarații concrete asupra producerii cazului, prin urmare instanța de fond a apreciat critic declarațiile acestuia, necătînd la faptul că dânsul, în virtutea funcției ocupate, a expus în mod coerent circumstanțele cauzei, care de fapt se coroborează cu probele acumulate în cadrul urmăririi penale și demonstrează că, inculpatul Suhaciov S. i-a cauzat părții vătămate Bolduratu I. intenționat aceste vătămări corporale și nicidecum din imprudență, de aceea faptele lui urmează a fi calificate corect în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal, nici argumentele invocate în recursuri referitoare la faptul, că nici Morari Petru și nici martorul Isac Maria nu au afirmat că partea vătămată a strigat ca are nevoie de ajutor. La aceste alegații, Colegiul notează, că martorul Morari P., a declarat în cadrul ședinței de judecată că, nu a văzut cum s-a produs incidentul, dar a auzit bubuitura puternică și strigătul colegului, totodată martorul Isac M. a menționat că, a auzit o lovitură de ușă. La fel, este nefondată și critică din recursuri, precum că niciunul din martori nu au indicat că, partea vatamată le-ar fi zis ca Suhaciov S. a aplicat forța fizică față de acesta, ca l-a lovit intenționat peste brațe cu ușa, ca lovea cu picioarele în ușă pentru a-i provoca dureri fizice. În acest contest, instanța de recurs reține, că martorul Morari P. a declarat în ședința de judecată că, Bolduratu I. i-a arătat brațul stâng, spunându-i că de urgență să solicite ambulanța, fiind-că Suhaciov S. i-a strâns mâna între ușa și a fugit, iar martorul Isac M. în cadrul urmăririi penale a declarat că, s-a apropiat polițistul și a arătat că mâinile lui sunt umflate și zgârâiate, comuncând că Sergiu i-a strâns mâinile în ușă și a plecat într-o direcție necunoscută. Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat a concluzionat că declarațiile părții vătămate Bolduratu I., a martorilor Isac M., Morari P., coroborează cu celelalte probe anexate la materialele cauzei, care sunt pertinente, concludente, utile și demonstrează cu certitudine vina lui Suhaciov S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, incriminate prin rechizitoriu și nu a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal. Totodată, cu privire la argumentul precum că, suma de 50.000 lei încasată de către instanțele de judecată din contul inculpatului, drept valoare a prejudiciului moral cauzat părții vătămate este exagerat de mare, Colegiul penal verificând materialele dosarului, constată că, în cuprinsul filei 59 v. III a deciziei atacate, se motivează corespunzător, că „Colegiul penal consideră ca fiind fondată sentința atacată, privind încasarea sumei de 50 000 lei de instanța de fond, cu titlu de despăgubiri morale suportate de către partea vătămată, or incontestabil Bolduratu I. a avut mari retrăiri 16 sufletești în urma prejudiciului cauzat în privința sa de către inculpat prin infracțiune, atât dureri fizice cât și suferințe psihice, deoarece această sumă a fost încasată, ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral.” Reieșind din cele menționate, Colegiul penal reține că, cuantumul prejudiciul moral încasat de la Suhaciov S. în beneficiul părții vătămate Bolduratu I., în sumă de 50.000 lei, a fost stabilit în conformitate cu prevederile art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, de asemenea instanțele de judecată, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, au evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate în raport și cu suferințele psihice și fizice cauzate părții vătămate, care conform conform raportului de expertiză nr. 1646/19 din 28 august 2017, a suferit leziuni corporale ce au condiționat dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și art. 217 alin. (2) Cod penal, și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 4), 5), 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către recurenți în recursurile ordinare deferite spre examinare. Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a fi declarate inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului și de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Suhaciov Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 26 martie 2020. Președinte Timofti Vadimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 17