1ra-1751/2020 — art.171 alin.3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.171 alin.3 lit. b CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 12 CPP
1ra-1751/2020 — art.171 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1751/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020 și
sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 28 noiembrie 2019, în cauza
penală în privința lui,
Rotari Maxim XXXXX, născut la XXXXX,
originar și domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 21.09.2018 – 28.11.2019
instanța de apel: 12.02.2020 – 26.05.2020
instanța de recurs ordinar: 04.08.2020 – 24.11.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința judecătoriei Soroca sediul Florești din 28.11.2019,
Rotari Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită
pedeapsa sub formă de 5 (cinci) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis.
Termenul ispășirii pedepsei lui Rotari Maxim urmând a fi calculat din
28.11.2019.
Solicitarea procurorului privind încasarea sumei de 2182 lei cu titlu de
cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul părții vătămate
XXXXX a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Rotari
Maxim a prejudiciului material în sumă de 18228 lei (optsprezece mii două
sute douăzeci și opt) lei în beneficiul lui XXXXX.
A fost dispusă încasarea din contul lui Rotari Maxim a prejudiciului
moral în sumă de 20000 (douăzeci mii lei) în beneficiul lui XXXXX.
În sentință, prima instanță a constatat că: Rotari Maxim la sfârșitul
verii din anul 2014, data nu a fost posibil de stabilit în cadrul urmăririi
penale, aflându-se în s. XXXXX, r-nul XXXXX, în preajma gospodăriei unde
locuiește, având intenția de a-și satisface pofta sexuală, știind cu certitudine
1
că XXXXX, născută la XXXXX, nu a atins vârsta de 14 ani, intenționat,
aplicând constrângerea psihică și profitând de imposibilitatea pătimitei de a
se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, cu forța a târât-
o pe ultima în depresiunea (râpa) din preajma gospodăriei menționate și a
întreținut mai multe rapoarte sexuale forțate.
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 12.10.2017 s-
a stabilit că, la examinarea minorei XXXXX, a.n. XXXXX, se determină
ruptură himenală veche la cifra 3 conform ceasornicului, himenul fără inel
de contracție, care poate fi semen de raport (rapoarte) sexual (e).
Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 19.12.2017, în
cadrul examinării actuale la minora XXXXX se constată consecințe ale
traumei psihologice: senzitivitate crescută, intoleranță la frustrări minime,
auto estimare deficitară, tensiune emoțională ce se asociază cu deficitul de
concentrare a atenției, hipomnezie de fixare.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
- adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Florești, Mîțu
Lilia, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
Rotari Maxim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 70 Cod penal, stabilindu-
i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip închis și încasarea de la inculpat a cheltuielilor
judiciare;
- avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care a solicitat
casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie
achitat.
3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:
- prima instanță a dat o apreciere justă a circumstanțelor cauzei și a
calificat corect acțiunile inculpatului Rotari Maxim în baza art.171 alin.(3) lit.
b) Cod penal, însă la emiterea sentinței nu a ținut cont de caracterul social
periculos al faptei comise de către inculpat, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului și de atitudinea inculpatului față
de fapta prejudiciabilă comisă;
- prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare sub limita prevăzută
de lege, prima instanță i-a stabilit inculpatului Rotari Maxim o pedeapsă
prea blândă și inechitabilă, care nu corespunde categoriei și gravității faptei
comise de către cel din urmă;
- este incorectă poziția instanței de fond privind respingerea solicitării
de încasare a cheltuielilor judiciare de la inculpat în mărime de 2182 lei în
legătură cu efectuarea expertizei judiciare, deoarece acestea sunt în legătură
de cauzalitate directă cu acțiunile imputate inculpatului.
2
3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:
- prima instanță la emiterea sentinței nu a luat în considerare motivele
invocate de apărare și nu a apreciat just probele pe cauză care confirmă că
inculpatul Rotari Maxim nu a săvârșit infracțiunea ce i se impută;
- învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate
este întemeiată pe presupuneri și nu este întărită cu probe veridice și
incontestabile pentru constatarea vinovăției inculpatului;
- judecarea cauzei a fost realizată cu încălcarea standardelor de
probațiune stabilite la nivel național de art.8 alin.(3) Cod de procedură
penală;
- la audierea părții vătămate minore XXXXX nu a fost invitat avocatul
inculpatului, astfel ultimul nu a avut posibilitate de a acorda întrebări care
au importanță pentru elucidarea tuturor circumstanțelor pe cauza dată.
Astfel, se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate minore
XXXXX, considerând că această probă urmează a fi declarată nulă, deoarece
a fost obținută cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală;
- inculpatul necesită a fi achitat, deoarece în acțiunile sale lipsesc
elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui;
- inculpatul se caracterizează în exclusivitate pozitiv, este angajat în
câmpul muncii, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, pe
parcursul efectuării urmăririi penale s-a prezentat de fiecare dată când a fost
citat, în instanța de judecată a dat dovadă de comportament exemplar,
deoarece a fost educat și face parte dintr-o familie de oameni onești.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai
2020, a fost respins apelul avocatului Rusnac Aliona în interesele
inculpatului Rotari Maxim, admis apelul adjunctului procurorului-șef al
Procuraturii raionului Florești, Mîțu Lilia, casată sentințe în latura pedepsei
și a cheltuielilor de judecată pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care:
Rotari Maxim a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, cu
aplicarea prevederilor art.70 și art.79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.
În temeiul alin. (4) art.72 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită lui
Rotari Maxim urmând a fi executată în penitenciar de tip închis.
A fost menținută în continuare în privința inculpatului Rotari Maxim
starea de arest.
Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul
inculpatului Rotari Maxim în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată a
fost admisă.
3
A fost încasat din contul inculpatului Rotari Maxim în beneficiul
statului cheltuielile de judecată în mărime de 2182 (două mii una sută
optzeci și doi) lei.
În rest dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la acțiunea civilă
au fost menținute fără modificări.
4.1. În motivarea soluției instanța de apel a indicat că prima instanță în
conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat
complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat
probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind
vinovăția inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar,
cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect
calificate de către instanța de fond după indicii art.171 alin.(3) lit. b) Cod
penal - ,, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere psihică a
persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și
exprima voința, săvârșit în privința unei persoane minore în vârstă de până
la 14 ani.”
În cadrul examinării cererii de apel, instanța a verificat și cercetat
probele în baza căror a fost pronunțată sentința de condamnare, de rând cu
declarațiile martorilor audiați în instanță, consemnându-le în procesul-
verbal, și anume: plângerea lui XXXXX privind tragerea la răspundere a lui
Rotari Maxim din 24.07.2017 (f.d.16, vol. I); raportul de expertiză
extrajudiciară nr. XXXXX din 25 iulie 2017 (f.d.18, vol. I); raportul de
constatare nr. XXXXX din 01.08.2017 (f.d.19, vol. I); copia certificatului de
naștere a lui XXXXX (f.d.25, vol. I); încheierea judecătoriei Soroca sediul
Florești din 26.07.2017, prin care s-a admis demersul procurorului privind
audierea minorei XXXXX în calitate de parte vătămată (f.d.30, vol. I),
declarațiile părții vătămate minore XXXXX din 27.07.2017 și înregistrarea
audio a acestor declarații (f.d.31-36, vol. I); ordonanța de ridicare a broșurii
cu denumirea „Sida și alte câteva boli cu transmitere sexuală” din 27.07.2017
(f.d.37, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 27.07.2017 (f.d.38, vol. I);
broșura ridicată la data de 27.07.2017 de culoare galbenă (f.d.39, vol. I);
caracteristica eliberată pe numele lui XXXXX nr. XXXXX din 10.08.2017
(f.d.40, vol. I); caracteristica psiho-pedagodică a elevei clasei a VI-a „A”
XXXXX nr.X din 05.09.2017 (f.d.41-42, vol. I); ordonanța de ridicare și
procesul-verbal de ridicare a carnetului de dezvoltare a copilului pe numele
XXXXX din 06.09.2017 (f.d.44-45, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.
XXXXX „A” din 12.10.2017 (f.d.64, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.
XXXXX din 19.12.2017, prin care este descris că XXXXX manifestă tendința
de a exagera evenimentele percepute din cauza senzitivității emoționale,
hiperreactivității mărite, dar nu se constată tendința de a fantaza (f.d.70-72 ,
vol. I); declarațiile suplimentare a minorei XXXXX din 16.03.2018 (f.d.83,
4
vol. I); înregistrările audierii părții vătămate minore XXXXX din 16.03.2018
(f.d.84, vol. I); procesul-verbal de audiere a expertului Vrabii Marcela din
20.04.2018 (f.d.107, vol. I); acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal
de către reprezentantul legal al părții vătămate minore XXXXX, Casapciuc
Oxana, și avocatul acesteia Lichii Boris din 07.11.2018 (f.d.169-178, vol. I);
declarațiile din instanța de judecată a reprezentantului părții vătămate
Oxana Casapciuc din 20.06.2019 (f.d.235-237, vol. I); declarațiile din instanța
de judecată a martorului Casapciuc Veaceslav din 01.10.2019 (f.d.241-243,
vol. I); declarațiile expertului Vrabii Marcela din 08.10.2019 (f.d.3-4 , vol. II).
Curtea de apel a menționat că, argumentele invocate de avocat în
interesele inculpatului Rotari Maxim în ședința instanței de apel precum că
învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este
întemeiată pe presupuneri și nu este întărită cu probe veridice și
incontestabile pentru constatarea vinovăției acestuia sânt contradictorii
circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și
cea de apel pe parcursul judecării cauzei.
Contrar prevederilor art.61 și art.75 Cod penal, care reglementează
scopul și criteriile generale de individualizare a pedepsei, instanța de fond
la stabilirea pedepsei inculpatului Rotari Maxim nu a individualizat-o
corect, astfel nejustificat concluzionând posibilitatea corectării și reeducării
inculpatului stabilindu-i pedeapsa sub limita maximă prevăzută de lege.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatului
Rotari Maxim instanța de fond urma să țină cont de prevederile art.75
alin.(1) Cod penal, și anume de scopul pedepsei penale întru restabilirea
echității sociale, de corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni, de gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările prejudiciabile, de
motivul acesteia, atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a-
i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită, de persoana celui vinovat,
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Curtea de apel a relatat că, un aspect omis de către prima instanță la
pronunțarea sentinței adoptate îl constituie persoana condamnatului, care
interesează sub raportul periculozității sociale, decurgând în primul rând
din fapta prejudiciabilă și din împrejurările în care aceasta a fost comisă. Ce
ține de fapta și împrejurările în care infracțiunea a fost consumată este de
reținut că, fapta a fost comisă cu bună știință asupra unui minor.
Instanța de apel consemnat constatarea cu certitudine că, inculpatul
Rotari Maxim a comis infracțiunea imputată în timpul minoratului, având
vârsta de 14 ani, ceea ce constituie o circumstanță excepțională, din care
considerente Colegiul penal consideră că acestuia îi sânt aplicabile
prevederile art.70 alin.(3) și art.79 Cod penal, urmându-i a fi stabilită o
5
pedeapsă sub limita prevăzută de lege, dar nu așa de blândă cum a fost
stabilită de instanța de fond.
Instanța de apel a considerat incorectă aplicarea unei pedepse sub
limita maximă prevăzută de lege, deoarece inculpatul a comis cu intenție o
infracțiune excepțional de gravă, care atentează la relațiile sociale cu privire
la inviolabilitatea sexuală a minorilor, circumstanță care nu putea fi neglijată
de instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului.
De asemenea, instanța de apel a admis cerința acuzatorului de stat
referitor la încasarea de la inculpatul Rotari Maxim a cheltuielilor judiciare
în mărime de 2182 lei pentru efectuarea expertizei judiciare, reținând în acest
aspect eroarea de drept admisă de către instanța de fond, ce și-a motivat
soluția respingerii ei prin prisma art.143 alin.(2) Cod de procedură penală,
abrogat prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 (în vigoare din 09.02.2018), fapt
pentru care va dispune casarea sentinței în această parte, cu pronunțarea
unei soluții noi în sensul celor solicitate.
Respectiv, lecturând materialele cauzei instanța de apel a reținut că,
pentru efectuarea expertizei judiciare au fost suportate cheltuieli judiciare în
mărime de 2182 lei, ce urmează a fi încasate din contul inculpatului Rotari
Maxim, dat fiind faptul că în legătură cu aceasta au fost suportate cheltuieli
ocazionate de administrarea probelor, sub incidența căror intră sumele
plătite pentru retribuția cuvenită experților…, or spre deosebire de procesul
civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt avansate de către
reclamant, prin plata taxei de timbru la introducerea acțiunii, în cauzele
penale, în care activitatea judiciara se desfășoară din oficiu, sumele necesare
cheltuielilor de urmărire sau de judecată sânt avansate, de regulă, de stat,
prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.
Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de
săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării
cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o. Cheltuielile judiciare
sânt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii,
temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea
infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.
Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este
principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod
inevitabil desfășurarea urmăririi penale si a judecării cauzei, pentru a i se
aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi
revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au
determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli.
De asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este
integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei
hotărâri de condamnare de către prima instanță. Astfel, stabilindu-se
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, acestui îi revine obligația de
6
a-i restitui statului toate cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea
constatărilor tehnico-științifice, el nejustificând obiectiv înrăutățirea stării
materiale în legătură cu aceasta, mai ales în situația în care nu are alte
persoane la întreținere.
Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a nu se expune
asupra acțiunii civile înaintate de către partea vătămată minoră XXXXX și
reprezentantul legal al acesteia Casapciuc Oxana împotriva inculpatului
Rotari Maxim la examinarea cauzei în instanța de fond și de a menține fără
modificări dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la acțiunea civilă,
deoarece aceste dispoziții nu au fost contestate de niciunul din participanții
la proces.
Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, a
fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Rusnac Aliona în numele
inculpatului, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile
art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei,
și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care inculpatul Rotari Maxim să fie achitat.
5.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, avocatul Rusnac Aliona în
numele inculpatului a menționat că:
- prima iinstanță cât și instanța de apel nu a dorit să ia în considerare
motivele invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate
apreciindu-le critic, susținând cu orice preț argumentele învinuirii. Nu au
apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile, care în
ansamblu coroborează între ele și care confirmă că inculpatul nu a săvârșit
infracțiunea ce i se impută;
- pe parcursul examinării cauzei atât în instanța de fond precum și în
instanța de apel nu au fost prezentate probe suficiente, directe, utile, care în
ansamblu coroborează între ele și care ar confirma că inculpatul a săvârșit
infracțiunea ce i se impută;
- instanțele au ignorat argumentele apărării și nici nu s-a expus în
privința lor într-un mod corespunzător. Nu s-a dat o apreciere probelor
cercetate, iar simpla repetare de către instanță a argumentelor formulate în
rechizitoriu nu poate fi recunoscută drept o motivare suficientă a senineței
așa cum prevăd normele naționale de procedură, dar și jurisprudența
CEDO, prezentată în cauzele: Suominen vs. Finlanda, Albina vs. Romînia și
Colibaba vs. Moldova;
- organul de urmărire penală și-a argumentat poziția sa în exclusivitate
pe declarațiile părții vătămate minore XXXXX, care au fost controversate și
neobiective, cu divergențe și neclarități privitor la circumstanțele cauzei,
fiind în contradicție cu declarațiile martorului apărării și a inculpatului;
- în susținerea celor relatate de către partea vătămată au fost reținute
declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Casapciuc Oxana, care
7
însă este o persoana cointeresată și care nu a fost martor ocular ale celor
întâmplate;
- sunt anexate declarațiile minorei XXXXX (f.d.31), fără a fi anexat vre-
un proces verbal al ședinței de judecată, necunoscând când, de către cine a
fost audiată minora, participanții la audierea minorei, cine a fost
intervievator, datele celei din urmă. Cu toate că, potrivit art. 110-1 alin.7 Cod
de procedură penală, declarațiile martorului minor audiat în condițiile
prezentului articol se înregistrează prin mijloace audiovideo și se
consemnează integral într-un proces-verbal întocmit în conformitate cu art.
260 și 261. Instanța de judecată sigilează suportul informațional pe care a fost
înregistrată declarația martorului și îl păstrează în original împreună cu
copia de pe procesul-verbal al declarației;
- minora a fost audiată în condiții speciale în cadrul procesului penal
nr. 18-pr/17 din 24.03.2017, pe când potrivit art. 110-1 alin. l Cod de
procedură penală, audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani în
cauzele penale privind infracțiuni cu caracter sexual, privind traficul de
copii sau violența în familie, precum și în alte cazuri în care interesele
justiției sau ale minorului o cer, în condițiile art. 109 alin. (5), se va efectua
de către judecătorul de instrucție în spații special amenajate, dotate cu
mijloace de înregistrare audio/video, prin intermediul unui intervievator;
- la audierea părții vătămate minore XXXXX, nici odată, cu toate că a
fost audiată de două ori în condiții speciale, nu a fost invitată pentru
participare partea apărării, fiind impusă în situația că nu am avut posibilitate
de a da întrebări care considerăm noi au o importantă pentru elucidarea
tuturor circumstanțelor pe cauza dată;
- dacă organele de urmărire penală au administrat o probă cu
încălcarea principiilor legalității și loialității, aducând atingere drepturilor
garantate de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au
rezultat fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la
administrarea în mod legal a altor mijloace de probă (administrarea
mijlocului nelegal fiind o condiție sine qua non pentru administrarea
mijlocului de probă legal), acestea din urmă, vor fi excluse, instanțele
neputându-și fundamenta hotărârea pe aceste probe derivate. Sub aceste
aspect, CEDO, în cauza „Gafgen vs Germania” (hotărârea din 30 iunie 2008),
dezvăluie principiul „Fructele pomului otrăvit”, care impune excluderea
mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sânt derivate (în
strânsă legătură) din probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa
probantă „pomul”, este lovit de nulitate atunci toate probele obținute cu
ajutorul ei „fructele” vor fi tot așa. În consecință, menținerea mijlocului de
probă astfel administrat, aduce atingere caracterului echitabil al procesului
penal în ansamblu;
8
- învinuirea adusă nu și-a găsit oglindire, precum și organul de
urmărire penală nu au prezentat probe în sensul dat. Acuzatorul de stat în
rechizitoriu, în instanța de fond nu a combătut cu nici o probă circumstanțele
invocate de inculpat;
- se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate minore,
XXXXX. Cum putea un copil de opt ani de 4-5 ori să fie violată și nici odată
să nu spună părinților despre acest lucru, sau părinții să nu observe careva
schimbări în comportamentul ei, chiar și schimbări fiziologice, cum ar fi
careva urme pe chiloțeii fetiței. De atâtea ori să fi întreținut relații în râpă,
oricum avea să vadă cineva, deoarece din declarațiile martorului Casapciuc
Veaceslav, precum și a martorului apărării - Ceban Anatolie râpa se află
aproape de drum și se vede din drum ce se petrece acolo. E straniu faptul,
că de 4-5 ori a fost violată și nu a spus nimănui despre acest fapt, cu toate că
avea o legătură strânsă cu mama ei;
- conform probei scrise și anume a răspunsului medicului specialist
precum și a fișei medicale a inculpatului, prezentate de apărare în cadrul
examinării cauzei penale, se demonstrează cu certitudine faptul că, la
sfârșitul lunii mai, începutul lunii inie 2014 inculpatul Rotari Maxim a s-a
aflat la tratament în staționar cu diagnoza- meningită acută, iar din
02.06.2014 i s-a stabilit tratament ambulator. Se cunoaște faptul, că boala dată
își lasă amprenta asupra potenței bărbaților, deci fizic după tratamentul
primit pentru astfel de infecție, inculpatul nu avea posibilitate să întrețină
relații sexuale cu minora.
Referință asupra recursului ordinar declarat a fost depusă de către
avocatul Boris Lichii cu reprezentantul părții vătămate - Casapciuc Oxana,
prin care au solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele
considerente.
Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că
recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau
inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este
nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.
În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în
acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel.
Potrivit textului recursului declarat, Colegiul atestă că avocatul Rusnac
9
Aliona în numele inculpatului invocă în calitate de temeiuri pentru recurs
prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora
o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara
eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct.
12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent și anume pct. 12) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că în
opinia părții apărării, acțiunile inculpatului nu pot fi calificate conform art.
171 alin.(3) lit. b), acesta urmând a fi achitat, deoarece în acțiunile lui lipsesc
elementele constitutive ale infracțiunii, iar organul de urmărire penală și-a
argumentat poziția în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate minore
XXXXX, care au fost controversate și neobiective, cu divergențe și neclarități
privitor la circumstanțele cauzei, fiind în contradicție cu declarațiile
martorului apărării și a inculpatului, totodată în susținerea celor relatate de
către partea vătămată au fost reținute declarațiile reprezentantului legal al
părții vătămate, Casapciuc Oxana, care însă este o persoana cointeresată și
care nu a fost martor ocular ale celor întâmplate.
Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată
inculpatului, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea
temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât
instanțele de fond just au încadrat acțiunile inculpatului Rotari Maxim,
vinovăția acestuia fiind dovedită în baza ansamblului de probe administrate
la materialele cauzei.
Astfel, contrar alegațiilor părții apărării precum că organul de
urmărire penală și-a argumentat poziția în exclusivitate pe declarațiile părții
vătămate minore XXXXX, Colegiul penal lărgit reține că, probele prezentate
de către acuzatorul de stat în ședința instanței de apel incontestabil
demonstrează vinovăția inculpatului, iar argumentele apărării sunt
contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de instanțele
de fond.
Criticile recurentului în partea ce se referă la faptul că inculpatul Rotari
Victor urmează a fi achitat deoarece în acțiunile sale lipsesc elementele
constitutive ale infracțiunii, iar instanțele de fond nu au dat nici o apreciere
probelor cercetate, simpla repetare de către instanță a argumentelor
formulate în rechizitoriu nu poate fi recunoscută ca o motivare suficientă,
Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția
inculpatului Rotari Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171
alin.(3) lit. b) Cod penal a fost confirmată prin probele administrate, care la
rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanța de apel.
În acest sens, instanța de recurs ordinar ține să menționeze că instanța
de apel corect a ajuns la concluzia că în ședința instanței de apel, examinând
10
probele și apreciindu-le în ansamblu, justificat a constatat că, inculpatul
Rotari Maxim a comis infracțiunea imputată în timpul minoratului, având
vârsta de 14 ani, iar acțiunile acestuia fiind corect calificate de către prima
instanță după indicii art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal - ,,violul, adică raportul
sexual săvârșit prin constrângere psihică a persoanei, profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit în
privința unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani.”.
În acest sens, instanța de apel și-a motivat constatarea faptul că,
acțiunile inculpatului Rotari Maxim întrunesc elementele infracțiunii
prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar argumentele invocate de
partea apărării precum că inculpatul urmează a fi achitat invocând că
învinuirea adusă nu și-a găsit oglindire, nu au suport probatoriu și contravin
probelor administrate, menționând în acest context că, nerecunoașterea
vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme
ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de
vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului
Rotari Maxim în săvârșirea infracțiunii imputate, prevăzută de art. 171 alin.
(3) lit. b) Cod penal.
Colegiul penal lărgit reține și faptul că, în recursul declarat partea
apărării critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului
că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia cărora
acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui.
Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,
Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit
confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât
cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate
de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de
procedură penală.
Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit
reiterează că acesta se referă în principiu la chestiunea de apreciere a
probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar
declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe
cercetate de instanța de apel, care în opinia acestora dovedesc nevinovăția
inculpatului.
Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din
cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum
de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele
judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi
dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere
a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea
intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate
aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt
11
apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și
toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al
coroborării acestora.
Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța
de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură
penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând
la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or, din
materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Rotari Maxim la
sfârșitul verii din anul 2014, data nu a fost posibil de stabilit în cadrul
urmăririi penale, aflându-se în s. XXXXX r-nul XXXXX, în preajma
gospodăriei unde locuiește, având intenția de a-și satisface pofta sexuală,
știind cu certitudine că XXXXX, născută la XXXXX, nu a atins vârsta de 14
ani, intenționat, aplicând constrângerea psihică și profitând de
imposibilitatea pătimitei de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza
vârstei fragede, cu forța a târât-o pe ultima în depresiunea (râpa) din
preajma gospodăriei menționate și a întreținut mai multe rapoarte sexuale
forțate.
Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),
(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia atacată
cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum
este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs
și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit
jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare
a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele de fond și-
au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care
confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze
eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în
principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe
(hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca
justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției
inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate lui Rotari Maxim, nefiind
stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii
instanței de recurs în hotărârea atacată.
În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile
recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar
declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă
12
caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o
expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură
penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre
necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că
recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul
Rusnac Aliona în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, în cauza penală în privința lui
Rotari Maxim XXXXX.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Guzun Ion
13