1ra-1751/2020 — art.171 alin.3 lit. b CP

1ra-1751/2020 — art.171 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1751/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020 și

sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 28 noiembrie 2019, în cauza

penală în privința lui,

Rotari Maxim XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.09.2018 – 28.11.2019

instanța de apel: 12.02.2020 – 26.05.2020

instanța de recurs ordinar: 04.08.2020 – 24.11.2020

A C O N S T A T A T :

Rotari Maxim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de 5 (cinci) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Termenul ispășirii pedepsei lui Rotari Maxim urmând a fi calculat din

28.11.2019.

Solicitarea procurorului privind încasarea sumei de 2182 lei cu titlu de

cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Acțiunea civilă înaintată de către reprezentantul părții vătămate

XXXXX a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Rotari

Maxim a prejudiciului material în sumă de 18228 lei (optsprezece mii două

sute douăzeci și opt) lei în beneficiul lui XXXXX.

A fost dispusă încasarea din contul lui Rotari Maxim a prejudiciului

moral în sumă de 20000 (douăzeci mii lei) în beneficiul lui XXXXX.

verii din anul 2014, data nu a fost posibil de stabilit în cadrul urmăririi

penale, aflându-se în s. XXXXX, r-nul XXXXX, în preajma gospodăriei unde

locuiește, având intenția de a-și satisface pofta sexuală, știind cu certitudine

1

că XXXXX, născută la XXXXX, nu a atins vârsta de 14 ani, intenționat,

aplicând constrângerea psihică și profitând de imposibilitatea pătimitei de a

se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, cu forța a târât-

o pe ultima în depresiunea (râpa) din preajma gospodăriei menționate și a

întreținut mai multe rapoarte sexuale forțate.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 12.10.2017 s-

a stabilit că, la examinarea minorei XXXXX, a.n. XXXXX, se determină

ruptură himenală veche la cifra 3 conform ceasornicului, himenul fără inel

de contracție, care poate fi semen de raport (rapoarte) sexual (e).

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. XXXXX din 19.12.2017, în

cadrul examinării actuale la minora XXXXX se constată consecințe ale

traumei psihologice: senzitivitate crescută, intoleranță la frustrări minime,

auto estimare deficitară, tensiune emoțională ce se asociază cu deficitul de

concentrare a atenției, hipomnezie de fixare.

- adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Florești, Mîțu

Lilia, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

Rotari Maxim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 70 Cod penal, stabilindu-

i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis și încasarea de la inculpat a cheltuielilor

judiciare;

- avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul să fie

achitat.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:

- prima instanță a dat o apreciere justă a circumstanțelor cauzei și a

calificat corect acțiunile inculpatului Rotari Maxim în baza art.171 alin.(3) lit.

b) Cod penal, însă la emiterea sentinței nu a ținut cont de caracterul social

periculos al faptei comise de către inculpat, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului și de atitudinea inculpatului față

de fapta prejudiciabilă comisă;

- prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare sub limita prevăzută

de lege, prima instanță i-a stabilit inculpatului Rotari Maxim o pedeapsă

prea blândă și inechitabilă, care nu corespunde categoriei și gravității faptei

comise de către cel din urmă;

- este incorectă poziția instanței de fond privind respingerea solicitării

de încasare a cheltuielilor judiciare de la inculpat în mărime de 2182 lei în

legătură cu efectuarea expertizei judiciare, deoarece acestea sunt în legătură

de cauzalitate directă cu acțiunile imputate inculpatului.

2

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:

- prima instanță la emiterea sentinței nu a luat în considerare motivele

invocate de apărare și nu a apreciat just probele pe cauză care confirmă că

inculpatul Rotari Maxim nu a săvârșit infracțiunea ce i se impută;

- învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate

este întemeiată pe presupuneri și nu este întărită cu probe veridice și

incontestabile pentru constatarea vinovăției inculpatului;

- judecarea cauzei a fost realizată cu încălcarea standardelor de

probațiune stabilite la nivel național de art.8 alin.(3) Cod de procedură

penală;

- la audierea părții vătămate minore XXXXX nu a fost invitat avocatul

inculpatului, astfel ultimul nu a avut posibilitate de a acorda întrebări care

au importanță pentru elucidarea tuturor circumstanțelor pe cauza dată.

Astfel, se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate minore

XXXXX, considerând că această probă urmează a fi declarată nulă, deoarece

a fost obținută cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală;

- inculpatul necesită a fi achitat, deoarece în acțiunile sale lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate lui;

- inculpatul se caracterizează în exclusivitate pozitiv, este angajat în

câmpul muncii, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, pe

parcursul efectuării urmăririi penale s-a prezentat de fiecare dată când a fost

citat, în instanța de judecată a dat dovadă de comportament exemplar,

deoarece a fost educat și face parte dintr-o familie de oameni onești.

2020, a fost respins apelul avocatului Rusnac Aliona în interesele

inculpatului Rotari Maxim, admis apelul adjunctului procurorului-șef al

Procuraturii raionului Florești, Mîțu Lilia, casată sentințe în latura pedepsei

și a cheltuielilor de judecată pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care:

Rotari Maxim a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, cu

aplicarea prevederilor art.70 și art.79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

În temeiul alin. (4) art.72 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită lui

Rotari Maxim urmând a fi executată în penitenciar de tip închis.

A fost menținută în continuare în privința inculpatului Rotari Maxim

starea de arest.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul

inculpatului Rotari Maxim în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată a

fost admisă.

3

A fost încasat din contul inculpatului Rotari Maxim în beneficiul

statului cheltuielile de judecată în mărime de 2182 (două mii una sută

optzeci și doi) lei.

În rest dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la acțiunea civilă

au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției instanța de apel a indicat că prima instanță în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat

complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului, care se confirmă prin probele acumulate pe dosar,

cercetate în instanța de fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect

calificate de către instanța de fond după indicii art.171 alin.(3) lit. b) Cod

penal - ,, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere psihică a

persoanei, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și

exprima voința, săvârșit în privința unei persoane minore în vârstă de până

la 14 ani.”

În cadrul examinării cererii de apel, instanța a verificat și cercetat

probele în baza căror a fost pronunțată sentința de condamnare, de rând cu

declarațiile martorilor audiați în instanță, consemnându-le în procesul-

verbal, și anume: plângerea lui XXXXX privind tragerea la răspundere a lui

Rotari Maxim din 24.07.2017 (f.d.16, vol. I); raportul de expertiză

extrajudiciară nr. XXXXX din 25 iulie 2017 (f.d.18, vol. I); raportul de

constatare nr. XXXXX din 01.08.2017 (f.d.19, vol. I); copia certificatului de

naștere a lui XXXXX (f.d.25, vol. I); încheierea judecătoriei Soroca sediul

Florești din 26.07.2017, prin care s-a admis demersul procurorului privind

audierea minorei XXXXX în calitate de parte vătămată (f.d.30, vol. I),

declarațiile părții vătămate minore XXXXX din 27.07.2017 și înregistrarea

audio a acestor declarații (f.d.31-36, vol. I); ordonanța de ridicare a broșurii

cu denumirea „Sida și alte câteva boli cu transmitere sexuală” din 27.07.2017

(f.d.37, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 27.07.2017 (f.d.38, vol. I);

broșura ridicată la data de 27.07.2017 de culoare galbenă (f.d.39, vol. I);

caracteristica eliberată pe numele lui XXXXX nr. XXXXX din 10.08.2017

(f.d.40, vol. I); caracteristica psiho-pedagodică a elevei clasei a VI-a „A”

XXXXX nr.X din 05.09.2017 (f.d.41-42, vol. I); ordonanța de ridicare și

procesul-verbal de ridicare a carnetului de dezvoltare a copilului pe numele

XXXXX din 06.09.2017 (f.d.44-45, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.

XXXXX „A” din 12.10.2017 (f.d.64, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 19.12.2017, prin care este descris că XXXXX manifestă tendința

de a exagera evenimentele percepute din cauza senzitivității emoționale,

hiperreactivității mărite, dar nu se constată tendința de a fantaza (f.d.70-72 ,

vol. I); declarațiile suplimentare a minorei XXXXX din 16.03.2018 (f.d.83,

4

vol. I); înregistrările audierii părții vătămate minore XXXXX din 16.03.2018

(f.d.84, vol. I); procesul-verbal de audiere a expertului Vrabii Marcela din

20.04.2018 (f.d.107, vol. I); acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal

de către reprezentantul legal al părții vătămate minore XXXXX, Casapciuc

Oxana, și avocatul acesteia Lichii Boris din 07.11.2018 (f.d.169-178, vol. I);

declarațiile din instanța de judecată a reprezentantului părții vătămate

Oxana Casapciuc din 20.06.2019 (f.d.235-237, vol. I); declarațiile din instanța

de judecată a martorului Casapciuc Veaceslav din 01.10.2019 (f.d.241-243,

vol. I); declarațiile expertului Vrabii Marcela din 08.10.2019 (f.d.3-4 , vol. II).

Curtea de apel a menționat că, argumentele invocate de avocat în

interesele inculpatului Rotari Maxim în ședința instanței de apel precum că

învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate este

întemeiată pe presupuneri și nu este întărită cu probe veridice și

incontestabile pentru constatarea vinovăției acestuia sânt contradictorii

circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și

cea de apel pe parcursul judecării cauzei.

Contrar prevederilor art.61 și art.75 Cod penal, care reglementează

scopul și criteriile generale de individualizare a pedepsei, instanța de fond

la stabilirea pedepsei inculpatului Rotari Maxim nu a individualizat-o

corect, astfel nejustificat concluzionând posibilitatea corectării și reeducării

inculpatului stabilindu-i pedeapsa sub limita maximă prevăzută de lege.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei în privința inculpatului

Rotari Maxim instanța de fond urma să țină cont de prevederile art.75

alin.(1) Cod penal, și anume de scopul pedepsei penale întru restabilirea

echității sociale, de corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, de gravitatea infracțiunii săvârșite, urmările prejudiciabile, de

motivul acesteia, atitudinea societății față de pedeapsa penală ce urmează a-

i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Curtea de apel a relatat că, un aspect omis de către prima instanță la

pronunțarea sentinței adoptate îl constituie persoana condamnatului, care

interesează sub raportul periculozității sociale, decurgând în primul rând

din fapta prejudiciabilă și din împrejurările în care aceasta a fost comisă. Ce

ține de fapta și împrejurările în care infracțiunea a fost consumată este de

reținut că, fapta a fost comisă cu bună știință asupra unui minor.

Instanța de apel consemnat constatarea cu certitudine că, inculpatul

Rotari Maxim a comis infracțiunea imputată în timpul minoratului, având

vârsta de 14 ani, ceea ce constituie o circumstanță excepțională, din care

considerente Colegiul penal consideră că acestuia îi sânt aplicabile

prevederile art.70 alin.(3) și art.79 Cod penal, urmându-i a fi stabilită o

5

pedeapsă sub limita prevăzută de lege, dar nu așa de blândă cum a fost

stabilită de instanța de fond.

Instanța de apel a considerat incorectă aplicarea unei pedepse sub

limita maximă prevăzută de lege, deoarece inculpatul a comis cu intenție o

infracțiune excepțional de gravă, care atentează la relațiile sociale cu privire

la inviolabilitatea sexuală a minorilor, circumstanță care nu putea fi neglijată

de instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a admis cerința acuzatorului de stat

referitor la încasarea de la inculpatul Rotari Maxim a cheltuielilor judiciare

în mărime de 2182 lei pentru efectuarea expertizei judiciare, reținând în acest

aspect eroarea de drept admisă de către instanța de fond, ce și-a motivat

soluția respingerii ei prin prisma art.143 alin.(2) Cod de procedură penală,

abrogat prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 (în vigoare din 09.02.2018), fapt

pentru care va dispune casarea sentinței în această parte, cu pronunțarea

unei soluții noi în sensul celor solicitate.

Respectiv, lecturând materialele cauzei instanța de apel a reținut că,

pentru efectuarea expertizei judiciare au fost suportate cheltuieli judiciare în

mărime de 2182 lei, ce urmează a fi încasate din contul inculpatului Rotari

Maxim, dat fiind faptul că în legătură cu aceasta au fost suportate cheltuieli

ocazionate de administrarea probelor, sub incidența căror intră sumele

plătite pentru retribuția cuvenită experților…, or spre deosebire de procesul

civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt avansate de către

reclamant, prin plata taxei de timbru la introducerea acțiunii, în cauzele

penale, în care activitatea judiciara se desfășoară din oficiu, sumele necesare

cheltuielilor de urmărire sau de judecată sânt avansate, de regulă, de stat,

prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.

Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o. Cheltuielile judiciare

sânt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii,

temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea

infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este

principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod

inevitabil desfășurarea urmăririi penale si a judecării cauzei, pentru a i se

aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi

revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au

determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli.

De asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este

integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei

hotărâri de condamnare de către prima instanță. Astfel, stabilindu-se

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, acestui îi revine obligația de

6

a-i restitui statului toate cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea

constatărilor tehnico-științifice, el nejustificând obiectiv înrăutățirea stării

materiale în legătură cu aceasta, mai ales în situația în care nu are alte

persoane la întreținere.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a nu se expune

asupra acțiunii civile înaintate de către partea vătămată minoră XXXXX și

reprezentantul legal al acesteia Casapciuc Oxana împotriva inculpatului

Rotari Maxim la examinarea cauzei în instanța de fond și de a menține fără

modificări dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la acțiunea civilă,

deoarece aceste dispoziții nu au fost contestate de niciunul din participanții

la proces.

fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Rusnac Aliona în numele

inculpatului, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile

art. 427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei,

și sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care inculpatul Rotari Maxim să fie achitat.

5.1. În motivarea cererii de recurs ordinar, avocatul Rusnac Aliona în

numele inculpatului a menționat că:

- prima iinstanță cât și instanța de apel nu a dorit să ia în considerare

motivele invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate

apreciindu-le critic, susținând cu orice preț argumentele învinuirii. Nu au

apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile, care în

ansamblu coroborează între ele și care confirmă că inculpatul nu a săvârșit

infracțiunea ce i se impută;

- pe parcursul examinării cauzei atât în instanța de fond precum și în

instanța de apel nu au fost prezentate probe suficiente, directe, utile, care în

ansamblu coroborează între ele și care ar confirma că inculpatul a săvârșit

infracțiunea ce i se impută;

- instanțele au ignorat argumentele apărării și nici nu s-a expus în

privința lor într-un mod corespunzător. Nu s-a dat o apreciere probelor

cercetate, iar simpla repetare de către instanță a argumentelor formulate în

rechizitoriu nu poate fi recunoscută drept o motivare suficientă a senineței

așa cum prevăd normele naționale de procedură, dar și jurisprudența

CEDO, prezentată în cauzele: Suominen vs. Finlanda, Albina vs. Romînia și

Colibaba vs. Moldova;

- organul de urmărire penală și-a argumentat poziția sa în exclusivitate

pe declarațiile părții vătămate minore XXXXX, care au fost controversate și

neobiective, cu divergențe și neclarități privitor la circumstanțele cauzei,

fiind în contradicție cu declarațiile martorului apărării și a inculpatului;

- în susținerea celor relatate de către partea vătămată au fost reținute

declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, Casapciuc Oxana, care

7

însă este o persoana cointeresată și care nu a fost martor ocular ale celor

întâmplate;

- sunt anexate declarațiile minorei XXXXX (f.d.31), fără a fi anexat vre-

un proces verbal al ședinței de judecată, necunoscând când, de către cine a

fost audiată minora, participanții la audierea minorei, cine a fost

intervievator, datele celei din urmă. Cu toate că, potrivit art. 110-1 alin.7 Cod

de procedură penală, declarațiile martorului minor audiat în condițiile

prezentului articol se înregistrează prin mijloace audiovideo și se

consemnează integral într-un proces-verbal întocmit în conformitate cu art.

260 și 261. Instanța de judecată sigilează suportul informațional pe care a fost

înregistrată declarația martorului și îl păstrează în original împreună cu

copia de pe procesul-verbal al declarației;

- minora a fost audiată în condiții speciale în cadrul procesului penal

nr. 18-pr/17 din 24.03.2017, pe când potrivit art. 110-1 alin. l Cod de

procedură penală, audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani în

cauzele penale privind infracțiuni cu caracter sexual, privind traficul de

copii sau violența în familie, precum și în alte cazuri în care interesele

justiției sau ale minorului o cer, în condițiile art. 109 alin. (5), se va efectua

de către judecătorul de instrucție în spații special amenajate, dotate cu

mijloace de înregistrare audio/video, prin intermediul unui intervievator;

- la audierea părții vătămate minore XXXXX, nici odată, cu toate că a

fost audiată de două ori în condiții speciale, nu a fost invitată pentru

participare partea apărării, fiind impusă în situația că nu am avut posibilitate

de a da întrebări care considerăm noi au o importantă pentru elucidarea

tuturor circumstanțelor pe cauza dată;

- dacă organele de urmărire penală au administrat o probă cu

încălcarea principiilor legalității și loialității, aducând atingere drepturilor

garantate de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au

rezultat fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la

administrarea în mod legal a altor mijloace de probă (administrarea

mijlocului nelegal fiind o condiție sine qua non pentru administrarea

mijlocului de probă legal), acestea din urmă, vor fi excluse, instanțele

neputându-și fundamenta hotărârea pe aceste probe derivate. Sub aceste

aspect, CEDO, în cauza „Gafgen vs Germania” (hotărârea din 30 iunie 2008),

dezvăluie principiul „Fructele pomului otrăvit”, care impune excluderea

mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sânt derivate (în

strânsă legătură) din probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa

probantă „pomul”, este lovit de nulitate atunci toate probele obținute cu

ajutorul ei „fructele” vor fi tot așa. În consecință, menținerea mijlocului de

probă astfel administrat, aduce atingere caracterului echitabil al procesului

penal în ansamblu;

8

- învinuirea adusă nu și-a găsit oglindire, precum și organul de

urmărire penală nu au prezentat probe în sensul dat. Acuzatorul de stat în

rechizitoriu, în instanța de fond nu a combătut cu nici o probă circumstanțele

invocate de inculpat;

- se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții vătămate minore,

XXXXX. Cum putea un copil de opt ani de 4-5 ori să fie violată și nici odată

să nu spună părinților despre acest lucru, sau părinții să nu observe careva

schimbări în comportamentul ei, chiar și schimbări fiziologice, cum ar fi

careva urme pe chiloțeii fetiței. De atâtea ori să fi întreținut relații în râpă,

oricum avea să vadă cineva, deoarece din declarațiile martorului Casapciuc

Veaceslav, precum și a martorului apărării - Ceban Anatolie râpa se află

aproape de drum și se vede din drum ce se petrece acolo. E straniu faptul,

că de 4-5 ori a fost violată și nu a spus nimănui despre acest fapt, cu toate că

avea o legătură strânsă cu mama ei;

- conform probei scrise și anume a răspunsului medicului specialist

precum și a fișei medicale a inculpatului, prezentate de apărare în cadrul

examinării cauzei penale, se demonstrează cu certitudine faptul că, la

sfârșitul lunii mai, începutul lunii inie 2014 inculpatul Rotari Maxim a s-a

aflat la tratament în staționar cu diagnoza- meningită acută, iar din

02.06.2014 i s-a stabilit tratament ambulator. Se cunoaște faptul, că boala dată

își lasă amprenta asupra potenței bărbaților, deci fizic după tratamentul

primit pentru astfel de infecție, inculpatul nu avea posibilitate să întrețină

relații sexuale cu minora.

avocatul Boris Lichii cu reprezentantul părții vătămate - Casapciuc Oxana,

prin care au solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi respins, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este

nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în

acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

Potrivit textului recursului declarat, Colegiul atestă că avocatul Rusnac

9

Aliona în numele inculpatului invocă în calitate de temeiuri pentru recurs

prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora

o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara

eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct.

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent și anume pct. 12) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că în

opinia părții apărării, acțiunile inculpatului nu pot fi calificate conform art.

171 alin.(3) lit. b), acesta urmând a fi achitat, deoarece în acțiunile lui lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii, iar organul de urmărire penală și-a

argumentat poziția în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate minore

XXXXX, care au fost controversate și neobiective, cu divergențe și neclarități

privitor la circumstanțele cauzei, fiind în contradicție cu declarațiile

martorului apărării și a inculpatului, totodată în susținerea celor relatate de

către partea vătămată au fost reținute declarațiile reprezentantului legal al

părții vătămate, Casapciuc Oxana, care însă este o persoana cointeresată și

care nu a fost martor ocular ale celor întâmplate.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată

inculpatului, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind eronată invocarea

temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât

instanțele de fond just au încadrat acțiunile inculpatului Rotari Maxim,

vinovăția acestuia fiind dovedită în baza ansamblului de probe administrate

la materialele cauzei.

Astfel, contrar alegațiilor părții apărării precum că organul de

urmărire penală și-a argumentat poziția în exclusivitate pe declarațiile părții

vătămate minore XXXXX, Colegiul penal lărgit reține că, probele prezentate

de către acuzatorul de stat în ședința instanței de apel incontestabil

demonstrează vinovăția inculpatului, iar argumentele apărării sunt

contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de instanțele

de fond.

Criticile recurentului în partea ce se referă la faptul că inculpatul Rotari

Victor urmează a fi achitat deoarece în acțiunile sale lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii, iar instanțele de fond nu au dat nici o apreciere

probelor cercetate, simpla repetare de către instanță a argumentelor

formulate în rechizitoriu nu poate fi recunoscută ca o motivare suficientă,

Colegiul penal lărgit le consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția

inculpatului Rotari Maxim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171

alin.(3) lit. b) Cod penal a fost confirmată prin probele administrate, care la

rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanța de apel.

În acest sens, instanța de recurs ordinar ține să menționeze că instanța

de apel corect a ajuns la concluzia că în ședința instanței de apel, examinând

10

probele și apreciindu-le în ansamblu, justificat a constatat că, inculpatul

Rotari Maxim a comis infracțiunea imputată în timpul minoratului, având

vârsta de 14 ani, iar acțiunile acestuia fiind corect calificate de către prima

instanță după indicii art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal - ,,violul, adică raportul

sexual săvârșit prin constrângere psihică a persoanei, profitând de

imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, săvârșit în

privința unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani.”.

În acest sens, instanța de apel și-a motivat constatarea faptul că,

acțiunile inculpatului Rotari Maxim întrunesc elementele infracțiunii

prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar argumentele invocate de

partea apărării precum că inculpatul urmează a fi achitat invocând că

învinuirea adusă nu și-a găsit oglindire, nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate, menționând în acest context că, nerecunoașterea

vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme

ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului

Rotari Maxim în săvârșirea infracțiunii imputate, prevăzută de art. 171 alin.

(3) lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține și faptul că, în recursul declarat partea

apărării critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului

că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia cărora

acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui.

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,

Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit

confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât

cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate

de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal lărgit

reiterează că acesta se referă în principiu la chestiunea de apreciere a

probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar

declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe

cercetate de instanța de apel, care în opinia acestora dovedesc nevinovăția

inculpatului.

Colegiul penal lărgit reiterează că, aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere

a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea

intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt

11

apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și

toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al

coroborării acestora.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța

de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând

la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului, or, din

materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Rotari Maxim la

sfârșitul verii din anul 2014, data nu a fost posibil de stabilit în cadrul

urmăririi penale, aflându-se în s. XXXXX r-nul XXXXX, în preajma

gospodăriei unde locuiește, având intenția de a-și satisface pofta sexuală,

știind cu certitudine că XXXXX, născută la XXXXX, nu a atins vârsta de 14

ani, intenționat, aplicând constrângerea psihică și profitând de

imposibilitatea pătimitei de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza

vârstei fragede, cu forța a târât-o pe ultima în depresiunea (râpa) din

preajma gospodăriei menționate și a întreținut mai multe rapoarte sexuale

forțate.

Subsecvent instanța de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, decizia atacată

cuprinzând motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs

și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Potrivit

jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanțele de fond, or, în cazul în care instanțele de fond și-

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o instanță de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe

(hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate lui Rotari Maxim, nefiind

stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii

instanței de recurs în hotărârea atacată.

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile

recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar

declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă

12

caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o

expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură

penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre

necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul

Rusnac Aliona în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020, în cauza penală în privința lui

Rotari Maxim XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

13