1ra-214/2020 — art. 165 alin. 1 lit. b CP

1ra-214/2020 — art. 165 alin. 1 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-214/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Rotar Vasile și avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie

2019, în cauza penală în privința lui

Rotar Vasile xxx, născut la xx, originar și

domiciliat în s. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 28.09.2017 – 31.10.2018

instanța de apel: 22.11.2018 – 26.03.2019

instanța de recurs ordinar: 16.08.2019 – 05.02.2020

A C O N S T A T A T:

2018, Rotar Vasile, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 220 alin.(1) CP și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de cinci ani, în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 90 Cod Penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei,

lui Rotar Vasile fiindu-i stabilit un termen de probă de 4 (patru) ani, cu

obligarea acestuia ca în termenul stabilit, să nu-și schimbe domiciliul și/ sau

reședința fără consimțământul organului competent.

S-a aplicat față de Rotar Vasile măsura preventivă - interdicția de a

părăsi țara și se menține pană când sentința va deveni definitivă.

S-a dispus încasarea din contul lui Rotar Vasile în folosul statului,

cheltuieli de judecată în mărime de 6 097, 68 lei ( șase mii nouăzeci și șapte

lei 68 bani).

A fost hotărâtă și sorta corpurilor delicte.

a reținut că, Rotar Vasile, conform rechizitoriu întocmit de Procuror în

Procuratura Călărași Dumitru, Rotar Vasile la 31.01.2015 profitând de poziția

1

de vulnerabilitate a cet. x, locuitoare a satului x, că în acel moment nu era

angajată în câmpul muncii, întreținea singură un copil minor și avea nevoie

de bani și intenționa să plece la muncă peste hotarele Republicii Moldova,

înșelând-o că are posibilitatea să o ajute să se angajeze la serviciu în calitate

de manageră într-un hotel, prin intermediul xxxxx, (în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată), a recrutat-o și a transportat-o și a adăpostit-

o în apartamentul din or. Albufera, Portugalia, unde în baza unor anunțuri

publicate într-un ziar local, a impus-o să presteze servicii sexuale contra plată

diferitor persoane până la 28.03.2015, împreună cu alte două tinere din

Republica Moldova, iar banii câștigați zilnic erau confiscați de acesta.

Aceste acțiuni ale lui Rotar Vasile au fost încadrate de către organul de

urmărire penală conform art. 165 alin. (2), lit. d) Cod penal, traficul de ființe

umane, recrutarea, transportarea, adăpostirea unei persoane, cu

consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală comercială, săvîrșită

de două persoane.

La rândul său, instanța de judecată cercetând nemijlocit, multi-

aspectual, totalitatea probelor administrate la prezenta cauză penală a reținut

următoarea stare de fapt:

Rotar Vasile în vara anului 2014 făcând cunoștință cu x, de la care a

aflat că ultima este divorțată, are la întreținere un copil minor, având o

situație economică vulnerabilă (neavând un loc stabil de lucru), a propus

ultimei de a pleca cu scopul de a presta servicii sexuale contra plată în

Portugalia, unde din spusele d-lui practicarea servilor sexuale contra plată

este permisă la legislație menționând, că lui x îi va reveni 50% în urma

practicării serviciilor sexuale contra plată. Neavând surse financiare x a

procurat pentru xxx un bilet la avion până în Portugalia care a costat 200 (

două sute) Euro care urmau fi restituite lui Rotar Vasile în Portugalia.

Tot ultimul a împrumutat xxxx și o sumă de 1 000 (una mie) Euro până

la procurarea biletului în Portugalia și plecarea spre destinație, care la fel

urma să fie restituită de xxxxxx lui Rotari Vasile deja în Portugalia, de pe

urma prestării serviciilor sexuale contra plată. Astfel, la 4 august 2014 Spînu

Lucia a plecat spre Portugalia cu avionul, cu o doamnă pe nume ’’Valentina”

familia nu o cunoaște, iar Rotar Vasile a plecat spre Portugalia cu alt mijloc

de transport. Când au ajuns ambele în Portugalia au fost întâmpinate la

aeroport de către Rotar Vasile, cu care au plecat cu taxiul spre orașul

Albufera. Inițial la Rotar Vasile, xxxxxxxx și ”Valentina” au locuit cu

aproximație trei zile la primul, ulterior, Rotar Vasile le-a închiriat un imobil.

Din motiv că xxxxxx nu cunoștea limba, Rotar Vasile a publicat într-un ziar

local anunțul din care rezulta că două doamne prestează sexuale contra plată.

Cu ’’clienți” se înțelegea ’’Valentina” prin intermediul telefonului. Zilnic

deserveau câte 7-8 clienți banii în fiecare zi transmiteau banii lui Rotar Vasile.

2

Când urma să plece acasă Xxxxxxxxxx, după calculul efectuat de Rotari

Vasile, rămase datoare ultimului cu 300 Euro, din motiv că nu avea bani a

împrumutat de la Rotari Vasile încă 200 Euro. Astfel, Xxxxxxxxxx a prestat

servicii sexuale contra plată de aproximativ trei luni, la 8 noiembrie 2014 a

revenit în Republica Moldova. În această perioadă de trei luni pașaportul se

afla la dânsa, nu era privată de libera circulație, însă rar când ieșea în oraș,

doar cu scopul de a publica anunțul cu Rotari Vasile sau a face unele

cumpărături. S-a înțeles cu Rotar Vasile că se va întoarce în Portugalia în

iarna anului 2015 pentru a restitui datoria de 500 Euro, în continuare

prestând servicii sexuale contra plată.

În luna ianuarie 2015 Xxxxxxxxxx din nou a plecat în Portugalia, deja

împreună cu Rotar Vasile, soția și copilul minor a acestuia și Xxxxxxxxxx.

Revenind în Portugalia, din nou, în orașul Albufera a închiriat un apartament

în aceiași casă unde locuia Rotar Vasile cu familia și au început a presta

servicii sexuale contra plată, în fiecare dimineață Rotar Vasile se prezenta la

Xxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxcare achitau dânsului bani pentru ziua anterioară.

Înțelegând că datoria lui Xxxxxxxxxx față de Rotar Vasile crește în

continuare, între cei doi au apărut conflictul. Toată perioada de timp în cauză

Xxxxxxxxxx comunica cu Xxxxxxxxxxprin intermediul rețelelor de

socializare, tot la îndemnul ultimei a efectuat unele înregistrări video privitor

la transmiterea banilor de către Xxxxxxxxxx lui Rotari Vasile. La fel în

perioada data Xxxxxxxxxx nu era private de pașaport nici de libera circulație

mai mult ca atât a declarat, că nu departe de casa unde locuiau se afla un

inspectorat de poliție din or. Albufera, dar totuși prin intermediul lui

Xxxxxxxxxx a reușit să plece din Portugalia în Republica Moldova. Spînu

Lucia a declarat că atât prima data, cât și a două a plecat în Portugalia pentru

a presta servicii sexuale contra plată de bună voie, nefiind forțată de nimeni,

nefiind deposedată de pașaport din motiv că avea datorii față de Rotari

Vasile care i-a propos să o ajute să plece în Portugalia pentru a-i restitui

datoria și a obține profit material în urma practicării de către Xxxxxxxxxx a

serviciilor sexuale contra plată.

- procurorul adjunct al procurorului r-lui Călărași Dumitru prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță și de a-l recunoaște

pe Vasile Rotar vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.

(2) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 7 ani

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

gestiona resurse umane și transport de persoane pe un termen de 5 ani. Să fie

admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Xxxxxxxxxx,

însă, referitor la cuantumul prejudiciului moral și material instanța urmând

3

să se expună separat. Să se încaseze de la inculpatul V. Rotari cheltuielile

judiciare în sumă de 6897 lei, pentru efectuarea traducerilor de către SRL

„Lingvistica”.

- avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Rotar Vasile, prin care

a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței u pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Rotar Vasile să fie achitat.

3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:

- în teoria dreptului penal, Hotărârea Plenului CSJ, nr. 37 din

22.11.2004, cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul

de ființe umane, precum și legislația internațională, este prevăzut că pentru

realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este suficientă

existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționată în

dispoziția art. 165 Cod penal, în cel puțin unul din scopurile enumerate și

care este comisă măcar prin unul din mijloacele specificate;

- prin recrutare se are în vedere atragerea persoanelor prin selecționare

într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art. 165 și 206

Cod penal;

- în cazul Xxxxxxxxxx, acțiunile de recrutare ale inculpatului V. Rotar

au constatat în întâlnirile acestuia cu partea vătămată în vara anului 2014 la

un bar în s. Pîrjolteni și ulterior în 2015 când a venit la dânsa la domiciliu în

s. Peticeni, aflând că ea era în căutarea unui loc de muncă, avea nevoie de

bani, deoarece se afla într-o stare financiară dificilă și profitând de situația ei

vulnerabilă, i-a propus practicarea prostituției în Portugalia, infracțiune care

s-a început pe teritoriul R. Moldova - țară în care asemenea gen de activitate

este interzis prin lege;

- în cadrul cercetării judecătorești, V. Rotar a recunoscut că legislația

Republicii Moldova interzice praticarea prostituției. Mijloacele de recrutare

pot fi efectuate prin constrângere, răpire, înșelăciune totală sau parțială. În

cazul Xxxxxxxxxx, inculpatul V. Rotar a preferat recrutarea acesteia prin

înșelăciune.

- la rândul său înșelăciunea constă în inducerea în eroare și păgubirea

unei persoane prin prezentarea drept adevărate a unor fapte mincinoase în

scopul de a obține pentru sine sau altcineva realizarea traficului de persoane.

Ca metodă de săvârșire a infracțiunii, înșelăciunea se poate manifesta atât

prin acțiuni active, care constau în comunicarea informațiilor false despre

anumite circumstanțe sau fapte;

- din declarațiile Xxxxxxxxxx, a filelor cu calculele zilnice și înregistrării

video anexate la dosar a fost stabilit, că dânsa îi transmitea lui V. Rotar banii

câștigați din prostituție, acesta promițându-i că la urmă vor face calcule și

vor împărți banii egal;

4

- inculpatul, profitând de situația financiară dificilă a acesteia, inițial i-

a propus să accepte să meargă la prostituție în altă țară, cazarea, tot el i-a

procurat bilet avia din banii săi, cu condiția ca ultima ulterior să „lucreze,, și

să-i întoarcă. Ulterior, când Xxxxxxxxxx se afla în Portugalia, tot el, îi

împrumuta anumite sume de bani și știind că ultima avea datorii bănești în

Republica Moldova față de anumite persoane, îi punea condiția să se

prostituieze în continuare și să-i achite datoriile. Astfel, prin acțiunile sale de

viclenie, V. Rotar a plasat-o pe Xxxxxxxxxx într-o situație dificilă de

dependență financiară permanență față de dânsul, ea fiind nevoită să

presteze perioade îndelungate servicii sexuale contra plată, pentru ași

întreține familia, dar și pentru a-i achita datoriile lui V. Rotar, iar în cazul în

care aceasta refuza, V. Rotar o amenința cu răfuiala fizică. Totodată, el nu i-a

restituit nimic din bani primiți de la Xxxxxxxxxx pentru serviciile prestate de

aceasta, deși potrivit înțelegerii lor urmau să-i împartă egal. Faptul dat a

determinat-o pe Xxxxxxxxxx la mijlocul lunii martie 2015 să apeleze după

ajutor la Xxxxxxxxxx, iar ultima la rândul său să-l telefoneze pe V. Rotar în

Portugalia și să-l amenințe că în cazul în care nu-i v-a permite Luciei să plece,

v-a sesiza organele de drept;

- consideră că V. Rotar nu ar fi admis asemenea favoruri bănești

Xxxxxxxxxx, persoană pe care până la acel moment nu a cunoscut-o în cazul

în care nu ar fi urmărit scopul de profit, adică de exploatare sexuală

comercială a acesteia;

- consideră că acțiunile infracționale ale lui V. Rotar perfect întrunesc

indicii infracțiunii de trafic - recrutarea, transportarea, adăpostirea unei

persoane, cu consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală

comercială;

- cât privește indiciul prevăzut la art. 165 alin. (2), lit. d) Cod penal -

traficul săvârșit de două persoane, a menționat, că prin noua ordonanță de

modificare a învinuirii lui V. Rotar din 12.03.2018, indicele de două persoane

a fost exclus de acuzator, fiindu-i incriminantă doar indicele prevăzut la art.

165 alin. 2) lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane săvârșit prin înșelăciune.

Deși, elementul dat nu mai constituia parte a noii învinuiri, instanța în pct. 9

a sentinței a motivat incorect necesitatea recalificării acțiunilor lui V. Rotar

făcând trimitere și la acesta. Criteriul principal de distingere a victimei

traficului de ființe umane de o persoană prostituată este cel al îngrădirii

libertăților ei, deoarece o prostituată lucrează liber și nu depinde de proxenet,

pe când Xxxxxxxxxx nu era liberă în acțiuni, deoarece V. Rotar venea zilnic

și verifica cum ea lucrează, câți bani câștigă și chiar îi ridica de la ea. Totodată,

acesta permanent o avertiza să practice prostituția și să nu plece acasă, dar

să-i întoarcă datoria;

5

- în cadrul dezbaterilor acuzatorul a solicitat instanței încasarea de la

inculpatul V. Rotari a cheltuielilor judiciare în sumă de 6897 lei, pentru

efectuarea traducerilor de către SRL „Lingvistica,, (conform celor două

facturi anexate la dosar, una în sumă de 800 lei și a doua în sumă de 6097, 68

lei).

3.2 În motivarea cererii de apel avocatul inculpatului a invocat

următoarele argumente:

- prima instanță este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele

probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea, cât și

recunoașterea nulității actelor procedurale, deoarece au fost obiectate în

cadrul ședinței de judecată și anume: V-I, f.d.44- acțiunea nu este formulată

conform art.166 alin. 1,2 lit. d, e, f, i și 167 alin. 1 lit. c) Cod de procedură

civilă; f.d.59-62 - este inadmisibile ca probă datele obținute de la partea

vătămată provenința, veridicitatea, circumstanțele acestor sume, calcule

primirii acesteia, (potrivit art. 94 alin. 1 p.10 Cod de procedură penală); f.d.67-

informația, expediată către Președintele Centrului Internațional „La strada”,

lipsește ștampila cancelariei al acestui centru cu nr. și data de intrare; f.d.68-

71 - lipsește semnătura și ștampila psihologului, data și nr. de eșire al acestui

raport de constatare și lipsesc datele de recepție al acestui raport; f.d.72-74 -

lipsește semnătura participantului ori date ce ar confirma recepția acestei

acțiuni; f.d.76-77 - lipsește semnătura părții vătămate și a unui specialist sau

interpret; f.d. 78-79 - lipsește semnătura unui specialist sau interpret; f.d.80-

90- sunt copii unor informații în care lipsește semnătura unui participant ce

s-ar asuma sub răspundere că corespunde originalului; f.d. 106 - lipsește

semnătura unui specialist sau interpret; f.d.108- nu este clar este original sau

copie; f.d. CD- lipsesc semnăturile participanților și sigilare (art.131 al.5 CPP);

VII, f.d. 28-30 - anexa: extrasul art.165 CP și copiile facturilor oferite de

victima Lx, pe 11 file;

- sunt date de fapt obținute de către echipele comune internaționale de

efectuare a urmăririi penale ce nu pot fi admise ca probe, deoarece au fost

administrate în lipsa mijloacelor prevăzute în art.93 alin. 2 Cod de procedură

penală (deoarece art.93 alin. 5 Cod de procedură penală) iar potrivit art.101

alin.4 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la

baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate

părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În urma obiecțiilor descrise,

potrivit art.94, 95, 99 alin.2, 101, 251 Cod de procedură penală a cerut

nulitatea actelor procedural ceea ce nu se regăsesc în sentința constată de

către prima instanță.

6

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Chiriac

Cristin în numele inculpatului Rotar Vasile.

A fost admis apelul procurorului, casată total sentința și pronunțată o

nouă hotărâre, prin care:

Rotar Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin.(1) lit. b) Cod penal (în redacția Legii la momentul

comiterii infracțiunii) și stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a gestiona resurse umane

și transport de persoane pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată și s-a

încasat de la Rotar Vasile în beneficiul Luciei Spînu prejudiciul moral în sumă

de 50000 (cincizeci mii) lei, în rest acțiunea civilă a fost respinsă ca

neîntemeiată.

A fost respinsă cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 6897 lei, ca neîntemeiată.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, prima instanță a

constatat în mod eronat încadrarea acțiunilor inculpatului în temeiul art. 220

alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, aceasta a aplicat incorect

prevederile art. 101 alin. (1) ale Codului de procedură penală, și a dat o

apreciere improprie stării de fapt și de drept, inclusiv probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor.

Instanța de apel a reținut că indiciul prevăzut la art. 165 alin. (2), lit. d)

Cod penal - traficul săvârșit de două persoane, prin noua ordonanță de

modificare a învinuirii lui Vasile Rotar din 12.03.2018, indicele de două

persoane a fost exclus de acuzator, fiindu-i incriminat doar indicele prevăzut

la art. 165 alin. 2) lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane săvârșit prin

înșelăciune. Deși, elementul dat nu mai constituia parte a noii învinuiri,

instanța în pct. 9 a sentinței a motivat incorect necesitatea recalificării

acțiunilor lui Vasile Rotar făcând trimitere și la acesta.

Instanța de apel cercetând probele prezentate de către partea acuzării a

constatat că, s-a dovedit în afara oricărui dubiu rezonabil, faptul că Rotar

Vasile la 31.01.2015 profitând de poziția de vulnerabilitate a cet. Xxxxxxxxxx,

locuitoare a satului Peticeni, raionul Călărași, că în acel moment nu era

angajată în câmpul muncii, întreținea singură un copil minor și avea nevoie

de bani și intenționa să plece la muncă peste hotarele R. Moldova, înșelând-

o că are posibilitatea să o ajute să se angajeze la serviciu în calitate de

manageră într-un hotel, a recrutat-o și a transportat-o și a adăpostit-o în

apartamentul din or. Albufera, Portugalia, unde în baza unor anunțuri

7

publicate într-un ziar local, a impus-o să presteze servicii sexuale contra plată

diferitor persoane până la 28.03.2015, împreună cu alte două tinere din

Republica Moldova, iar banii câștigați zilnic erau confiscați de acesta.

Astfel, prin acțiunile sale Rotar Vasile a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 165 alin. (1), lit. b) Cod penal, traficul de ființe umane, recrutarea,

transportarea, adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia în

scop de exploatare sexuală comercială, săvîrșită prin înșelăciune(în redacția

Legii la momentul comiterii infracțiunii.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 ale Codului

de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios, lea dat o apreciere proprie, prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, care în ansamblu lor confirmă

vinovăția inculpatului Rotar Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

165 al. (1) lit. b) Cod penal.

Necătând la faptul că, inculpatul nu a recunoscut vinovăția sa în

comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a constatat că,

culpabilitatea lui Rotar Vasile în comiterea infracțiunii incriminate fiind

dovedită prin probele administrate, cercetate de către instanța de fond,

cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume prin:

- declarațiile părții vătămate Xxxxxxxxxx, declarațiile martorului Cebotari

Agrepina, declarațiile martorului Cebotari Serghei, declarațiile martorului

Chicu Natalia, declarațiile martorului Constantinov Ana, declarațiile

martorului Șpac Sergiu, declarațiile martorului Ureche Aliona, raportul

Centrului Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii

„La strada” privind evaluare psihologică a victimei Xxxxxxxxxx, care denotă

autenticitatea celor relatate, f. d. 68-71, vol.1; - proces -verbal de ridicare a

copiilor a nouă facturi (duplicate), tapate pe foi albe, formatul A4, privind

achitarea unor avize în limba portugheză de la „Cofina Media,, S A, pe

diferite sume în EURO, datate-07.02.2015, 12.02.2015, 17.02.2015, 22.02.2015,

27.02.2015, 04.03.2015, 10.03.2015, 16.03.2015 și 21.03.2015, din numele

Xxxxxxxxxx și traducerile acestora în care este indicat că două rusoaice de

23-24 ani nebune plăcere o. nat. Fim. Mass descloc., tel xxxxxx; un document

provizoriu de identificare (duplicat) pe 2 file, pe numele Xxxxxxxxxx în limba

portugheză din 05.02.2015; pașaportul cet. Xxxxxxxxxx, nr. B1793162, în care

sunt prezente ștampilele de intrare în Lisabona la 31.01.2015 și ieșire din

Lisabona la 28.03.2015; o înregistrare video de pe telefonul mobil al acesteia

de model „Samsung”, culoare albă, cu capacitatea de 88, 7mb, în care se

observă fața lui V. Rotaru cum numără bancnote și efectuează înscrieri într-

un carnet, f. d. 76, vol. I; - procesul-verbal de ridicare de la Ana Konstantinov

a biletului de călătorie rezervat pentru Xxxxxxxxxx, de la compania „Air

Moldova” pe o foaie de hârtie format A4, cu înscris în limba portugheză,

8

datat cu 28.03.2015, f. d. 105-106, vol. I; - procesul-verbal de recunoaștere

după fotografie a lui A. Ureche (foto nr. 5) despre care Xxxxxxxxxx susține

că a fost adusă de Vasile Rotar în apartamentul nr. 201 pe str.

Telecomunicasoeș, 5, după plecarea Olgăi și întreținut relații sexuale

împreună până la 28.03.2015. Tot ea a fost martor la conflictul dintre dânsa și

Vasile înainte de plecare, f. d. 110 vol. I; - informația oferită de compania „Air

Moldova” care confirmă că la 21.01.2015 pe numele lui Vasile Rotar, Olga

Rotar, Xxxxxxxxxx și respectiv la 25.01.2015 pe numele Xxxxxxxxxx au fost

procurate bilete de avion pe ruta Chișinău-Lisabona, pentru 31.01.2015, la

cursa 9U895 și că toate patru bilete au fost utilizate. Potrivit aceluiași răspuns,

la 24.03.2015 pe numele Xxxxxxxxxx a fost procurat bilet de avion pe ruta

Lisabona-Chișinău, pentru 28.03.2015, iar pe numele lui V. Rotar la

17.04.2015, pe aceeași rută, pentru 25.04.2015, la cursa 9U896, f. d. 146, vol. I;

- informația Serviciului de frontieră al Republicii Moldova ce confirmă că

Vasile Rotar, Olga Rotar, Xxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxx au părăsit teritoriul țării

la 31.01.2015 prin PTF Chișinău- Aeroport, f. d. 147,152,154,166 vol. I; - copiile

facturilor și istoricul oferit de reprezentanții „Cofina Media” SA privitor la

clienta Xxxxxxxxxx, în conținutul cărora este scris că o rusoaică de 24 ani,

frumoasă, nebună după plăcere O. NAT. FIM. DESCLOC tel. xxxxxxxxx,

anunț ce era publicat în ziarul local „Correio da Manha”, f. d. 117-120, vol.

III; - decizia de anchetă oferită de autoritățile de drept ale Portugaliei în

rezultatul îndeplinirii cererii de asistență juridică internațională, ce au

constatat că în perioada anilor 2015 soții Olga și Vasille Rotaru au locuit

Portugalia, or. Albuifeira, str. Telecomunicasoeș, ap. 201, însă apartamentul

din preajmă cu nr. 203 era închiriat tot de ei, în care zilnic veneau mulți

bărbați unde practicau acte de prostituție( fila 108, 156, f.d. 124-125 vol. III).

Instanța de apel a constatat că, materialul probator dovedește

indubitabil faptul că, inculpatul Rotar Vasile a comis infracțiunea constatată,

și că, acțiunile lui urmează a fi corect calificate și se încadrează în baza art.165

alin.(1) lit. b) din Codul penal.

Instanța de apel a reținut că în Hotărârea Plenumului CSJ, nr. 37 din

22.11.2004, cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul

de ființe umane, precum și legislația internațională, este prevăzut că pentru

realizarea laturii obiective a traficului de ființe umane este suficientă

existența cel puțin a unei acțiuni (inacțiuni) infracționale menționată în

dispoziția art. 165 Cod penal, în cel puțin unul din scopurile enumerate și

care este comisă măcar prin unul din mijloacele specificate.

În speța examinată a fost identificată latura obiectivă a infracțiunii în

acțiunile inculpatului, Rotar Vasile, care la 31.01.2015 profitând de poziția de

vulnerabilitate a cet. Xxxxxxxxxx, locuitoare a satului Peticeni, raionul

Călărași, că în acel moment nu era angajată în câmpul muncii, întreținea

9

singură un copil minor și avea nevoie de bani și intenționa să plece la muncă

peste hotarele R. Moldova, înșelând-o că are posibilitatea să o ajute să se

angajeze la serviciu în calitate de manageră într-un hotel, a recrutat-o și a

transportat-o și a adăpostit-o în apartamentul din or. Albufera, Portugalia,

unde în baza unor anunțuri publicate într-un ziar local, a impus-o să presteze

servicii sexuale contra plată diferitor persoane până la 28.03.2015, împreună

cu alte două tinere din Republica Moldova, iar banii câștigați zilnic erau

confiscați de acesta.

Instanța de apel a reținut că înșelăciunea în calitate de acțiunea

adiacentă s-a manifestat prin inducerea în eroare a părții vătămate asupra

condițiilor de muncă pe care urma să le aibă în Portugalia și asupra

remunerației acesteia.

Instanța de apel a mai reținut, că potrivit declarațiilor părții vătămate,

a foilor cu calculele zilnice și înregistrării video anexate la dosar s-a stabilit,

că cea din urmă îi transmitea lui Vasile Rotar banii câștigați din prostituție,

inculpatul promițându-i că la urmă vor face calcule și vor împărți banii egal.

În același sens, instanța de apel a reiterat că inculpatul, profitând de

situația financiară dificilă a acesteia, inițial i-a propus să accepte să meargă

la prostituție în altă țară, cazarea, tot el i-a procurat bilet avia din banii săi,

cu condiția ca ultima ulterior să „lucreze,, și să-i întoarcă. Însă, când

Xxxxxxxxxx se afla în Portugalia, tot el, îi împrumuta anumite sume de bani

și știind că ultima avea datorii bănești în Republica Moldova față de anumite

persoane, îi punea condiția să se prostituieze în continuare și să-i achite

datoriile.

Astfel, prin acțiunile sale de viclenie, Vasile Rotar a plasat-o pe

Xxxxxxxxxx într-o situație dificilă de dependență financiară permenentă față

de dânsul, ea fiind nevoită să presteze perioade îndelungate servicii sexuale

contra plată, pentru ași întreține familia, dar și pentru a-i achita datoriile lui

Vasile Rotar, iar în cazul în care aceasta refuza, Vasile Rotar o amenința cu

răfuiala fizică. Totodată, el nu i-a restituit nimic din bani primiți de la

Xxxxxxxxxx pentru serviciile prestate de aceasta, deși potrivit înțelegerii lor

urmau să-i împartă egal. Acest fapt a determinat-o pe Xxxxxxxxxx la mijlocul

lunii martie 2015 să apeleze după ajutor la x, iar ultima la rândul său să-l

telefoneze pe Vasile Rotar în Portugalia și să-l amenințe că în cazul în care

nu-i v-a permite xxxxxxxxxsă plece, v-a sesiza organele de drept.

Instanța de apel a considerat, că Vasile Rotar nu ar fi admis asemenea

favoruri bănești Xxxxxxxxxx, persoană pe care până la acel moment nu a

cunoscut-o în cazul în care nu ar fi urmărit scopul de profit, adică de

exploatare sexuală comercială a acesteia. Prin exploatare sexuală comercială

se înțelege activitate aducătoare de profituri, care are drept scop majorarea

10

activului patrimonial al făptuitorului, exprimându-se în folosirea victimei

prin constrângere la prostituție.

Instanța de apel a reiterat că inculpatului Rotar Vasile îi este incriminat

și acțiunea de transportarea. Transportarea este deplasarea persoanelor

traficate peste frontiera de stat a Republicii Moldova sau în interiorul

Republicii Moldova, în vederea folosirii lor în scopurile prevăzute la art. 165

din Codul penal.

Instanța de apel a reținut, că potrivit declarațiilor părții vătămate, cât și

a informațiilor oferiate de „Air Moldova”, ale martorului A. Ureche, se atestă

că anume Vasile Rotar la 31.01.2015, după ce i-a procurat Luciei Spînu biletul

la avion pe ruta Chișinău-Lisabona a organizat transportarea acesteia

împreună cu dânsul, în același avion în țara respectivă și tot el în aceasi

noapte a comandat taxi și a transportat-o pe Xxxxxxxxxx și adăpost-o în

apartamentul său din or. Albufeira, str. Telecomunicasoeș până a doua zi.

Instanța de apel a menționat că, prin adăpostirea victimei se are în

vedere plasarea persoanelor traficate într-un loc ferit, pentru a nu fi

descoperite de reprezentanții organelor de drept sau de persoanele terțe, care

ar putea anunța autoritățile despre infracțiunea de trafic de ființe umane, și

pentru ca victima să poată fi folosită în scopurile prevăzute la art. 165 CP.

Instanța de apel a reiterat, că inculpatului Rotar Vasile îi este incriminat

în învinuire și profitarea de starea de vulnerabilitate a victimei. Astfel,

abuzul de poziția de vulnerabilitate constă în utilizarea de către traficant a

stării speciale în care se găsește o persoană datorită situației sale precare din

punct de vedere al supraviețuirii sociale, etc. Starea de vulnerabilitate poate

fi condiționată de diferiți factori cum ar fi: situația economică grea, lipsa de

resurse sociale, etc. Prin situația de vulnerabilitate a victimei urmează de

înțeles orice tip de vulnerabilitate, fie ea psihică, familială, socială sau

economică, adică ansamblu de situații disperate care poate determina un om

să accepte exploatarea sa.

În continuare, instanța de apel a reținut, că fiind audiat primarul s.

Peticeni a reconfirmat declarațiile părții vătămate Xxxxxxxxxx că este

locuitoare a s. Peticeni și că în perioada 2005-2008 a fost căsătorită cu Nicolae

Spînu. În perioada anilor 2013-2014 ei au divorțat. Din câte cunoaște,

Xxxxxxxxxx anterior nu a fost angajată legal în câmpul muncii, crește și

educă singură o fetiță, născută în anul 2006. Părinții Luciei sunt pensionari.

Acest fapt a determinat-o să-și lase copilul minor sub supravegherea

temporară a mamei sale și să accepte exploatarea sa prin prostituție.

În speța examinată, instanța de apel a identificat latura subiectivă a

infracțiunii în acțiunile inculpatului, prin aceea că, Rotar Vasile, care la

31.01.2015 profitând de poziția de vulnerabilitate a cet. Xxxxxxxxxx,

locuitoare a satului Peticeni, raionul Călărași, că în acel moment nu era

11

angajată în câmpul muncii, întreținea singură un copil minor și avea nevoie

de bani și intenționa să plece la muncă peste hotarele R. Moldova, înșelând-

o că are posibilitatea să o ajute să se angajeze la serviciu în calitate de

manageră într-un hotel, a recrutat-o și a transportat-o și a adăpostit-o în

apartamentul din or. Albufera, Portugalia, unde în baza unor anunțuri

publicate într-un ziar local, a impus-o să presteze servicii sexuale contra plată

diferitor persoane până la 28.03.2015, împreună cu alte două tinere din

Republica Moldova, iar banii câștigați zilnic erau confiscați de acesta.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile avocatului

apelantul precum că în acțiunile inculpatului, Rotar Vasile nu sunt întrunite

elementele componenței vreo unei infracțiunii și acesta urmează a fi achitat,

or, pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de apel s-a stabilit cu

certitudine recrutarea, transportarea, adăpostirea și exploatarea sexuală

comercială a părții vătămate, x. Astfel Colegiul penal nu poate admite și

reține argumentele avocatului și inculpatului, care sunt combătute, ad

integrum, prin probatorul prezentat de acuzator, și examinat în instanța de

fond și de apel.

În același sens, nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel

o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care

pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate

fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații

și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei

penale.

Totodată, sa reținut că în instanța de apel inculpatul Rotar Vasile a

înaintat o cerere prin care a menționat că este de acord cu sentința și solicită

aplicarea legii cu privire la amnistie.

Instanța de apel a reținut, că în conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea

nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenții Republicii Moldova, în vigoare la 09.09.2016

(Monitorul Oficial Nr. 293-305), procesul penal încetează la faza de urmărire

penală sau la cea de judecare referitor la infracțiunea săvârșită până la

adoptarea prezentei legi pentru care Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie

2002 sau Codul penal aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 24 martie

1961, prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai

aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani.

Totodată, instanța de apel a reținut faptul, că potrivit art. 10 alin. (1),

pct. d) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenții Republicii Moldova,

prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei d) bănuite, învinuite, inculpate sau

condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole

12

din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002: art. 135–139; art. 140 alin. (2);

art. 1401–145; art. 151; art. 158 alin. (2)–(4); art. 164 alin. (2) și (3); art. 165; …

etc.

Instanța de apel a menționat la aceste capitol, că inculpatul Rotar

Vasile nu a recunoscut vina în cele incriminate, nu s-a căit sincer de cele

comise și nu a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, prin declarațiile

sale inculpatul a încercat de a induce pe o pistă greșită și favorabilă lui, în

scopul de a se eschiva de la răspunderea și pedeapsa penală.

De asemenea instanța de apel a notat, că criticile aduse de către avocat

în interesele inculpatului, în cererea de apel cu privire la nulitatea unor acte

procesuale sunt neplauzibile și instanța lea apreciat ca fiind formale și care

nu constituie temei pentru declararea nulității lor și achitarea inculpatului.

Instanța de apel a remarcat că, din probele administrate în cursul

examinării cauzei rezultă că, acestea sunt suficiente pentru a constata că,

faptele constituie infracțiunea prevăzută de art.165 alin. 1 lit. b) Cod Penal, a

fost săvârșită de inculpatul Rotar Vasile și sunt de natură să permită

stabilirea pedepsei.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului Rotar Vasile a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61,

75, 76, 77, 78 Cod penal, ține cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care

se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16

Cod penal, de circumstanțele enumerate ale cauzei, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

circumstanțele cauzei legate de scopul și motivele faptelor, de comportarea

lui în timpul și după consumarea infracțiunii.

La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a

circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens

comportamentul său în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta

comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului,

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare.

Cu privire la acțiunea civilă, instanța de apel a notat faptul că, partea

vătămată Spînu Lucia în prima instanță s-a constituit ca și parte civilă,

formulând în acest sens acțiune civilă în procesul penal.

Astfel, prin acțiunea formulată f. d. 44, vol. I, partea civilă a solicitat

încasarea din contul inculpatului 324 000 lei, astfel prejudiciu material în

sumă de 224 000 lei pentru prestarea serviciilor sexuale clienților din

Portugalia pe o perioadă de la 03.02.2015 până la 28.08.2015, potrivit

înscrisurilor anexate, și a prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei, pentru

13

înjosirea, pe care a suportat-o în țară străină motiv pentru care solicită această

sumă minimală.

Instanța de apel a reținut că cel care acționează față de altul în mod

ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau

omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară

numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât autorul

prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres

prevăzute de lege. (4) Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la

rugămintea sau cu consimțământul persoanei vătămate și dacă fapta

autorului nu vine în contradicție cu normele de etică și morală.

Instanța de apel a considerat necesar a admite pretenția înaintată de

Spînu Lucia cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat și încasează

de la Rotar Vasile în beneficiul lui xxxxxxxx cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin infracțiune în mărime de 50 000 lei, deoarece Luciei Spînu i s-a

cauzat un prejudiciu moral, adică suferințe psihice prin faptele infracționale

ale lui Rotar Vasile, însă, suma solicitată de partea vătămată este exagerată.

Instanța de apel considerat necesar a acorda cu titlu de prejudiciu

moral sumă de 50 000 lei, care urmează a fi încasată din contul inculpatului

în beneficiul părții vătămate xxxxxxx. Astfel instanța de apel consideră că,

suma de 50 000 lei v-a avea efect compensatoriu pentru partea vătămată și

nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană

pentru drepturile Omului, din care rezultă că, suma pretinsă nu trebuie să fie

exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei.

Cu privire la cheltuieli, instanța de apel, a constatat că, solicitarea

respectivă nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind

temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate,

întrucât, prima instanță a încasat de la Rotar Vasile, în contul statului,

cheltuielile de judecată și anume suma de 6097, 68 lei.

Instanța de apel a accentuată că instanța de judecată injust și

neîntemeiat a dispus ca cheltuielile judiciare cu privire la traducere în

mărime de 6097,68 lei să fie încasate din contul inculpatului Rotar Vasile or,

legea expres prevede excepția încasării cheltuielile judiciare plătite

interpreților, traducătorilor.

Prin urmare, Colegiul Penal a decis casarea sentinței primei instanțe în

partea cheltuielilor judiciare, cu respingerea încasării acestora.

către:

- inculpatul Rotar Vasile care indică temeiul pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea sentinței judecătoriei Strășeni, sediul

14

Călărași, din 31 octombrie 2018 și încetarea procesului penal în legătură cu

intervenirea Legii nr. 210 din 29.07.2016, cu privire la amnistie.

- avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului Rotar Vasile, care

indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) 12) Cod

de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de

judecată.

5.1 În argumentarea recursului, inculpatul a invocat că:

- instanța de apel urma să aplice în privința inculpatului Legea nr. 210

din 29.07.2016 cu privire la amnistie pentru infracțiunea prevăzută de art.

220 alin. (1) Cod penal;

-partea vătămată a fost liberă în acțiunile sale de a trece hotarele

Republicii Moldova, liberă de a-și întreprinde orice acțiune în Portugalia, a

lucrat anterior înafara Republicii Moldova, circumstanțe confirmate de către

rudele sale în ședință, iar poziția de vulnerabilitate nu a fost confirmată

printr-un act emis de către autoritate competentă.

- în privința acțiunii civile înaintată de către partea vătămată, fiind

obiectată de către avocat, nu a fost admisă deoarece sau nu s-a expus

deoarece n-a fost întemeiată.

5.2 În argumentarea recursului, avocatul Chiriac Cristin a invocat că:

- cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a părți vătămate

Xxxxxxxxxx, iar imposibilitate de a se prezenta partea vătămată a fost redată

de către acuzator doar printr-o informație precum că se află peste hotarele

Republicii Moldova iar de a înștiința instanța despre această imposibilitate

nu sunt. Iar în cadrul ședinței ai Curții de Apel a înaintat și o cerere conform

art.414 alin. 3 Cod de procedură penală privind audierea părții vătămate

Xxxxxxxxxx în incinta Curții de Apel mun. Chișinău prin care le-a fost

respinsă;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel depus de apărător, inclusiv și a obiecțiilor, redate asupra probelor

acuzării;

- ordonanța privind modificarea acuzării în ședința de judecată

incriminându-i lui Rotar Vasile indiciile prevăzute la art. 165 alin. 2 lit. b)

Cod penal, traficul de ființe umane săvârșit prin înșelăciune, în fapt și în

drept o consideră eronată ca urmare consideră temei de recunoaștere nulă a

ordonanței privind modificarea acuzării;

- a invocat în prima instanță nulitatea unor probe și a obiectat supra

întrucât consideră că au fost administrare contrar dispozițiilor legale potrivit

94 alin. 1, pct. 2,6,8,9 Cod de procedură penală, iar potrivit art. 101 alin. 4

Cod de procedură penală, consideră că instanța de judecată este obligată să

pună la baza hâțâirii sale numai probele a căror cercetare au avut acces toate

15

părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate;

- făcând trimitere la dispozițiile 94, alin. 3 din Codul de procedură penală

a invocat că, instanțele inferioare nu au dat o apreciere justă asupra

obiecțiilor redate de apărare: vol. I- f. d. 44- acțiunea nu este formulată

conform art.166 al. 1,2 lit. d, e, f, i și 167 alin.1 lit. c) Cod de procedură civilă;

f. d. 59-62 - este inadmisibile ca probă datele obținute de la partea vătămată

provenința, veridicitatea, circumstanțele acestor sume, calcule primirii

acesteia, (potrivit art.94 alin.1 p.10 Cod de procedură penală); f. d. 67-

informația, expediată către Președintele Centrului Internațional ,,La strada",

lipsește ștampila cancelariei al acestui centru cu nr. și data de intrare; f. d.

68-71 - lipsește semnătura și ștampila psihologului, data si nr. de eșire al

acestui raport de constatare si linsese datele de recepție al acestui raport; f.

d. 72-74 - lipsește semnătura participantului ori date ce ar confirma recepția

acestei acțiuni; f. d. 76-77 - lipsește semnătura părții vătămate și a unui

specialist sau interpret; f. d. 78-79 - lipsește semnătura unui specialist sau

interpret: f. d. 80-90- sunt copii unor informații în care lipsește semnătura

unui participant ce s-ar asuma sub răspundere că corespunde originalului;

f.d.95- nu este cunoscut proveniența și veridicitatea înscrisurilor presupuse

cu creionul; f. d. 106- lipsește semnătura unui specialist sau interpret; f. d.

108- nu este clar este original sau copie, ce pune la dubii veridicitatea; CD-

lipsește semnăturile participanților și sigilarea (art.131 alin. 5 CPP) ce pune

la îndoială veridicitatea conținutului CD-ului; f. d. 11- lipsește ștampila

cancelariei al acestui centru cu nr. și data de intrare; f. d. 28-30- anexa:

extrasul an. 165 Cod penal și copiile facturilor oferite de victima I. Spînu, pe

11 file; obiecții la filele acestui volum n-a fost audiat organul de urmărire

penală și martorii în cadrul ședinței instanței, cât și sunt date de fapt obținute

de către echipele comune internaționale de efectuare a urmăririi penale ce

nu pot fi admise ca probe deoarece au fost administrate în lipsa mijloacelor

prevăzute în art.93 alin. 2 Cod de procedură penală (deoarece art.93 alin. 5

Cod de procedură penală. Datele de fapt obținute de către echipele comune

internaționale de efectuare a urmăririi penale pot fi admise ca probe numai

în cazul în care au fost administrate prin intermediul mijloacelor de probă

prevăzute la alin. (2)) și sunt date neadmise ca probe potrivit art.94 alin. 1

pct.2,6,8,9 Cod de procedură penală; vol.-V, f.d.75 - lipsește ștampila

cancelariei ai acestui centru a nr. și datei de intrare; f.d.76 - (este vizibil că e

un xerox) lipsește ștampila și semnătura că corespunde cu originalul,

stampila cancelariei al Procuraturii a nr. si datei de intrare.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procuror care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, și

16

menționează că instanța de apel, rejudecând cauza s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și

de fapt ale cauzei și corect a soluționat cauza, iar motivarea soluției

corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Cu referire la recursul ordinar declarat către avocatul Chiriac Cristin în numele

inculpatului, se reține că acesta invocă prezența temeiului de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 5), 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume cazurile când:

„cauza a fost judecată fără citarea legală a părții vătămate, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel depus de

apărător, inclusiv și a obiecțiilor, redate asupra probelor acuzării și faptei

săvârșite de către Rotar Vasile i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile invocate de recurent și motivele specificate în susținerea

acestuia, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din

următoarele considerente.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art.

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, precum că

instanța de apel a judecat cauza fără citarea legală a părții vătămate, deși

avocatul a solicitat prezența obligatorie a acesteia, Colegiul penal atestă că a

fost invocat eronat, or instanța de apel conducându-se de prevederile art. 412

alin. 5 din Cod penal, audiind opinia participanților la proces, a dispus

examinarea pricinii în absența părții vătămate Spînu Lucia, în privința căreia

a fost executată procedura citării legale fapt confirmat prin avizul de recepție

a corespondenței (f. d. 214, vol. V).

17

De asemenea, cât privește temeiul de recurs specificat de recurent, prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că

nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind

identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei sub

aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de apel la

judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin.

(1), (5), Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra

motivelor relevante invocate în apel, fiind redate clar motivele pe care se

întemeiază soluția instanței de apel de casare totală a sentinței și pronunțată

o nouă hotărâre, prin care Rotar Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(1) lit. b) Cod penal (în redacția Legii

la momentul comiterii infracțiunii) și stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a gestiona

resurse umane și transport de persoane pe un termen de 4 (patru) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, precum și în baza

cumulului de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, soluția instanței de apel

nefiind afectată de o eroare de fapt, motivarea soluției fiind în corespundere

cu dispozitivul hotărârii, care este expus clar, iar de către instanța de recurs

ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de

apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și

întemeiată.

Totodată, cât privește critica recurentului, precum că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra argumentelor prezentate de apărare în cererea de

apel, Colegiul penal atestă că este inadmisibilă, or din decizia instanței de

apel rezultă că acesta s-a expus argumentat și detaliat în decizia sa (f. d. 240,

alineatul 7, f. d. 242, alineatul 3, vol. V), analizându-le prin prisma

circumstanțelor rezultate din cumulul de probe administrat (f. d. 224, - 236,

alineatul 3, vol. V) și a conchis just, ținând cont de declarațiile părții vătămate

în coroborare cu celelalte probe descrise în decizia instanței de apel, că în

acțiunile inculpatului Rotar Vasile sunt prezente elementele și modalitățile

de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b), Cod penal, și

anume traficul de ființe umane, recrutarea, transportarea, adăpostirea unei

persoane, cu consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală comercială,

săvîrșită prin înșelăciune (în redacția Legii la momentul comiterii infracțiunii.

Mai mult, lecturând decizia contestată în raport cu motivele invocate

în recurs, Colegiul constată că instanța de apel, casând total sentința primei

instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, și-a motivat decizia în conformitate

cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și s-a

18

pronunțat argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate de procuror și avocatul Chiriac Cristin în numele lui Rotar Vasile,

iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care a dus, la caz, la

respingerea apelului declarat de avocat, ca fiind nefondat și admiterea a

acuzatorului de stat.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise în cererea

de recurs prin care acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanța de judecată, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din

considerentul că asemenea critici de apreciere a probelor nu constituie

temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă a recurentului, or,

conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

esențiale comise de instanțele de fond și de apel.

Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat

corect că, materialul probator dovedește indubitabil faptul că, inculpatul

Rotar Vasile a comis infracțiunea constatată, respectiv acțiunile lui au fost

corect calificate și încadrate în baza art.165 alin.(1) lit. b) din Codul penal.

Astfel, instanța de recurs ordinar nu dă o nouă apreciere probelor

administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe

și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară,

examinează cauza doar sub aspectul prezentei erorilor de drept comise de

prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost

identificate. Or, se atestă că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în

decizia sa cu privire la motivele respingerii probelor părții apărării și

acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate

de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură

penală(pag.28 din decizie).

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul

face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a

întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind

circumstanțele cauzei, menționând că comiterea faptei incriminate

inculpatului Rotar Vasile nu a fost demonstrată prin probele prezentate de

acuzare, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu poate fi

acceptată această versiune, or aceasta contravine constatărilor corecte a

instanței de apel în prezenta speță, concluzii întemeiate just pe cumulul de

probe descris și apreciat de instanța de apel în decizia sa.

Totodată, de remarcat este și faptul că, instanța de apel la

individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului

Rotar Vasile a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod

19

penal, ține cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care se atribuie la

categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal,

de circumstanțele enumerate ale cauzei, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de circumstanțele

cauzei legate de scopul și motivele faptelor, de comportarea lui în timpul și

după consumarea infracțiunii.

Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia

sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor

esențiale invocate în apel, iar motivarea din decizia acesteia(pag. 14-22 din

decizie), în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța

de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19

aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca

o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Totodată, în recurs se mai invocă temei de anulare a hotărârii

judecătorești și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptelor

săvârșite li s-a dat o încadrare juridică greșită, însă instanța de recurs conchide

că temeiul dat nu persistă în cauză, deoarece instanțele judecătorești nu au

făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către inculpat decât cea în

baza cărora acesta a fost pus sub învinuire. Astfel, Colegiul penal constată

că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 165

alin.(1) lit. b) Cod penal este confirmată prin probele prezentate, iar măsura

de pedeapsă acestuia i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art. 7, 61, 75

Cod penal, ținându-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de

persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii

normei penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a

interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Or, argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu și

contravin probelor administrate.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, motivele invocate în

recursul declarat de către avocatul Chiriac Cristian în numele inculpatului

au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite

răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor care

20

au fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO,

pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de inculpatul Rotar

Vasile, prevăzut în pct. 11) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în

sensul că instanța de apel urma să aplice în privința inculpatului Legea nr.

210 din 29.07.2016 cu privire la amnistie pentru infracțiunea prevăzută de

art. 220 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs consideră că criticele

recurentului nu sunt întemeiate, deoarece instanța de apel corect a dispus a

nu aplica actul amnistiei în privința lui Rotar Vasile, decizie care este fondată

și întemeiată, din următoarele considerente.

Amnistia este actul de clemență al puterii legiuitoare, prin care

aceasta, din considerente de ordin politic sau social, înlătură răspunderea

penală și consecințele condamnării pentru infracțiunile săvârșite până la

apariția sa.

La 29 iulie 2016 a fost adoptată Legea nr. 210 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 210, în cazul în care persoana, în privința

căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite de art. 1 și nu

cade sub incidența art. 10, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei, dacă

infracțiunea a fost comisă până la data de 29 iulie 2016, pentru care Codul

penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea

R.S.S. Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă

principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea,

pe un termen de 7 ani.

Din actele cauzei deferite judecății, se constată că Rotar Vasile a comis

infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Astfel, potrivit art. 10 alin. (1), pct. d) din Legea nr. 210 din 29.07.2016

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenții Republicii Moldova, prevederile art. 1-9 nu se aplică

persoanei d) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre

infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985-XV

din 18 aprilie 2002: art. 135–139; art. 140 alin. (2); art. 1401–145; art. 151; art.

158 alin. (2)–(4); art. 164 alin. (2) și (3); art. 165;…etc.

Raportând la caz cele consemnate supra, Colegiul penal conchide că,

la caz, în privința lui Rotar Vasile nu poate fi aplicat actul amnistiei, instanța

de apel statuând corect că nu sunt întrunite condițiile stipulate în art. 1 alin.

(2) din Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate în recursuri care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția

21

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile

ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul

Rotar Vasile și avocatul Chiriac Cristin în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2019, în

cauza penală în privința lui Rotar Vasile x, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

22

23