1ra-212/21 — Art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 februarie 2020, Cristinoi Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Cristinoi Vasile, pentru o perioadă de probațiune de 1 (unu) an. Cheltuielile de judecată au fost trecute în contul statului.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cristinoi Vasile, la 28 iulie 2018, aproximativ ora 22:30, aflându-se în loc public, în curtea blocului locativ, situat pe str. Andrei Doga, 28/2, mun. Chișinău, fără motiv, acționând din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită, a inițiat un 1 conflict cu cet. Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, în cadrul caruia i-а numit pe ultimii cu cuvinte necenzurate și le-a aplicat acestora mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului. Ulterior, continuându-și intențiile sale huliganice și având asupra sa un pistol pneumatic de model „Trooper 4.5”, Cristinoi Vasile, l-a îndreptat în cet. Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, amenințându-i pe ultimii cu moartea. Astfel, acțiunile inculpatului Cristinoi Vasile au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșite cu aplicarea armei.

Avocatul Corceac Sorin în numele inculpatului Cristinoi Vasile, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cristinoi Vasile să fie achitat de sub învinuirea înaintată. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță nu a luat în considerație faptul că Cristinoi Vasile este în imposibilitate să inițieze conflictul cu părțile vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, deoarece suferă de astmă și nu poate să facă careva eforturi fizice, or, acesta s-a apropiat de către părțile vătămate cu scopul ca aceștia să înceteze tulburarea liniștii, consumul de băuturi alcoolice în locul public și macularea spațiului public. A indicat, că faptul consumului de băuturi alcoolice a fost confirmat atât de către părțile vătămate, precum și de către martorul Ieșanu Eugenia, însă aplicarea loviturii de către Cristinoi Vasile asupra părții vătămate Tracenco Sergiu, nu a fost confirmată, deoarece acest fapt nu rezultă din careva probe. A menționat apărarea, că anume Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg au fost cei care au aplicat lovituri lui Cristinoi Vasile, și care au inițiat conflictul, fapt confirmat de către martorii Tatar Alexandra și Iacub Maria. Mai mult, a susținut că faptul aplicării de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg a loviturilor asupra lui Cristinoi Vasile, a fost observat atât de către procurorul care a condus urmărirea penală, precum și de către judecătorul de instrucție, iar în privința lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, a fost intentată o cauză penală în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. A mai indicat, că martorii Tatar Alexandra și Iacub Maria, fiind audiați au comunicat că anume Cristinoi Vasile a fost maltratat de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, atunci când inculpatul se afla deja la pământ, precum și declarațiile martorilor vizați confirmă cele declarate de către Cristinoi Vasile, însă declarațiile lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg precum că după conflict, Cristinoi Vasile ar fi plecat și a revenit cu arma, nu corespund realității, întrucât acestea sunt combătute prin declarațiiile martorilor Tatar Alexandru și Iacub Maria care au menționat că după ce au observat de la geam că Cristinoi Vasile era bătut de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, iar după ce au coborât jos, Cristinoi Vasile se afla lângă 2 automobilul său, iar Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg se aflau după o altă mașină, și se înverșunau la inculpat cu solicitări ca acesta să lase arma și să vină să se clarifice, fapt ce atestă că Cristinoi Vasile nu dispunea de posibilitatea de a pleca după armă și a reveni ulterior. A precizat apărarea, că de fapt Cristinoi Vasile a fost victima unui atac din partea Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, or, acesta nu a avut intenția de a aplica arma. În opinia apărării, nu pot fi reținute declarațiile lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg și a martorului Ieșanu Eugenia, precum că Cristinoi Vasile ar fi îndreptat arma spre capul lui Belosohov Oleg, deoarece la confruntarea acestuia cu inculpatul, precum și în ședința de judecată, s-a constatat că declarațiile acestuia nu corespund realității. De asemenea, consideră apărarea că acțiunile lui Cristinoi Vasile urmează a fi interpretate ca o stare de extremă necesitate, în contextul în care anume inculpatul a fost atacat de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, or, faptul că Cristinoi Vasile a scos arma din automobil, a fost cu scopul de a se apăra în continuare de agresiunea fizică din partea lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, acesta neavând intenția să o folosească și să încalce ordinea publică, însă dimpotrivă să stopeze acțiunile huliganice ale lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că audiind participanții la proces, cercetând probele administrate de către prima instanță și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și corect a ajuns la concluzia că inculpatul Cristinoi Vasile a săvârșit infracțiunea incriminată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșite cu aplicarea armei. Instanța de apel a menționat, că examinând probatoriul administrat, se atestă că vina inculpatului Cristinoi Vasile este dovedită prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume: declarațiile părții vătămate Belosohov Oleg (f.d.187); declarațiile părții vătămate Tracenco Sergiu (f.d.188); declarațiile martorului Ieșanu Eugenia (f.d.181); declarațiile martorului Tatar Alexandru (f.d.183); declarațiile martorului Iacub Maria (f.d.186); declarațiile martorului Bulgaru Anatolie (f.d.185); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28 iulie 2018 și planșa fotografică (f.d.11-13); procesul-verbal de examinare a obiectului din 01 august 2018, prin care a fost examinat pistolul pneumatic de model „Trooper 4,5”, de culoare negru cu seria 11013193, cal. 4mm (f.d.14-16); procesul-verbal de confruntare din 21 septembrie 3 2018, dintre partea vătămată Tracenco Sergiu și învinuitul Cristinoi Vasile, în cadrul căreia părțile și-au menținut declarațiile (f.d.57-59); procesul-verbal de confruntare din 21 septembrie 2018, dintre partea vătămată Belosohov Oleg și învinuitul Cristinoi Vasile, în cadrul căreia părțile și-au menținut declarațiile (f.d.60-62); raportul de expertiză nr. 201802P2659 din 30 iulie 2018 (f.d.33-34); raportul de expertiză nr. 201802D2178 din 23 octombrie 2018 (f.d.72-77); ordonanța de transmitere a corpurilor delicte la păstrare din 30 noiembrie 2018 (f.d.79); rechizitoriul cauzei penale nr. 2018021532, în cadrul căreia Belosohov Oleg și Tracenco Sergiu sunt învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru acțiunile de violență săvârșite în raport cu Cristinoi Vasile la aceeași dată, oră și loc precum este indicat și în prezenta cauză penală (f.d.106-111); ordonanța de începere a urmăririi penale în cauza nr. 2018021532 din 08 octombrie 2018 (f.d.137); plângerea lui Cristinoi Vasile adresată Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Rîșcani la 08 august 2018, în privința acțiunilor lui Belosohov Oleg și Tracenco Sergiu (f.d.138-139); raportul de expertiză extrajudiciară nr. 201802P2708 din 01 august 2018 (f.d.140-142); precum și ordonanțele de punere sub învinuire a lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg și procesele-verbale de audiere a acestora în calitate de învinuiți în cauza penală nr. 2018021532 (f.d.146-151). Astfel, instanța de apel a conchis că totalitatea probelor examinate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează cu certitudine faptul că, inculpatul Cristinoi Vasile a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Cu referire la componența infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism, iar latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată fie în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie în acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Instanța de apel a precizat, că în speță, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpatul Cristinoi Vasile, a încălcat ordinea publică, i-a cauzat dureri fizice părților vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg prin aplicarea loviturilor, și nemijlocit prin numirea cu cuvinte necenzurate a pătimiților, și ulterior cu amenințarea acestora cu aplicarea armei de foc, iar ca urmare părțile vătămate s-au speriat. Prin urmare, instanța de apel a conchis că latura obiectivă a infracțiunii de huliganism a fost realizată prin acțiunile inculpatului Cristinoi Vasile, care potrivit declarațiilor părților vătămate, precum și ale martorilor, a fost persoana ce a inițiat 4 conflictul, deși a avut posibilitatea să-l soluționeze printr-o atenționare pașnică sau să sesizeze organele de drept. În acest sens, instanța de apel a indicat că nu are dubii în privința veridicității declarațiilor martorilor Tatar Alexandra, Iacub Maria și Bulgar Anatolie, potrivit cărora inculpatul Cristinoi Vasile ar fi fost lovit peste diferite regiuni ale corpului de către părțile vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, întrucât aceste declarații se confirmă integral prin raportul de expertiză nr. 201802D2178 din 23 octombrie 2018. Totodată, instanța de apel a reținut, că s-a constatat faptul maltratării inculpatului Cristinoi Vasile, de către părțile vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, fapt pentru care în privința acestora a fost pornită cauza penală nr. 2018021532, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în cadrul căreia inculpatul Cristinoi Vasile are statutul de parte vătămată. Instanța de apel a mai precizat, că însăși martorii vizați, la care a făcut referire acuzarea, au confirmat direct faptul utilizării armei de către inculpatul Cristinoi Vasile, ceea ce atestă încălcarea ordinii publice, or, în acest sens acțiunile ilegale ale părților vătămate nu pot constitui temei pentru a îndreptăți acțiunile de huliganism ale inculpatului Cristinoi Vasile, și anume aplicarea loviturilor asupra părților vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, și ulterior aplicarea armei, amenințarea cu utilizarea ei, prin îndreptarea în direcția capului părților vătămate, a constituit temei de a considera acțiunile inculpatului ca faptă ce încalcă grav ordinea publică, acțiuni însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, or, ca rezultat părțile vătămate s-au speriat pentru viața și integritatea fizică. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a insicat că aceasta constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică (savarșită în public), acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, însă săvârșirea infracțiunii într-un loc public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu fiind modul public, adică actele huliganice urmează a fi săvârșite în prezența unor persoane, ori rezultatul actelor huliganice devin inevitabil cunoscute altor persoane. Prin urmare, instanța de apel a menționat că infracțiunea săvârșită de inculpat a fost comisa în loc public, întrucât acțiunile acestuia huliganice au avut loc în ograda blocului locativ din str. Andrei Doga, 28/2, acțiuni care au fost văzute atât de către martorul Ieșanu Eugenia, precum și de martorii Iacub Maria, Tatar Alexandra, și de către alte persoane. Instanța de apel a constatat, că în speță, inculpatul Cristinoi Vasile a aplicat lovituri părților vătămate, și ulterior fiind supus agresiunii fizice din partea acestora, depășind limitele extremei necesități și legitimei apărări, a hotărât să aplice arma de foc prin îndreptarea acesteia în direcția părților vătămate, amenințându-i cu aplicarea acesteia. 5 Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, instanța de apel a indicat că aceasta se caracterizează prin intenție directă, și astfel a constatat că în speță, acțiunile inculpatului Cristinoi Vasile întrunesc latura subiectivă a infracțiunii de huliganism, întrucât acesta a săvârșit fapta infracțională cu intenție directă, or, însăși inculpatul Cristinoi Vasile nu a negat despre conflictul iscat, aplicarea armei, dar și nemijlocit amenințarea cu aplicarea acesteia, fapt confirmat atât de către părțile vătămate, precum și de către martorii audiați în cadrul ședinței primei instanțe. În opinia instanței de apel, nu pot fi reținute afirmațiile inculpatului precum că conflictul a fost provocat intenționat, în contextul în care din probele administrate, rezultă cert faptul că conflictul nu a fost inițiat de către părțile vătămate, or, acestea precum și martorii audiați în cadrul ședinței primei instanțe, au confirmat că anume inculpatul Cristinoi Vasile a fost persoana care s-a apropiat de părțile vătămate și i-a aplicat o lovitură lui Tracenco Sergiu, ulterior devenind agresiv l-a lovit și Belosohov Oleg, după care acesta a mers și a luat arma și a amenințat părțile vătămate cu aplicarea acesteia. Referitor la subiectul infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal, instanța de apel a menționat că este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani, astfel că în speță, inculpatul Cristinoi Vasile cade sub incidența acestui element constitutiv al infracțiunii de huliganism. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată afirmația apărării precum că Cristinoi Vasile nu a inițiat conflictul cu părțile vătămate Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, deoarece acesta s-a apropiat de ultimii doar cu scopul ca să înceteze tulburarea liniștii, consumul de băuturi alcoolice în locuri publice și macularea spațiului public, cu atât mai mult că Cristinoi Vasile suferă de astmă, și nu poate să facă careva efort fizic, or, anume inculpatul s-a apropiat inițial de părțile vătămate, aplicându-i o lovitură lui Tracenco Sergiu, pentru că acesta ar fi aruncat o folie de staniol la pământ, după care tot inculpatul a devenit agresiv, și se adresa cu cuvinte necenzurate, dar și să agreseze ambele părți vătămate. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat și argumentul apărării referitor la faptul că anume părțile vătămate ar fi inițiat conflictul, invocând în acest sens declarațiile martorilor Tatar Alexandra și Iacub Maria, or, acești martori au confirmat nemijlocit ipoteza conflictului în cadrul căruia deja părțile vătămate îl maltratau fizic pe inculpatul Critinoi Vasile, astfel că martorii nu au confirmat concluzia privind pretinsa inițiere a conflictului de catre Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, dar nemijlocit etapa la care deja părțile vătămate au răspuns prin agresiune, la agresiunea survenită din partea lui Cristinoi Vasile, care s-a apropiat de părțile vătămate cu scopul de a stopa acțiunile de tulburare a ordinii publice. Cu referire la argumentele invocate de către partea apărării privind faptul că doar părțile vătămate se fac vinovate de inițierea conflictului și de actul de huliganism, iar actiunile inculpatului Cristinoi Vasile, sunt justificate de starea de 6 extremă necesitate, instanța de apel la fel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, concluzionând că atât acțiunile inculpatului atestă o încălcarea grosolană a ordinii publice, și aplicarea violenței, dar și amenințarea cu aplicarea acesteia. Așadar, în cazul constatării vinovăției pentru acțiuni huliganice, atât ale inculpatului, precum și ale părților vătămate, sunt pasibile răspunderii nemijlocit ambele părți ale conflictului actului huliganic, întrucât vinovăția inculpatului pentru acțiunile huliganice, nu exclude vinovăția părților vătămate, dacă acestea s-au manifestat prin acțiuni huliganice. Totodată, instanța de apel, respingând alegațiile apărării precum că scoaterea armei din automobil a fost întreprinsă pentru a se apăra în continuare de agresiunea fizică din partea lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, întrucât nu avea altă posibilitate de a se apară, a concluzionat că potrivit declarațiilor părților vătămate, precum și ale martorului Ieșanu Eugenia, se atestă că imediat după ce inculpatul a îndreptat arma spre părțile vătămate, iar aceștia din urmă au fugit în direcții diferite, inculpatul nu a lăsat arma, și a continuat să îi amenințe, astfel că amenințarea cu aplicarea armei de foc, în speță constituie o agravantă a actului huliganic. În opinia instanței de apel, amenințarea cu aplicarea armei pneumatice de către inculpatul Cristinoi Vasile, este o acțiune care a depășit limitele legitimei apărări și stării de extremă necesitate invocată de către apărare, în contextul în care nu a existat un careva pericol pentru viața acestuia, ultimul având posibilitatea de a apela organele de resort, sau a chema alte persoane pentru a stopa conflictul, și aplicarea asupra sa a loviturilor din partea părților vătămate. Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de apel a reținut în acest sens că soluția primei instanțe este una corectă, justificată și întemeiată, iar sancțiunea sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune este una proporțională, în raport cu fapta infracțională săvârșită de către Cristinoi Vasile, precum și urmările prejudiciabile. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că careva circumstanțe atenuante prin prisma art. 76 alin. (1) Cod penal, și careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului Cristinoi Vasile nu au fost constatate, și reieșind din circumstanțele săvârșirii infracțiunii, și anume fapta infracțională, urmările prejudiciabile ale acesteia, acțiunile ilegale și amorale ale părților vătămate, a ajuns la concluzia că prima instanță justificat și întemeiat i-a aplicat inculpatului sancțiunea penală minimă sub formă de închisoare, pe un termen de 3 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, sancțiune care este una justificată și echitabilă, ținând cont de categoria infracțiunii săvârșite, împrejurările săvârșirii acesteia, dar și urmările grave, care va contribui la restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și concluzia primei instanțe referitor la dispunerea suspendării executării condiționate a pedepsei stabilite inculpatului Cristinoi Vasile. 7

Avocatul Corceac Sorin în numele inculpatului Cristinoi Vasile, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cristinoi Vasile să fie achitat de sub învinuirea înaintată sau cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond eronat au conchis că Cristinoi Vasile a fost inițiatorul conflictului, și au încadrat acțiunile acestuia în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, în contextul în care pretinsele părți vătămate, precum și martorul Ieșanu Eugenia, au confirmat consumarea de către aceștia a bauturilor alcoolice. În opinia apărării, nu pot fi luate în considerație declarațiile pretinselor părți vătămate și ale martorului acestora, precum că inculpatul ar fi aplicat lui Tracenco Sergiu о lovitură în spate, întrucât existența acesteia nu a fost confirmată prin careva probe, precum și semne ale aplicării unei astfel de lovituri, or, această poziție a fost susținută în scopul justificării acțiunilor ulterioare întreprinse de către pretinsele părți vătămate. Astfel, precizează că instanțele de fond au reținut în privința inculpatului că acesta a inițiat conflictul, însă această circumstanță nu rezultă din materialele cauzei în mod cert, inclusiv în contextul în care Cristinoi Vasile suferă de astm cronic. Consideră apărarea, că instanțele de fond au reținut doar acele declarații ce confirmau învinuirea, însă au lăsat fără apreciere declarațiile care confirmă nevinovăția inculpatului, precum și argumentele apărării în acest sesns, or, nu puteau fi reținute declarațiile lui Tracenco Sergiu, Belosohov Oleg și Ieșanu Eugenia referitor la faptul că inculpatul după aplanarea conflictului, ar fi plecat și revenit ulterior cu arma, deoarece această poziție contravine declarațiilor martorilor Tatar Alexandru și Iacub Maria, potrivit cărora după ce au văzut de la geam că Cristinoi Vasile este bătut de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, au coborât, unde Cristinoi Vasile se afla lângă automobilul său, iar Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg se aflau după о altă mașină. Mai susține, că instanțele de fond neîntemeiat au constatat că Cristinoi Vasile dispunea de posibilitatea de a apela la poliție sau la ajutorul altcuiva, dacă amenințarea sănătății sale era imediată și evidentă, iar acesta nu deținea telefonul și nici nu ar fi reușit sa-l utilizeze, fiind urmărit de părțile vătămate cu vădită intenție de a continua acțiunile violente asupra inculpatului, iar până la acel moment nimeni nu-i venise în ajutor. Susține, că Cristinoi Vasile a fost victima unui atac direct, imediat și real, cu vădită intenție de a continua acțiunile violente de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, îndreptate împotriva acestuia. Totodată, Cristinoi Vasile nu a avut intenția de a utiliza arma împotriva lui Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg, și nici nu a utilizat-o, nu i-a amenințat cu 8 utilizarea acesteia, astfel că inculpatul nu a depășit limitele legitimei apărări. Menționează, că nu pot fi luate în considerație declarațiile pretinselor părți vătămate și ale martorului Ieșanu Eugenia, reținute de către instanțele de fond în lipsa unei analize corespunzătoare, referitor la faptul că inculpatul ar fi plasat arma la capul lui Belosohov Oleg. În opinia apărării, acțiunile lui Cristinoi Vasile pot fi calificate ca stare de extremă necesitate, deoarece din declarațiile martorilor rezultă că scoaterea armei din automobilul său de către Cristinoi Vasile, în timp ce era urmărit de către Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg cu intenția de a-l agresa fizic în continuare, a fost întreprinsă pentru a-și salva integritatea corporală și sănătatea sa de la pericolul iminent pe care-l prezentau Tracenco Sergiu și Belosohov Oleg. Precizează, că acțiunile lui Cristinoi Vasile nu întrunesc infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece elementul esențial al infracțiunii de huliganism este intenția persoanei îndreptată spre încălcarea ordinii publice sau săvârșirea altor acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Conchide, că Cristinoi Vasile nu a inițiat conflictul, iar intenția acestuia fiind doar de menținere a ordinii publice, prin solicitarea părților vătămate să nu strige și să nu facă murdărie în curtea blocului, solicitare soldată cu agresarea sa fizică de către pretinsele părți vătămate, invocând în acest sens raportul de expertiză extrajudiciară nr. 201802P2708 din 01 august 2018. Susține, că în speță există circumstanțe care înlătură caracterul penal al faptei incriminate inculpatului și care denotă inexistența faptului infracțiunii incriminate lui Cristinoi Vasile, din care considerente inculpatul urmează a fi achitat.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel în mod concludent a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, or, aceasta nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate în recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. 9 Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că recurentul nu este de acord cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, menționând că în acțiunile inculpatului Cristinoi Vasile nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și că există circumstanțe care înlătură caracterul penal al faptei incriminate, invocând în acest sens în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală. Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul Cristinoi Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșite cu aplicarea armei, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Cristinoi Vasile în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile date în ședința de judecată. Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că 10 anume inculpatul Cristinoi Vasile s-a apropiat inițial de părțile vătămate, aplicându-i o lovitură lui Tracenco Sergiu, pentru că acesta ar fi aruncat o folie de staniol la pământ, după care tot inculpatul a devenit agresiv și început să se adreseze cu cuvinte necenzurate, dar și să agreseze ambele părți vătămate. Așadar, nu pot fi reținute argumentele apărării precum că în acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece lipsește elementul esențial al infracțiunii de huliganism, și anume intenția persoanei îndreptată spre încălcarea ordinii publice sau săvârșirea altor acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, or, din conținutul deciziei atacate rezultă cu claritate că instanța de apel, a apreciat obiectiv cumulul de probe, constatând că argumentele apărării despre nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptei incriminate se combat prin totalitatea de probe cercetate în ședința de judecată care demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de huliganism. Astfel, că afirmațiile respective nu generează achitarea inculpatului Cristinoi Vasile precum s-a solicitat în cererea de apel și de recurs. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor inculatului Cristinoi Vasile, astfel corect concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușeșe și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. 11 Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal constată că aceasta la fel nu poate fi reținută, deoarece apărarea a invocat supra și eroarea de drept prevăzută de pct. 8) al alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în temeiul căreia a invocat inexistența faptei infracțiunii incriminate inculpatului Cristinoi Vasile și a solicitat achitarea inculpatului, astfel că invocarea erorii de drept prevăzute la pct. 12) este una contradictorie. Mai mult, în acest sens instanțele de fond s-au expus în mod temeinic și deplin, considerând corectă încadrarea acțiunilor inculpatului în baza prevederilor art. 287 alin. (3) Cod penal. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Corceac Sorin în numele inculpatului Cristinoi Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 30 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Cristinoi Vasile xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 12