1ra-1031/2020 — art. 287 alin.3, 179 alin.2, 151 alin.1, 42 alin.1 CP

1ra-1031/2020 — art. 287 alin.3, 179 alin.2, 151 alin.1, 42 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1031/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

recursurile ordinare declarate de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Carafizi

Nicolai în numele inculpatului xxxxxxxxx, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 19 noiembrie 2019, în cauza penală în

privința lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, născut la xxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, născut la xxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, născut la xxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, născut la xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 18 iunie 2019 pînă la 06 august 2019;

Instanța de apel: 30 septembrie 2019 pînă la 19 noiembrie 2019;

Instanța de recurs: 19 februarie 2020 – 24 noiembrie 2020.

A C O N S T A T A T :

2019 Xxxxxxxxxxxxxxxxxxa fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și în baza acestei norme

și cu aplicarea dispozițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a

fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani

cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa

închisorii aplicată lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxfiindu-i fixat un termen de

probă de 1 (un) an.

1

A fost încetat în privința lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprocedura penală

de învinuirea acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal în legătură cu împăcarea părților.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxa fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(1) 287 alin.(3) Cod penal și în baza

acestei norme și cu aplicarea dispozițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

minori.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa

închisorii aplicată lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxfixându-i fixat un termen de

probă de 1 (un) an.

A fost încetat în privința lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprocedura penală

de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal în legătură cu împăcarea părților.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxa fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(1) 287 alin.(3) Cod penal și în baza

acestei norme și cu aplicarea dispozițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa

închisorii aplicată lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxfixându-i fixat un termen de

probă de 1 (un) an.

A fost încetat în privința lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprocedura penală

de învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal în legătură cu faptul că persoana nu a atins vârsta

pentru atragere la răspundere penală.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxa fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și în baza acestei norme

și cu aplicarea dispozițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a

fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani

3 (trei) luni.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxa fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(1) Cod penal și în baza acestei norme

și cu aplicarea dispozițiilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a

fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani

4 (patru) luni.

În temeiul art.84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, s-a

2

stabilit pedeapsa definitivă lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxsub formă de 4

(patru) ani închisoare, executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa

închisorii aplicată lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxfixându-i fixat un termen de

probă de 2 (doi) ani.

A fost încetat în privința lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprocedura penală

de învinuirea acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal în legătură cu împăcarea părților.

A fost încasat de la Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, în mod solidar în beneficiul

părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, prejudiciul moral în mărime de

5000 (cinci mii) lei.

Acțiunea civilă depusă de Xxxxxxxxxxxxxxxxxx privind încasarea

prejudiciului material de la Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, a fost admisă în principiu,

însă cu soluționarea ulterioară în procedura civilă.

Acțiunea civilă depusă de Xxxxxxxxxxxxxxxxxx privind încasarea

prejudiciului material de la Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, a fost admisă în principiu,

însă cu soluționarea ulterioară în procedura civilă.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxau fost scutiți de la încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 2996 (două mii nouă sute nouăzeci

și șase) lei, fiind trecute în contul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cauza penală a fost examinată în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod

de procedură penală.

de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10, prin înțelegere prealabilă cu

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu

scopul încălcării grosolane a ordinii publice exprimată prin vădită lipsă

de respect față de societate , aflându-se în s. xxxxxxxx, din intenții

huliganice, cu scopul aplicării violenței fizice, cunoscând cu certitudine

despre ora târzie și faptul că Xxxxxxxxxxxxxxxxxxdeține asupra sa armă

pneumatică, intenționa să efectueze împușcături în oameni, cu scopul

atragerii atenției și și lipsa de respect față de persoanele aflate la domiciliul

lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx care se odihneau

împreună. Aflându-se sub influința băuturilor alcoolice, inculpații sus

3

menționați s-au apropiat de domiciliul sus indicat, l-au chemat pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx la discuții și în acel moment

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîmpreună cu Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, pe rând au

efectuat împușcături de câteva ori din arma pneumatică în direcția lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, iar la solicitarea de a înceta

acțiunile huliganice, aceștia nu au reacționat, prin acțiunile sale

pricinuindu-i lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, potrivit expertizei medico-legale

nr.xxxxx din 22 februarie 2019 leziuni corporale ușoare, iar lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx potrivit expertizei medico-legale nr.xxxxx din 22

februarie 2019 leziuni corporale ușoare.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorii Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând contrar

prevederilor art.29 din Convenția Republicii Moldova, cunoscând că

domiciliu este inviolabil, nimeni nu poate să pătrundă sau să rămână în

domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia, în

scopul încălcării grosolane a ordinii publice, exprimată prin lipsa vădită

respectului față de societate, aflându-se în xxxxxxx, urmărind scopul unic

ilegal, cu aplicarea violenței fizice, ilegal au pătruns în domiciliul lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în xxx.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorii Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, după ce au pătruns în

domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în xxxxxx, a efectuat o

împușcătură în direcția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cât și i-a aplicat

ultimului lovituri cu pumnul în regiunea abdominală, iar la solicitarea lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx de a înceta acțiunile sale, nu au reacționat și nu au

plecat, pînă nu a înțeles că la fața locului vine Poliția.

Acțiunile lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx au fost încadrate în baza art.287

alin. (3) Cod penal, conform indiciile: „huliganism agravat, adică acțiunile

prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu

încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății ” cât și în baza art.179 alin.(2) Cod penal, conform

indiciile: „violarea de domiciliu, pătrunderea sau rămânerea ilegală în

domiciliul, fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la

cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței”.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxla data de 09 februarie 2019 în jurul orelor

00.10, prin înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

4

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu scopul încălcării

grosolane a ordinii publice exprimată prin nerespectarea vădită a

societății, aflându-se în xxxxxx, din intenții huliganice, cu scopul aplicării

violenței fizice, cunoscând cu certitudine despre ora târzie și deținerii

asupra sa a armei pneumatice, intenționa să efectueze împușcături în

oameni, cu scopul atragerii atenției și nerespectarea persoanelor aflate

pînă la domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx care se

odihneau împreună, aflându-se sub influința băuturilor alcoolice, s-au

apropiat de domiciliul sus indicat, l-au strigat pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxx la

discuții și în acel moment împreună cu Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, pe rând, au

împușcat de câteva ori din arma pneumatică în direcția lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, iar la solicitarea de a înceta

acțiunile huliganice, aceștia nu au reacționat, prin acțiunile sale

pricinuindu-i lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, potrivit expertizei medico-legale

nr.xxxx din 22 februarie 2019 leziuni corporale ușoare, iar lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx potrivit expertizei medico-legale nr.xxx din 22

februarie 2019 leziuni corporale ușoare.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând cu încălcarea

art.29 din Convenția Republicii Moldova, cunoscând că proprietatea este

inviolabilă, nimeni nu poate să pătrundă sau să rămână fără acordul

proprietarului, cu scopul încălcării grosolane a ordinii publice, exprimată

prin nerespectarea vădită a societății, aflându-se în xxxxx, urmărind

scopul unic ilegal, cu aplicarea violenței fizice, au pătruns în domiciliul lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în xxxx.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, după ce au pătruns în

domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în xxxxxxx, a efectuat câteva

împușcături în direcția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

iar la solicitarea lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx de a înceta acțiunile sale și a

părăsi domiciliul său, nu a reacționat și nu a plecat, efectuând încă câteva

împușcături în direcția ultimilor din arma pneumatică.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând cu încălcarea

art.29 din Convenția Republicii Moldova, cunoscând că proprietatea este

5

inviolabilă, nimeni nu poate să pătrundă sau să rămână fără acordul

proprietarului, cu scopul încălcării grosolane a ordinii publice, exprimată

prin nerespectarea vădită a societății, aflându-se în xxxx, urmărind scopul

unic ilegal, după pătrunderea în domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

amplasat în xxxxx, la solicitarea ultimului, acționând intenționat, nu a

plecat, dar a efectuat câteva împușcături în direcția lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, un glonț nimerind în ochiul drept, care conform

expertizei medico-legale nr.xxxxx din 22 februarie 2019 leziuni corporale

grave ce au dus la pierderea ochiului drept.

Acțiunile lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxau fost încadrate în baza art.287

alin. (3) Cod penal, conform indiciile: „huliganism agravat, adică acțiunile

prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu

încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății ” cât și în baza art.179 alin.(2) Cod penal, conform

indiciile: „violarea de domiciliu, pătrunderea sau rămânerea ilegală în

domiciliul, fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la

cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței” și art.151 alin.(1) Cod

penal conform indicilor: „vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale care a provocat pierderea vederii”.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxla data de 09 februarie 2019 în jurul orelor

00.10, prin înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu scopul încălcării

grosolane a ordinii publice exprimată prin nerespectarea vădită a

societății, aflându-se în xxxxxxxxx, din intenții huliganice, cu scopul

aplicării violenței fizice, cunoscând cu certitudine despre ora târzie și

faptul că Xxxxxxxxxxxxxxxxxxdeține asupra sa armă pneumatică,

intenționa să efectueze împușcături în oameni, cu scopul atragerii atenției

și nerespectarea persoanelor aflate pînă la domiciliul lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx care se odihneau împreună,

aflându-se sub influința băuturilor alcoolice, s-au apropiat de domiciliul

sus indicat, l-au strigat pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxx la discuții și în acel

moment fiind prezent atunci cînd Xxxxxxxxxxxxxxxxxx împreună cu

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, pe rând, l-au împușcat de câteva ori din arma

pneumatică în direcția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

iar la solicitarea de a înceta acțiunile huliganice, aceștia nu au reacționat,

prin acțiunile sale pricinuindu-i lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, potrivit

expertizei medico-legale nr.xxxxx din 22 februarie 2019 leziuni corporale

ușoare, iar lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx potrivit expertizei medico-legale

6

nr.xxxxxx din 22 februarie 2019 leziuni corporale ușoare.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând cu încălcarea

art.29 din Convenția Republicii Moldova, cunoscând că proprietatea este

inviolabilă, nimeni nu poate să pătrundă sau să rămână fără 5 acordul

proprietarului, cu scopul încălcării grosolane a ordinii publice, exprimată

prin nerespectarea vădită a societății, aflându-se în xxxx, urmărind scopul

unic ilegal, a sărit gardul domiciliului și a pătruns împreună u ultimii în

domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, amplasat în rxxxxxxxx.

Tot el, prin înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, după ce au pătruns în

domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în rxxxxxxxxxx, a efectuat o

împușcătură în direcția geamurilor casei, precum și la solicitarea lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx de a înceta acțiunile sale și a părăsi domiciliul său,

nu a reacționat și nu a plecat, ulterior aflându-se în una de odăi, a aplicat

două lovituri asupra corpului lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Acțiunile lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxau fost încadrate în baza art.42

alin.(1), 287 alin. (3) Cod penal, conform indiciile: „participația la

huliganism agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au

fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ” cât și în baza

art.179 alin.(2) Cod penal, conform indiciile: „violarea de domiciliu,

pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul, fără consimțământul

acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni săvârșite cu aplicarea

violenței”.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxla data de 09 februarie 2019 în jurul orelor

00.10, prin înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu scopul încălcării

grosolane a ordinii publice exprimată prin nerespectarea vădită a

societății, aflându-se în xxxx, din intenții huliganice, cu scopul aplicării

violenței fizice, cunoscând cu certitudine despre ora târzie și faptul că

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxdeține asupra sa armă pneumatică, intenționa să

efectueze împușcături în oameni, cu scopul atragerii atenției și

nerespectarea persoanelor aflate pînă la domiciliul lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx care se odihneau împreună,

aflându-se sub influința băuturilor alcoolice, s-au apropiat de domiciliul

sus indicat, l-au strigat pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxx la discuții și în acel

7

moment cînd Xxxxxxxxxxxxxxxxxx l-a împușcat de câteva ori din arma

pneumatică în direcția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

iar la solicitarea de a înceta acțiunile huliganice, aceștia nu au reacționat,

prin acțiunile sale pricinuindu-i lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx dureri fizice.

Tot el, la data de 09 februarie 2019 în jurul orelor 00.10 min., prin

înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând cu încălcarea

art.29 din Convenția Republicii Moldova, cunoscând că proprietatea este

inviolabilă, nimeni nu poate să pătrundă sau să rămână fără acordul

proprietarului, cu scopul încălcării grosolane a ordinii publice, exprimată

prin nerespectarea vădită a societății, aflându-se în xxxxx, urmărind

scopul unic ilegal, au pătruns în domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

amplasat în xxxxx.

Tot el, prin înțelegere prealabilă cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, aflându-se în domiciliul lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în xxxx, pînă la Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx care se odihneau împreună, după ce l-au strigat pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx la discuții și în acel moment cînd

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx l-a împușcat de câteva ori din arma pneumatică în

direcția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, iar la solicitarea

de a înceta acțiunile huliganice, aceștia nu au reacționat, luând câteva

pietre a aruncat în direcția ultimilor, nu a nimerit în Xxxxxxxxxxxxxxxxxx

și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, nimerind în ușa domiciliului.

Tot el, după pătrunderea în domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx

amplasat în xxx,a luat un băț și a intenționat să-l lovească pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, dar a fost oprit de Xxxxxxxxxxxxxxxxxx. Tot el,

aflându-se ilegal în domiciliul lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx amplasat în

xxxxx,la solicitarea ultimului de a părăsi domiciliul și a fi lăsat în pace atât

el cât și Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, nu a reacționat, fiind prezenta în timpul

cînd Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxi-au împușcat pe ultimii

din armă pneumatică.

Acțiunile lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxau fost încadrate în baza art.42

alin.(1), 287 alin. (3) Cod penal, conform indiciile: „participația la

huliganism agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), dacă au

fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ” cât și în baza

art.42 alin.(1)179 alin.(2) Cod penal, conform indiciile: „participație la,

8

violarea de domiciliu, pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul,

fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei, acțiuni

săvârșite cu aplicarea violenței”.

3.1 Avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, prin care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea

deciziei noi prin care inculpatul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx să fie liberat de

pedeapsă în conformitate cu art.93 Cod penal și cu aplicarea măsurilor de

constrângere cu caracter educativ prevăzut de art.104 Cod penal.

În motivarea cererii de apel au fost invocate următoarele argumente:

- lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxi-a fost înaintată învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(1) art.287 alin.(3), art.179 alin.(2) Cod

penal. La data de 27 mai 2019 procurorul ilegal l-a pus sub învinuire pe

minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(2) Cod penal deoarece în momentul comiterii infracțiunii, 09

februarie 2019, avea 15 ani 6 luni 9 zile și nu atins vârsta de 16 ani pentru

a fi atras la răspundere penală. La data de 23 iulie 2019, de către avocat a

fost depusă cerere cu privire la încetarea procesului penal în privința lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn legătură cu faptul că persoana nu a atins vârsta

pentru a fi atras la răspundere penală pentru infracțiunile prevăzute de

art.179 alin.(2) Cod penal și conform art.21 Cod penal, lipsa subiectului

infracțiunii;

- la stabilirea pedepsei penale, prima instanță nu a ținut cont de

faptul că, a comis infracțiunea pentru prima oară, fiind minor, partea

vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx în ședința primei instanțe a comunicat că,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxdintre toți este cel mai puțin vinovat, a restituit

prejudiciul moral stabilit de prima instanță;

- prima instanță, neîntemeiat a constatat că în privința lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxnu sunt posibile aplicările prevederilor art.93,

art.104 Cod penal;

- prima instanță, la stabilirea pedepsei, nu a luat în considerație

prevederile prevăzute de art.art.6 7, 61, 75 Cod penal, intenția și motivul

acestuia, personalitatea minorului, circumstanțele atenuante, scopul

pedepsei penale cât și încălcările admise de procuror în cadrul urmăririi

penale;

- inculpatul și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate, se caracterizează pozitiv, anterior nejudecat, la evidența

medicului narcolog cât și psihologic nu se află.

9

3.2. Procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Iulia Mihailova, a

depus apel împotriva sentinței prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea hotărîrii noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care de la inculpații

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxsă fie încasate cheltuielile de judecată în mărime de

2 996 lei.

Să fie încasat de la inculpații Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn

folosul părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx în mod solidar a sumei de

160 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest sentința a fi lăsată fără

modificări.

În motivarea cererii de apel s-a invocat următoarele argumente:

- prin acțiunile sale intenționate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx au

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin.(3) și art.179 alin.(2) Cod

penal, infracțiuni care au fost comise cu aplicarea violenței săvârșite cu

intenție, soldată cu vătămarea corporală a persoanelor vătămate. Conform

calculelor anexate la expertizele judiciare suma totală este de 2 996 lei

suportată de stat;

- trecerea cheltuielilor în contul statului vin în contradicție cu art.16

alin.(2) din Constituție;

- în cadrul urmăriri penale partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a

înaintat acțiune civilă solicitând receparea prejudiciului moral, cauzat în

rezultatul infracțiunii comise de către inculpați în privința sa, în valoare

de 160 000 lei, motivând prin aceia că, în urma acțiunilor huliganice ale

inculpaților care au efectuat câteva împușcături în regiunea capului și feței

acestuia și-a pierdut vederea la ochiul drept, fiind afectată și vederea

ochiului stâng și persistă riscul de a orbi, în legătură cu ce a plecat peste

hotarele țării pentru a fi operat;

- din cele constatate în cadrul urmăririi penale și în instanța de

judecată se ajunge la concluzia că pretențiile lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx sunt

întemeiate deoarece s-a constata că în rezultatul acțiunilor ilegale ale

inculpaților, partea vătămată în cauză a rămas cu ochiul drept nevăzător,

iar vederea la ochiul stâng este în pericol și riscă să fie orb, din care cauză

a plecat peste hotarele țării în speranța că va găsi o soluție și i se va extrage

gloanțele din regiunea capului fără careva consecințe negative;

- necătând la faptul că în cadrul ședinței de judecată inculpații sau

10

expus că sunt de acord să achite cheltuieli judiciare, instanța în pofida

prevederilor art.229 Cod de procedură penală, nu s-a luat în considerație

că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat, de fapt aceste norme

legale indicate supra, întră în contradicție cu cerințele stipulate la art.143

alin.(2) Cod de procedură penală, fapt care în viziunea acuzării, această

normă nu poate fi aplicată deoarece Constituția, prevalează asupra acestei

norme penale;

- consideră că, instanța a pronunțat o sentință ilegală, neacceptând

plata cheltuielilor judiciare care urma să fie suportate de către

condamnații Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, urmând ca sentința din 06

august 2019 să fie casată în această privință și să încaseze de la aceasta

cheltuielile de judecată, aceasta reieșind și din considerentele că, atât

condamnații cât și reprezentanții legali, în cadrul ședinței de judecată și-

au manifestat acordul de a suporta cheltuieli judiciare;

- instanța nu a ținut poziția acuzării, prin ce a negat toate solicitările

părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx cu privire la achitarea prejudiciului

material și moral în urma leziunilor corporale și urmările suportate, care

la etapa cercetării judecătorești se afla peste hotarele țării, unde pînă în

prezent urmează tratament.

noiembrie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul

Carafizi Nicolai în interesele inculpatului Xxxxxxxxxxxxxxxxxx. A fost

admis apelul declarat de procuror, casată parțial sentința în latura civilă,

în partea soluționării acțiunii civile înaintate de partea vătămată

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, pronunțată în această parte o nouă hotărâre prin

care noi:

S-a încasat în beneficiul părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx de la

reprezentanții legali ai inculpaților minori: Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, în

mod solidar prejudiciul material în mărime de 5 000 (cinci mii) lei și cu

titlu de prejudiciu moral de la reprezentanții legali ai inculpaților minori:

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx suma de 3 000 (trei mii) lei, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx

suma de 3 000 (trei mii) lei, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx suma de 3 000 (trei mii)

lei, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx suma de 3 000 (trei mii) lei. În rest sentința a fost

menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel, față de lucrul judecat de

primă instanță, a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței

11

pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor

prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpaților, astfel

fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel a constatat, că la judecarea cauzei prima instanță a

respectat prevederile art. 3641 Cod de procedură penală și corect a

examinat și acceptat cererea inculpaților Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprivind judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală și corect a constatat

circumstanțele cauzei și întemeiat a stabilit vinovăția lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn comiterea infracțiunii imputate prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal și încetarea procesului penal pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) Cod penal, în legătură cu

împăcarea părților; lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn comiterea infracțiunii

imputate prevăzute de art.42 alin.(1), art.287 alin.(3) Cod penal și încetarea

procesului penal pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal; lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn comiterea infracțiunii

imputate prevăzute de art.42 alin.(1), art.287 alin.(3) Cod penal și încetarea

procesului penal pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.179

alin.(2) Cod penal; lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn comiterea infracțiunii

imputate prevăzute de art.287 alin.(3) și art.151 alin.(1) Cod penal și

încetarea procesului penal pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(2) Cod penal, în baza probelor administrate și verificate în

mod corespunzător, cercetate în prima instanță și instanța de apel.

Instanța de apel a constatat că, potrivit apelului declarat, avocatul

Carafizi Nicolae solicită liberarea de pedeapsă pentru învinuirea adusă în

baza art.287 alin.(3) Cod penal, în conformitate cu art.93 Cod penal și cu

aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ prevăzut de

art.104 Cod penal.

Instanța de apel dispozițiile art.93 Cod penal și art.104 Cod penal a

constatat că, prima instanță, corect a stabilit situația de fapt și de drept și

întemeiat l-a recunoscut pe minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn cadrul

ședinței de judecată, culpabili de comiterea faptei imputate, infracțiunea

prevăzută de art. 42 alin.(1), art.287 alin.(3) Cod penal conform indicilor:

participația la huliganism agravat, adică acțiunile prevăzute la alin.(1) sau

(2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau

a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

12

La judecarea cauzei prima instanță corect a constatat circumstanțele

cauzei și întemeiat a stabilit vinovăția lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn

comiterea infracțiunii imputate prevăzute de art.42 alin.(1), art.287 alin.(3)

Cod penal, și verificate în mod corespunzător, cu respectarea prevederilor

art.3641 Cod de procedură penală, cercetate în prima instanță și instanța

de apel.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

administrate în cauza penală de instanța de fond, și care au fost corect

apreciate prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor,

iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se

prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Referitor la alegația avocatului Carafizi Nicolai care a invocat că,

prima instanță nu a luat în calcul faptul că, prin prisma art.21 Cod penal,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxla momentul săvârșirii infracțiunii data de 09

februarie 2019, avea 15 ani 6 luni și 9 zile, faptul că și-a recunoscut

vinovăția fiind depusă cerere potrivit art.3641 alin.(8) Cod penal, a comis

infracțiunea pentru prima oară, este minor, fiind mai puțin vinovat față

de ceilalți inculpați minori, a restituit prejudiciul moral stabilit de prima

instanță.

Instanța de apel a remarcat că prima instanță la individualizarea

pedepsei penale, a luat în considerație caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, personalitatea celui

vinovat, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, faptul

că este minor, a comis pentru prima oară infracțiunea.

Cât privește dezacordul apelantului adus la segmentul neaplicării

liberării de pedeapsă a minorului Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn cazul în care

sunt evidente prezența circumstanțelor care permiteau aplicarea liberării,

instanța de apel a reiterat că, prima instanță corect a concluzionat că, deși

a săvârșit infracțiunea în minorat, nu poate fi liberat de pedeapsă întrucât

nu s-a constatat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea măsurilor

de constrângere cu caracter educativ prevăzute de art.104 Cod Penal.

Instanța de apel a menționat că măsurile cu caracter educativ sunt

aplicabile atunci cînd inculpatului sunt eficiente și acesta a însușit o careva

lecție, or, aplicarea măsurilor cu caracter educativ în speța dată sun

insuficiente, fapt confirmate prin săvârșirea infracțiunii prin participație

și în stare de ebrietate alcoolică. În concluzie, s-a reținut că, prima instanță

13

a ținut cont de categoria infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului

minor, de pericolul social al infracțiunii în raport cu criteriile enunțate,

astfel pedeapsa penală aplicată este corespunzătoare și echitabilă, nefiind

cazul liberării de pedeapsă al lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Aceste circumstanțe a determinat instanța de apel că se va asigura

restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului în

realizarea scopului legii penale stabilit la art. 61 Cod penal.

Cât privește argumentul procurorului că, reieșind din art. 229 Cod

de procedură penală, instanța de apel a considerat că la caz, este relevantă

la jurisprudența CEDO și anume cauza Masson și Van Zon contra Olandei

din 28 septembrie 1995, Seria A, nr. 327, potrivit căruia Curtea a statuat că,

încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților urmează a fi

îndreptățită prin cadrul legislației interne.

Cât privește apelul procurorului privind încasarea de la inculpații

minori în folosul părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a prejudiciului

moral, instanța de apel a constatat că în ședința instanței de ape partea

vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a micșorat pretențiile, cerând repararea

prejudiciului material de 5 000 lei , cel moral a câte 3 000 lei de la fiecare

inculpat.

Inculpații și reprezentanții legali acestora, în ședința instanței de

apel au fost de acord cu pretențiile concretizate de partea vătămată

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Privind repararea prejudiciului material: Materialele cauzei denotă

că, partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a depus acțiune civilă

(f.d.70,vol.II), prin care a solicitat încasarea din contul inculpaților minori

a prejudiciului material, cheltuieli suportate pentru tratament, în mărime

de 5000 lei.

Astfel, ținând cont de faptul că din materialele cauzei s-a stabilit că

inculpații minori au comis fapte ilicite și prin acțiunile sale, părții

vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx i-a fost cauzat prejudiciu care a generat

pierderea completă a funcției ochiului drept, conform raportului de

expertiză judiciară nr.xxxxxxxxxx din 22 februarie 2019 (f.d.30-31,vol.II) se

califică ca vătămare gravă, instanța de apel a considerat că în esență

acțiunea civilă urmează a fi soluționată în favoarea părților vătămate, în

măsura în care se probează existența/întinderea prejudiciului.

Instanța de apel a reiterat că, partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx

a prezentat probe în confirmarea prejudiciului material ce atestă că a

suportat cheltuieli pentru tratament și transport în mărime de 5000 lei,

14

fapt confirmat prin: chitanța eliberată de IMSP CS Cahul din 12 februarie

2019 , la suma de 174 lei (f.d.71,vol.II), bon de plată eliberată de SRL„PSV-

Pecotrans” la suma de 399,23 lei, bon de plată eliberată de Farmacia

Familiei SRL la suma de 77,08 lei (f.d.72,vol.II), bon de plată Seria QL

nr.264543 din 09 februarie 2019, eliberată de IMSP SCR ”T. Moșneaga”

mun. Chișinău la suma de 140 lei pentru consultarea oftalmologului

(f.d.73,vol.II), bon de plată nr.6298 din 11 februarie 2019, 17 eliberată de

IMSP SCR ”T. Moșneaga” mun. Chișinău la suma de 2578,15 lei (f.d.75 vol.

II), bon de plată eliberat de IMSP Cahul din 12 februarie 2019 la suma de

239 lei (f.d.75).

Privind repararea prejudiciului moral instanța de apel a constatat că,

prin săvârșirea infracțiunii de către inculpații minori în privința părții

vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, acesteia i-au fost cauzate nu numai

suferințe fizice, ci și psihice (stres, frustrare, disconfort, etc.), însă în același

timp, a considerat că, suma de 160 000 lei solicitată cu titlu de prejudiciu

moral este una exagerat de mare, și nu corespunde volumului de suferințe

fizice și psihice cauzate.

În prezent partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a micșorat

pretențiile privind cuantumul prejudiciului moral și a solicitat încasarea

de la fiecare din inculpați a câte 3 000 lei prejudiciul moral.

În acest context, instanța de apel a notat că, unul din criteriile

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că îndemnizația, trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire.

Instanța de apel la determinarea cuantumului despăgubirilor

materiale pentru prejudiciul moral ține cont de faptul că a avut loc

atentatul la dreptul cel mai important, dreptul la viață garantat de art. 2

Convenției. La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral instanța de apel a luat în considerație nu numai gravitatea cauzării

suferințelor psihice și fizice a părții vătămate , dar și importanța vitală a

drepturilor victimei, anume atentarea la viață și integritatea fizică, starea

de stres și frustrare, prejudiciul moral în mărime de 3 000 lei pentru

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx de la fiecare reprezentanți legali ai inculpaților

minori: Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, ar aduce o compensare a

suferinței psihice și satisfacție echitabilă.

5.1 Procuror prin care invocând temei pentru recurs pct.6 din

15

dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

în partea soluției privind cheltuielile judiciare și rejudecarea cauzei.

În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- la soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective,

trebuie soluționată reieșind din prevederile art.229 alin.(1) Cod de

procedură penală, care pe prim plan pune sarcina pe condamnat,

responsabil de aceste cheltuieli în legătură cu comiterea infracțiunii. Și

doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite din diferite motive,

invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute în contul

statului;

- la soluționarea chestiunii încasării cheltuielilor judiciare de la

minori, legea impune o condiție , și anume: pot fi obligați la achitarea

cheltuielilor judiciare părinții sau tutorii minorului condamnat dacă se

constată că ei au avut neajunsuri serioase la îndeplinirea obligațiilor lor

față de minor. în prezenta cauza penală, s-a constatat că părtiniți

inculpaților minori au avut neajunsuri serioase la îndeplinirea obligațiilor

lor față de minorii, care fără restricții se plimbau pe străzile pe timp de

noapte, departe de casele lor, consumau necontrolat

băuturi alcoolice și au comis infracțiuni;

- consideră că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, este temei pentru recurs prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Codul

de procedură penală.

5.2 Avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxprin care invocând temei pentru recurs pct.10, 13 din

dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

și emiterea unei noi hotărâri de liberare a minorului Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

de la răspunderea penală învinuit în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, și

temeiul art. 93 Cod penal și art. 104 Cod penal, aplicarea măsurilor cu

caracter educativ, sub supravegherea părților.

În motivarea recursului avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxa indicat că:

- prin decizie s-a agravat situația condamnatului minor

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, în pofida faptului că el nu are antecedente penale,

se caracterizează pozitiv la domiciliul, a recuperat prejudiciul material și

moral părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx pe cauza penală din

momentul pornirii urmăririi penale;

- instanța de apel a casat sentința în partea acțiunii civile în

16

privința părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxx în baza cererii de apel al

procurorului-șef al raionului Taraclia - Mihailova Iulia, care nu era

împuternicită, n-a participat la examinarea cauzei date, numai a participat

la pronunțarea sentinței la data de 06.08-2019;

- instanța de apel nu a examinat cererea de apel al avocatului

Carafizi Nicolai din motivele menționate;

- la stabilirea pedepsei, instanța de judecată n-a luat în considerare

faptul că infracțiunea a fost săvîrșită prima data, fiind în vârsta minoră,

partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a declarat în judecată că

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx din toți coparticipații huliganismului este cel mai

puțin vinovat, a recuperate prejudiciul moral conform sentinței

judecătorești;

- instanța de apel a considerat neîntemeiat că minorul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx nu poate fi liberat de răspunderea penală conform

art. 93 Cod penal cu aplicarea măsurilor cu caracter educative conform art.

104 Cod penal;

- instanța de apel nu a luat în considerare argumentele privind aceea

că minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxx a săvârșit infracțiunea de prima dată, nu

are antecedente penale, se caracterizează pozitiv, a recuperat prejudiciul

moral;

cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea

urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă

declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în

proces.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată

17

că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv

sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că

titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10, 13 Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, precum și 10) s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă

condamnatului.

La caz, reieșind din esența criticilor invocate în recursul procurorului

sub aspectul pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se atestă că

recurentul invocă dezacordul cu hotărârea atacată, din motiv că instanța

de apel nu a soluționat corect chestiunea legată de cheltuielile judiciare.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul penal relevă că

sub aspectul acestui temei de casare, procurorul consideră că instanța de

apel neîntemeiat a respins cererea acuzatorului de stat cu privire la

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului, a cheltuielilor

judiciare suportate în speță.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului,

prin care a fost invocat dezacordul recurentului cu soluția primei instanțe

de scutire a minorilor Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxde la încasarea cheltuielilor

de judecată în mărime de 2996 (două mii nouă sute nouăzeci și șase) lei,

fiind trecute în contul statului, soluție ce a fost menținută de instanța de

apel, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de judecată la acest capitol

au adoptat o soluție legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit, consideră că în acord cu cele stipulate de legea

procesual penală, în cauza deferită judecății instanța de apel a exercitat în

deplină măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator, corect

interpretând și aplicând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală

și indicând motivele corespunzătoare, ce au dus la menținerea sentinței.

Or, potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, încasarea

cheltuielilor de efectuare a expertizei este un drept discreționar al

18

instanței. Prin urmare, prevederile legale ce reglementează acest aspect

acordă posibilitatea instanțelor de judecată de a analiza și soluționa în

fiecare caz concret chestiunea privind stabilirea subiectului pentru

compensarea cheltuielilor judiciare.

Colegiul penal lărgit ține să remarce că, pornind de la relevanțele art.

229 alin. (3), Cod de procedură penală, instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora

sau dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, procurorul în recursul ordinar

nu a adus probe despre starea materială a inculpaților și despre faptul

dacă inculpații dețin careva bunuri mobile sau imobile și nu s-a

demonstrat că veniturile inculpaților le-ar permite acestora să acopere

aceste cheltuieli, or această circumstanță din art. 229 alin. (3) Cod de

procedură penală, trebuie luată în considerare la dispunerea încasării din

contul inculpaților a cheltuielilor judiciare în sumă de 2996lei.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că în recursul procurorului nu

se invocă careva probe care ar combate eliberarea de plată a cheltuielilor

judiciare a inculpaților conform prevederilor art. 229 alin. (3) Cod de

procedură penală, cu indicarea stării materiale a inculpaților, or se atestă

că minorii Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxîn luna mai-iunie 2019 au

finisat clasa a 9, fiind abiturienții instruiților profesionale de învățămînt,

nu au venitul lor și în familie nefiind singurii minori.

Reieșind din aceste motive, Colegiul penal lărgit, consideră necesar a

respinge ca inadmisibilă solicitarea procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpaților Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxx,

menținând soluția din decizia instanței de apel în această parte.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar susține poziția

instanței de apel care a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea

procurorului cu privire la încasarea din contul inculpaților în bugetul

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 2996lei, cheltuieli suportate în

urma efectuării expertizelor.

De asemenea, reieșind din esența argumentelor invocate de apărare,

se atestă că acesta invocă dezacordul și cu pedeapsa aplicată inculpatului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, motive care se subscriu temeiului de casare

19

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Așa cum rezultă din lucrările dosarului, cauza a fost examinată în

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală,

astfel în acest caz, la stabilirea pedepsei au fost luate în vedere, în egală

măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea lui

socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional, și așteptările

societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o

proporționalitate reală între aceste aspecte.

Lecturând decizia contestată, Colegiul lărgit atestă că, instanța de

apel, nu a intervenit în sentință în partea stabilirii pedepsei inculpatului,

și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire

la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii

articolului imputat acestuia, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală.

Astfel, instanța de recurs ordinar susține că, pedeapsa individualizată

inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și

scopului pedepsei penale.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea acestuia, cât și din partea altor persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei penale, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În acest sens, instanța de apel a considerat că scopul educativ și

preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința

inculpatului, Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, nu poate fi atinsă decât prin aplicarea

pedepsei penale cu suspendarea executării pedepsei închisorii.

Colegiul penal menționează că, chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse

20

în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut

în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite,

care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul

incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte -

persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității

infracționale săvârșite.

În continuare, Colegiul penal constată referitor la alegațiile

recurentului expuse în prezentul recurs ordinar, faptul că, motivele

invocate în recursul ordinar de pe rol au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

Subsidiar, Colegiul penal subliniază că, potrivit jurisprudenței

CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de

probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele

inferioare. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă

o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției a instanțelor respective

(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).

În concluzie, Colegiul penal atestă că, în hotărârea adoptată instanța

de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct.4.1 din prezenta decizie soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Cu privire la temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 13) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit îl consideră

neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat pur declarativ fără a

le descrie detaliat.

21

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică,

or instanța de apel s-a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra

fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea

din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk

vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibile a recursurilor

ordinare declarate de procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție

Cahul, Calendari Dumitru și de către avocatul Carafizi Nicolai în numele

inculpatului Xxxxxxxxxxxxxxxxxx.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru și de către avocatul Carafizi Nicolai în numele inculpatului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 19 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui xxxxxx

xxxxx, xxxx xxxxxx, xxxxx xxxxxxx și de către xxxxxxxx xxxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

22

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

23