1ra-1188/20 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1188/20 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1188/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții supreme de justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir

Judecători: Toma Nadejda, Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 07 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Tataru Nicolai XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 28.02.2019 – 23.08.2019

instanța de apel: 04.10.2019 – 07.11.2019

instanța de recurs: 11.03.2020 – 18.11.2020

A C O N S T A T A T :

examinând cauza pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Tataru Nicolai a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700

unități convenționale, echivalent a 35 000 lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Batranciuc Grigori împotriva

inculpatului Tataru Nicolai cu privire la recuperarea prejudiciului material în

sumă de 20 000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunța instanța în ordinea procedurii civile.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Crasnoșciuc Dmitri împotriva

inculpatului Tataru Nicolai cu privire la recuperarea prejudiciului material în

sumă de 5 000 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunța instanța în ordinea procedurii civile.

Cererea procurorului privitor la încasarea din contul inculpatului

Tataru Nicolai a cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor

judiciare în sumă de 1760 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Tataru Nicolai, la 02 octombrie 2018, aproximativ la ora 21:00, fiind în

stare de ebrietate alcoolică și aflându-se în loc public pe terasa magazinului

SRL ”Aliment Vis”, situată pe str. XXXXX, sat. XXXXX, XXXXX, fără motiv și din

1

intenții huliganice, s-a apropiat de Batranciuc Grogori, care se afla în apropierea

sa, fără a renunța la intențiile sale huliganice, îndreptate spre încălcarea

grosolană a ordinii publice și aplicarea violenței în privința cetățenilor,

cunoscând cu certitudine că Batranciuc Grigori este bolnav, având un ochi

bandajat, încălcând ordinea publică și manifestând lipsă de respect față de

societate, în prezența altor persoane, adresând-u-se cu cuvinte necenzurate, i-

a aplicat o lovitură cu mâna peste față lui Batranciuc Grigori în regiunea

ochiului bolnav, și fără a reacționa la observațiile lui Batranciuc Grigori și a

persoanelor prezente Terzi N., Sîrbu C., privitor la comportamentul său

neadecvat și la cerințele de a înceta acțiunile huliganice, l-a apucat de haine pe

Batranciuc Grigori și l-a doborât la pământ, cauzându-i astfel leziuni corporale,

sub formă de echimoză în regiunea ochiului stâng, care potrivit raportului de

expertiză judiciară nr. 201811D0364, se califică ca vătămare corporală

neînsemnată. În continuare, Tataru Nicolai fără a reacționa la faptul că Terzi N.,

și Sîrbu S., au încercat să-l îndepărteze pe dânsul de la Batranciuc Grigori,

continuând să se adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa ultimului și în

continuarea acțiunilor sale ilegale, a început să se exprime cu cuvinte

necenzurate în adresa lui Crasnoșciuc Dmitri, care a început să-i facă observații

la comportamentul său neadecvat, cât și să-l facă de rușine, că a lovit o persoană

bolnavă, pentru a cărui lecuire a strâns bani tot satul, apoi pentru a depăși

acțiunile de combatere a acțiunilor huliganice de către Guțu S., l-a atacat pe

Crasnoșciuc Dmitri, încercând să-i aplice lovituri cu mâinile pe diferite părți ale

corpului, după care l-a apucat pe Crasnoșciuc Dmitri și încercând să se lupte cu

ultimul, a căzut împreună cu acesta la pământ, cauzând astfel prin acțiunile sale,

leziuni corporale părții vătămate Crasnoșciuc Dmitri.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Chirnev Boris, prin

care a solicitat casarea sentinței în partea respingerii cererii procurorului

privitor la încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpatul Tataru Nicolai în

sumă de 1760 lei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a respectivei cereri

în sensul declarat.

În motivarea apelului procurorul a menționat că, concluziile instanței de

fond precum că cheltuielile judiciare se achită din contul bugetului alocat, din

motiv că sunt efectuate la inițiativa organului de urmărire penală ca ordonator

al expertizei, poartă un caracter neconvingător, în condițiile în care legiuitorul

stabilește achitarea cheltuielilor judiciare din contul statului în alte cazuri

stabilite de lege, astfel sunt aplicabile prevederile art. 229 alin. (3) Cod de

procedură penală. Instanței de judecată nu i-au fost prezentate probe privitor

la lipsa mijloacelor financiare la inculpat pentru achitarea cheltuielilor

judiciare ori că plata acestora poate influența substanțial situația materială a

persoanelor aflate la întreținerea acestuia. Astfel, inculpatul nejustificat a fost

eliberat de la plata cheltuielilor judiciare, fiind trecute în contul statului.

3.2. Avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului Tataru Nicolai,

prin care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului Tataru Nicolai să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 287 alin.(1)

2

Cod penal sub formă de amendă în mărime de 420 unități convenționale, în rest

sentința să fie menținută.

În motivarea apelului, avocatul a menționat că, mai oportun ar fi aplicarea

în privința inculpatului Tataru Nicolai pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 420 unități convenționale, deoarece ultimul pentru prima dată este

atras la răspundere penală pentru săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave,

se caracterizează pozitiv la locul de trai, s-a căit de fapta săvârșită și a depus

cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată.

07 noiembrie 2019, apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului

Taraclia, Chirnev Boris, și de avocatul Cimpoeș Vladimir în numele inculpatului

Tataru Nicolai, au fost respinse, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, instanța

de fond, judecând cauza, a verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt

și de drept, complet și obiectiv a apreciat probele administrate, și întemeiat a

ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Tataru Nicolai corect au fost

încadrate în baza prevederilor art. 287 alin.(1) Cod penal, împrejurări ce au fost

constatate prin totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Sub aspectul stabilirii categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel

verificând legalitatea sentinței, a conchis că instanța de fond la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Tataru Nicolai a respectat

principiile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal,

aplicându-i acestuia o pedeapsă echitabilă și în limitele stabilite de sancțiunea

normei de incriminare, cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

În opinia instanței de apel pedeapsa stabilită inculpatului Tataru Nicolai

sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, este una

echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptei comise, de

atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia,

cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea

echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

ultimului și a altor persoane.

Argumentele avocatului indicate în apel precum că, inculpatul

Tataru Nicolai pentru prima dată a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, se

caracterizează pozitiv la locul de trai, s-a căit de fapta comisă și a depus cerere

de examinare a cauzei în procedură simplificată, astfel fiind oportună aplicarea

în privința acestuia pedeapsa cu amendă în mărime de 420 unități

convenționale, Colegiul judiciar le-a respins ca neîntemeiate, în acest sens

menționând că instanța de judecată nu poate stabili inculpatului Tataru Nicolai

pedeapsa cu amendă, sub limita minimă stabilită de legea penală, și anume 500

unități convenționale care este reglementată de prevederile art. 64 alin. (3) Cod

penal.

3

Pe aceste rațiuni, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect

a individualizat pedeapsa stabilită inculpatului, precum și cuantumul amenzii a

fost stabilit în noile limitele calculate conform art. 3641 Cod de procedură

penală, raportate la gravitatea faptei săvârșită de inculpat

Totodată, instanța de apel a evidențiat că instanța de fond întemeiat a

ajuns la concluzia respingerii cerinței procurorului de a încasa din contul

inculpatului Tataru Nicolai în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de

1760 lei pentru efectuarea rapoartelor de constatare și a rapoartelor de

expertiză judiciară, în acest sens instanța de fost corect aplicând prevederile

art. 143, 227-229 Cod de procedură penală.

Concomitent, instanța de apel a reținut că, raportul de constatare

nr. 201811P0719 din 04 octombrie 2018 (f.d.111, vol.1), raportul de constatare

nr.201811P0723 din 04 octombrie 2018 (f.d.115, vol.1), raportul de expertiză

judiciară nr. 201811D0364 din 26 octombrie 2018(f.d.109, vol.1), raportul de

expertiză judiciară nr.201811D0363 din 26 octombrie 2018 (f.d.113, vol.1),

raport de constatare nr.201811P0720 din 05 octombrie 2018 (f.d.120-121,

vol.1) și raportului de expertiză judiciară nr. 201911D0010 din 22 ianuarie

2019 (f.d.186-189, vol.1), au fost ordonate de către organul de urmărire penală

pentru stabilirea gradului de gravitate a vătămărilor corporale cauzate de

inculpatul Tataru Nicolai părților vătămate Batranciuc Grigori și

Crasnoșciuc Dmitri, aceasta fiind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

Or, procurorul în lipsa unor astfel de probe nu ar fi putut demonstra comiterea

faptei penale de huliganism de către inculpatul Tataru Nicolai, precum și să

susțină învinuirea în instanța de judecată în vederea condamnării persoanei, or

în astfel de cazuri sunt necesare cunoștințe speciale, iar raportul de constatare

și raportul de judiciară este unul obligatoriu, reieșind din prevederile art. 143

alin. (1) Cod de procedură penală.

În aceiași ordine de idei, urmează a fi remarcat că cheltuielile suportate

în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate, prin numirea raportului de constatare și a

expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din sumele

alocate de la bugetul statutului.

În consecință, instanța de apel a constatat temeinicia concluziei primei

instanțe de a respinge cerința procurorului privitor la încasarea de la inculpatul

Tataru Nicolai cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de

constatare și rapoartelor de expertiză judiciară în sumă totală de 1760 lei, or,

potrivit art. 227 alin. (1) și art. 227 alin.(2) pct. 5), (3) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea, care era în

vigoare la momentul săvârșirii faptei și întocmirii raporturilor de expertiză, nu

prevede altă modalitate.

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, a declarat recurs ordinar, prin care

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea soluționării cererii privind

4

cheltuielile judiciare și dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către

instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

5.1. În motivarea recursului înaintat, procurorul a menționat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- în decizie lipsește dispoziția privind trecerea cheltuielilor judiciare pe

contul statului;

- Conform Legii nr. 316 din 22.12.2017, alin. (2) din art. 143 Cod de

procedură penală, a fost abrogat. Iar la moment se solicită restituirea acestor

cheltuieli statului, cheltuieli care au fost suportate din cauza comiterii de către

Tataru Nicolai a infracțiunii;

- practica CEDO denotă faptul, că persoana recunoscută vinovată de

săvârșirea infracțiunii urmează să suporte cheltuielile judiciare (cazul Croissant

vs Germania din 25.09.1992 nr. 13611/88, &33-37);

- la soluționarea chestiunii cine suportă cheltuielile respective, urmează

a se ține cont că prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, pe prim

plan pune sarcina pe condamnat, responsabil de aceste cheltuieli în legătură cu

comiterea infracțiunii, și doar dacă condamnatul nu este în stare să le achite din

diferite motive, invaliditate, incapacitatea juridică etc., cheltuielile sunt trecute

în contul statului.

în raport cu materialele cauzei și argumentele prezentate, Colegiul penal

concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza

materialelor din dosar.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, un complet

format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra

inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este

vădit neîntemeiat.

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților. Iar, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept

procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și/sau material.

5

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în limitele invocate de

procuror, prevede eroarea de drept când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul penal relevă că sub

aspectul acestui temei de casare, procurorul consideră că instanța de apel

neîntemeiat a respins cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din

contul inculpatului în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare suportate în

speță.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele recursului, prin

care a fost invocat dezacordul recurentului cu soluția primei instanțe de

respingere a cererii acuzatorului de stat privind încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare, soluție ce a fost

menținută de instanța de apel, Colegiul penal reține că instanțele de judecată la

acest capitol au aplicat corect reglementările art. 143, 227-229 Cod de

procedură penală, respingând întemeiat cererea procurorului.

Decizia instanței de apel, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră că în acord cu cele stipulate de legea procesuală

penală, în cauza deferită judecății instanța de apel a exercitat în deplină măsură

aceste atribuții legale reglementate de legislator, corect interpretând și

aplicând prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală și indicând

motivele corespunzătoare, ce au dus la menținerea sentinței.

Or, potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, încasarea

cheltuielilor de efectuare a expertizei este un drept discreționar al instanței.

Prin urmare, prevederile legale ce reglementează acest aspect acordă

posibilitatea instanțelor de judecată de a analiza și soluționa în fiecare caz

concret chestiunea privind stabilirea subiectului pentru compensarea

cheltuielilor judiciare.

Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă cert motivele

pentru care a fost menținută sentința, instanța de apel respectând și

prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

acuzatorului de stat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, motivare pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin.

Totodată, Colegiul penal atestă că în recursul procurorului nu se invocă

probe care ar combate eliberarea de plată a cheltuielilor judiciare a inculpatului

conform prevederilor art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, cu indicarea

stării materiale a lui Tataru Nicolai.

În cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

6

jurisdicției acestor instanțe (hotărârile CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c. Finlandei).

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu sa adeverit de

a fi aplicabil la caz, hotărârea atacată fiind legală și întemeiată, iar recursul

procurorului urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 noiembrie 2019, în cauza

penală în privința lui Tataru Nicolai XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

7