1ra-1712/2020 — art. 287 alin. 3, art. 151 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3, art. 151 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1712/2020 — art. 287 alin. 3, art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1712/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău Devder Djulieta, prin care solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza
penală, în privința lui
Copancean Alexandru Xxxxx, născut xxxxx, născut și
domiciliat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 05.11.2018 până la 12.12.2018;
Instanța de apel de la 30.01.2019 până la 18.03.2019;
Instanța de recurs de la 03.06.2019 până la 05.11.2019;
Instanța de apel de la 09.12.2019 până la 19.05.2020;
Instanța de recurs de la 23.07.2020 până la 09.12.2020.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 12
decembrie 2018, cauza fiind examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură
penală, Copancean Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 2
(doi) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Prin aceeași sentință Copancean Alexandru a fost recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,
lui Copancean Alexandru, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei, stabilite lui Copancean
Alexandru, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.
1
Prin aceiași sentință s-a dispus încasarea de la inculpatul Copancean
Alexandru în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 320 lei.
Acțiunea civilă înaintată de către Balițchii Stanislav împotriva lui Copancean
Alexandru, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului
despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 24
august 2018, aproximativ ora 00:30, cet. Copancean Alexandru, aflându-se în stradă
pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 89, care constituie loc public, ignorând
regulile de conduită în public, utilizând cuvinte necenzurate și injurioase, încălcând
grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,
manifestând o obrăznicie deosebită, însoțite de aplicarea violenței asupra
persoanelor, fără motiv întemeiat, a inițiat un conflict cu cet. Balițchii Stanislav, în
procesul căreia Copancean Alexandru i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu
mâinile și picioarele asupra corpului, totodată în urma altercației i-a aplicat cet.
Balițchii Stanislav o lovitură cu un cuțit pe care-l deținea asupra sa, provocându-i,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 24.09.2018 o plagă
tăiată penetrantă în cavitatea peritoneală cu lezarea colonului signoid, care prezintă
pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă. Prin acțiunile sale
intenționate Copancean Alexandru a comis huliganism agravat, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de
respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și
amenințarea de aplicare a unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență
reprezentanților autorităților, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-
un cinism și obrăznicie deosebită, cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau
a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, adică
infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Tot el, Copancean Alexandru la data de 24 august 2018, aproximativ ora 00:30
min., aflându-se în stradă pe adresa mun. Chișinău, bd. Decebal 89 urmărind scopul
pricinuirii vătămărilor corporale cet. Balițchii Stanislav, din intenții huliganice, fără
nici un motiv întemeiat, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile și
picioarele asupra corpului, totodată în urma altercației i-a aplicat cet. Balițchii
Stanislav o lovitură cu un cuțit pe care-1 deținea asupra sa, provocându-i, conform
raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 24.09.2018 o plagă tăiată
penetrantă în cavitatea peritonială cu lezarea colonului signoid, care prezintă
pericol pentru viață și se califică ca vătămare corporală gravă. Prin acțiunile sale
intenționate, cet. Copancean Alexandru a săvîrșit vătămarea intenționată gravă a
integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață ori care a
provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea
2
funcționării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătății, însoțită de
pierderea stabilă a cel puțin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la
întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feței și/sau a regiunilor
adiacente, faptă prin care a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (1) din
Cod penal. Cauza penală a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură
penală.
Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către acuzatorul de stat, în
termeni legali, solicitând: admiterea apelului în sensul declarat, casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care, a-l declara vinovat pe Copancean Alexandru în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și a-i stabili pedeapsa în limitele prevăzute
de art. 3641 Cod de procedură penală, cu închisoare pe un termen de 3 ani cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, a-l declara vinovat pe
Copancean Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod
penal și a-i stabili pedeapsa în limitele prevăzute de art. 3641 Cod de procedură
penală cu închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor
aplicate lui Copancean Alexandru, a-i aplica acestuia pedeapsa definitivă sub formă
de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
În susținerea apelului declarat procurorul a invocat, că instanța de fond
aplicând prevederile art. 90 Cod penal nu a ținut cont de prevederile art. 61 și art.
75 Cod penal, precum și de circumstanțele săvârșirii infracțiunii. Necătând la
faptul, că inculpatul și-a recunoscut vina, el a comis două infracțiuni grave, nu a
restituit prejudicial cauzat părții vătămate Balitschii Stanislav, care în ședința de
judecată a înaintat o acțiune civilă în acest sens, iar instanța a admis-o în principiu
dar referitor la cuantumul despăgubirilor cuvenite urmează să hotărască instanța
civilă. Comportamentul acestuia și cinismul manifestat la comiterea infracțiunii,
denotă că inculpatul nu și-a asumat responsabilitatea pentru fapta comisă, nu
conștientizează gravitatea faptelor sale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 martie
2019, a fost admis apelul, inclusiv din alte motive, casată parțial sentința, inclusiv
din oficiu, în partea învinuirii în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și aplicării pedepsei
pentru concurs de infracțiuni, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care a fost încetat procesul penal de învinuire a
lui Copancean Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal pe motiv că fapta constituie contravenție.
3
Copancean Alexandru a fost liberat de răspundere contravențională în baza
art. 354 Codul contravențional din motivul expirării prescripției răspunderii
contravenționale. În rest, prevederile sentinței au fost menținute.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
acuzatorul de stat, care a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt
complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05
noiembrie 2019 s-a admis recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat,
casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020,
a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către procuror cu menținerea
sentinței fără modificări.
7.1. În motivarea deciziei instanța de apel a subliniat că, instanța de fond în
mod corect a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea
judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute
de art. 3641 Cod de procedură penală.
Pe lângă faptul că, inculpatul a recunoscut vinovăția în comiterea faptei, de
către organul de urmărire penală au fost acumulate suficiente probe pertinente și
concludente cu privire la caracterul infracțional al faptei comise, cât și a vinovăției
acestuia în comiterea infracțiunii, inclusiv: declarațiile părții vătămate Balițchii
Stanislav (f.d.33-34); declarațiile martorului Parșina Alina (f.d.42-43); peclarațiile
martorului Piveni Evghenii (f.d.40-41); raportul de expertiză judiciară nr. xxxxx din 24
septembrie 2018 (f.d.47-48); procesul-verbal de ridicare de la Copancean Alexandru (f.d.58-
59); procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24.08.2018 (f.d.17-21); raportul de
expertiză judiciară nr. xxxxx din 15.10.2018 (f.d.114-116).
Astfel, instanța de apel a remarcat că, sentința primei instanțe a fost contestată
de către acuzatorul de stat în partea stabilirii pedepsei penale, însă ce ține de
încadrarea juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.
Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța
de fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în
conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, precum și scopul pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
4
Ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, conducându-se de
principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2) Cod penal,
reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) Cod
penal se califică ca infracțiuni grave, ținând cont de noile limite minime și maxime
ale pedepsei cu închisoarea prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de
apel a constatat că, instanța de fond legal a aplicat inculpatului Copancean
Alexandru pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 151 alin. (1) Cod penal,
pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
Totodată, prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumularea pedepselor,
instanța de fond i-a stabilit inculpatului Copancean Alexandru pedeapsa definitivă
sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (l), (2) și (6) Cod penal dacă, la
stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile
săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din
imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de
persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că, nu este rațional ca acesta să
execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele
condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de
probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată
dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după
caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă
infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului
de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării
celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită
organele competente, iar asupra comportării militarilor - comandamentul militar
respectiv. Perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă se stabilește de
instanța de judecată în limitele de la 1 an la 5 ani. Aplicând condamnarea cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de judecată îl poate obliga
pe condamnat: a) să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul
organului competent; b) să nu frecventeze anumite locuri; c) să urmeze un
tratament în caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică; c1)
să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea
reducerii comportamentului violent; d) să acorde o susținere materială familiei
victimei; e) să repare daunele cauzate în termenul stabilit de instanță; f) să participe
5
la programe probaționale; g) să presteze muncă neremunerată în folosul
comunității; h) să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni.
Astfel, instanța de apel ținând cont de faptul că termenul pedepsei cu
închisoarea stabilit de instanță inculpatului Copancean Alexandru și faptul că
acesta se căiește sincer de cele comise și le regretă, are o vârstă fragedă, nu are
antecedente penale, se caracterizează pozitiv, legal și rațional, a dispus suspendarea
executării pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității acestuia, ca în perioada
de probațiune, prin comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească
încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât
izolarea vinovatului de societate.
Din aceste considerente, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile
procurorului privind individualizarea greșită a pedepsei și din acest raționament
stabilește că executarea pedepsei stabilite lui Copancean Alexandru este rațională,
motiv pentru care, potrivit prevederilor art. art. 89 alin. (2) lit. a) și 90 alin. (l) Cod
penal, corect s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, pe o
perioadă de probațiune de 3 ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a vinovatului
Copancean Alexandru, cu condiția că, acesta în perioadade probațiune nu va
săvârși alte infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți
încrederea ce i s-a acordat.
Argumentele procurorului privind inadmisibilitatea aplicării în privința lui
Copancean Alexandru a prevederilor art. 90 Cod penal și solicitarea aplicării
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis nu pot fi reținute, deoarece la stabilirea măsurii și
În final, instanța de apel a menționat că, pedeapsa aplicată inculpatului este
legală și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, iar apelul procurorului în
acest sens este nefondat și urmează a fi respins.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror,
care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită
casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepsei penale cu remiterea
cauzei în această parte spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de
judecată.
În motivarea cererii de recurs, procurorul susține că, instanța de apel nu a
individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului și astfel i-a aplicat o pedeapsă
prea blândă, care nu va atinge scopul pedepsei stabilit de art. 61 Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca
fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele
considerente.
6
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva
deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la
data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent. Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod
de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține
că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, invocând în acest context următoarele.
În recurs, recurentul invocă argumentul precum că, „instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii
sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței”, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece din
materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru pronunțarea deciziei,
instanța de apel și-a motivat corect soluția bazându-se pe cumulul de probe
administrat la cauza penală, examinate și cercetate în prima instanță, cercetate
suplimentar și verificate în instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de
procedură.
Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și
argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus
argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări
inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în
7
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza
Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele
să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns
detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil
necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță
inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Lecturând textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, procurorul a
mai invocat drept temei de declarare a recursului și pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă
recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel,
atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea
pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a
individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.
Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului
trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească
echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.
61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului
penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.
Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie
individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării
legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare
a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea
unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a menținut sentința
primei instanțe prin care i-a aplicat inculpatului Copancean Alexandru o pedeapsă
neprivativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art.
7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art.
75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală.
Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului
precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea blândă și una inechitabilă, din
considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise,
persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele
ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere
8
că inculpatul a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, are o vârstă fragedă,
nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, a comis
infracțiuni care potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal se califică ca
infracțiuni grave.
De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și
detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată
condiționat executarea pedepsei lui Alexandru Copancean pe o perioadă de
probațiune de 3 ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va
expune repetat asupra acesteia.
În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor
de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece
soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de
pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal
inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea
acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite.
Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către procuror
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au
confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune
soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către procurorul, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
d e c i d e :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2020, în cauza penală în privința lui Copancean
Alexandru Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 decembrie 2020.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
9