1re-163/2020 — art. 217 alin. 4 CP

Dosarul nr. 1re-163/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

inculpatul Dabija Ruslan, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul

Central din 27 februarie 2019,

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de recurs în anulare: 23.09.2020 – 18.11.2020.

c o n s t a t ă:

Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(4) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de producerea, prepararea,

experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un

termen de 5 ani.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate

prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Criuleni din 22.12.2017 emisă în

baza art. 325 alin. (1) Cod penal prin care cu aplicarea art. 85 Cod penal, prin

adăugarea parțială a părții neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei

Ciocana din 25.04.2014, Dabija Ruslan a fost condamnat definitiv la pedeapsă sub

formă de închisoare pe termen de 4 ani și 6 luni, cu amendă în mărime de 1500 u.c.,

s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6

luni, cu amendă în mărime de 1500 u.c. și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

sau de a exercita activități legate de producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora pe un termen de 5

ani, cu executarea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

1

Prin aceeași sentință au fost condamnați Barhota Victor și Bradu Nicolae însă

ei nu au depus recurs în anulare.

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, Dabija

Ruslan Valerii, Barhota Victor Ștefan, Bradu Nicolae Vladimir și Cîșlari Alexandru

Nicolae, pe parcursul unei perioade nestabilite de timp, până la 30.08.2016,

aproximativ ora 18:00, aflându-se pe teritoriul r-nului Hîncești, acționând împreună

și fără scop de înstrăinare, au păstrat asupra sa și au transportat cu ajutorul

automobilului de model „VAZ 21061”, XXXXX condus de Nicolae Bradu, două

pungi de polimer în care se afla potrivit Raportului de expertiză tehnico-științifică

nr. 34/12/1 -R-5365 din 24.09.2016 o masă vegetală de pai de mac constituită din

măciulii (găciulii), uscate și fărâmițate, cu masa totală de 627 grame, care conțineau

componenți narcotici activi de opiu (morfină și codeină), substanțe care se atribuie

la categoria substanțelor narcotice/substanțe stupefiante în redacția Legii nr. 193 din

28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative publicată în

Monitorul Oficial nr. 315 - 328 din 23.09.2016, neutilizate în scopuri medicale,

obținute artizanal din plante de mac, depistate în trafic ilicit, cantitățile căreia

conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006: „Privind

aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, reprezintă

substanțe narcotice în cantități deosebit de mari, iar potrivit Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și

listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora supuse

controlului” nu sunt utilizate în scopuri medicale.

lui sentința a devenit irevocabilă.

care a invocat că nu este de acord cu sentința, considerînd-o ilegală și nefondată,

instanța de judecată s-a manifestat în favoarea părților vătămate, sentința este

întemeiată pe presupuneri, iar dubiile în probarea învinuirii, care nu a fost înlăturate,

au fost interpretate în defavoarea inculpatului.

Nu sunt probate prin alte probe declarațiile părții vătămate ce confirmă că

infracțiunea a fost făcută de către inculpat. Din declarațiile celorlalți martori nu a

fost stabilit cu certitudine circumstanțele infracțiunii.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca declarat peste termen.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

2

Potrivit art. 452 Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui,

persoanele menționate la art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), precum și în numele acestor

persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă

de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Conform art. 454 Cod de procedură penală, în redacția Legii nr. 66 din 05

aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, recursul în anulare poate fi declarat

în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești sau,

în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului R. Moldova de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că

recursul în anulare este o cale extraordinară de atac care se utilizează doar după

epuizarea căilor ordinare de atac și în termenul prevăzut de lege în scopul reparării

erorilor de drept, comise la judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental

în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Din materialele cauzei rezultă că condamnatul Dabija Ruslan nu a utilizat căile

ordinare de atac prevăzute de lege, deci nu este în drept să utilizeze calea

extraordinară - recursul în anulare.

Mai mult ca atât, condamnatul a depus recursul în anulare la data de 16 iulie

prevederile art. 466 alin. (2) pct. 2) a) Cod de procedură penală, pentru Dabija

Ruslan se consideră 14 martie 2019, adică data expirării termenului de apel. Deci,

recursul în anulare a fost expediat de către condamnat peste un an și 3 luni de la

apariția dreptului de a-l declara, pe când legea îi permite să declare doar în termen

de 6 luni.

Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Astfel, prin dispozițiile art. 454 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.

66 din 05 aprilie 2012, în vigoare la 27 octombrie 2012), legiuitorul a impus obligația

îndeplinirii în termen a actelor de procedură la etapa recursului în anulare, sub

sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

În acest context, întrucât recurenta a formulat recursul în anulare cu depășirea

termenului de 6 luni de la data pronunțării hotărârii irevocabile a cărei anulare se

cere, încălcând prevederile art. 454 Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea acestuia din motiv că este depus peste termen.

3

procedură penală, Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Dabija Ruslan,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2019 și

a sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 27 februarie 2019, în propria

cauză penală, ca fiind declarat peste termen

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

4