1ra-1595/20 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1595/20 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1595/2020

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Lilian

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2020, în cauza penală privind-

o pe

Tarlapan Ana Xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în mun. Xxxxx, s. Xxxxx

str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 4 ani.

În temeiul alin. (1) art. 85 Cod penal, prin cumul parțial al sentințelor, prin

cumularea pedepselor stabilite prin decizia Curții de Apel Bălți din 27.03.2019 s-a

stabilit lui Tarlapan Ana pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani închisoare.

În temeiul alin. (3) art. 72 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită conform

prezentei sentințe de către Tarlapan Ana s-a dispus că urmează a fi executată în

penitenciar de semiînchis pentru femei.

La punerea în executare a pedepsei închisorii, s-a dispus să fie informate

organele de tutelă și curatelă de pe lângă Primăria Bălți referitor la luarea de măsuri

în privința copilului minor Xxxxx Xxxxx.

S-a încasat din contul inculpatei Tarlapan Ana în beneficiul statului cheltuieli

de judecată în sumă de 320 lei.

1

intervalul de timp cuprins între orele 03.40 și 14.00 minute, aflându-se la terasa

barului „Fortuna” amplasat în mun. Bălți, str. Ștefan cel Mare 1/2 și având intenția

comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând o obrăznicie deosebită și

demonstrând o lipsă de respect față de cei prezenți, exprimându-se cu cuvinte

necenzurate și dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție

directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără careva motiv a inițiat un

conflict cu Hîncu Irina și i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți

ale corpului, și în continuarea acțiunilor huliganice, în timpul altercațiilor, folosind

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, și anume cu o sticlă

de bere de 0,5 litri, a aplicat lui Hîncu Irina o lovitură în regiunea capului,

cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 18.06.2019, o

plagă contuză a regiunii parietale pe stânga, echimoză în 1/3 distală a antebrațului

drept, leziuni care au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect(e)

contondent(e), posibil în același rând cu sticla și condiționează o dereglare a

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

inculpatei, care a invocat că nu este deacord cu sentința în latura pedepsei penale,

pe care o consideră prea aspră din următoarele considerente:

- Tarlapan Ana fiind învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 278

alin. (3) Cod penal, a recunoscut pe deplin învinuirea adusă și s-a căit sincer de cele

întâmplate, astfel instanța de judecată, la individualizarea pedepsei nu a luat în

considerație toate circumstanțele atenuante a cauzei penale cât și datele

caracteristice ce o caracterizează și anume faptul că Tarlapan Ana, s-a căit sincer de

cele întâmplate, a recunoscut pe deplin vinovăția, are loc permanent de trai, nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere un copil minor

care nu a atins vârsta 8 ani;

- în privința lui Tarlapan Ana puteau fi aplicate prevederile art. 96 Cod penal

și pedeapsa penală putea fi amânata pâna ce copilul minor va împlini vârsta de 8

ani;

- reieșind din cele menționate mai sus și ținând cont de analiza cumulativă a

criteriilor de individualizare și coraborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea

între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate

și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii

2

ordinii de drept încălcate, precum și aplicând efectul circumstanțelor atenuante

indicate de mai sus;

- corectarea lui Tarlapan Ana este posibilă și fără privarea sa de libertate,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în latura pedepsei pe

cauza penală de acuzare a lui Tarlapan Ana în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care față de Tarlapan Ana să fie aplicate prevederile

art. 96 Cod penal, cu amânarea executării pedepsei penale până când copilul minor

va împlini vârsta de 8 ani.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Anton Vasile în numele

inculpatei, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța

de fond la stabilirea pedepsei inculpatei a acordat deplină eficiență și s-a condus de

principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75

Cod penal, iar ținând cont de circumstanțele reale și personale, stabilindu-i

inculpatei o pedeapsă prevăzută de legislator sub formă de închisoare, cu

respectarea prevederilor legale, precum și cu aplicarea pedepsei potrivit art. 85 alin.

(1) Cod penal privind aplicarea pedepsei pentru cumul de sentințe.

Astfel, în urma examinării mijloacelor de probă cercetate, instanța de fond

referitor la individualizarea pedepsei, stabilind vinovăția inculpatei Tarlapan Ana

în săvârșirea infracțiunii imputate, calificând acțiunile acesteia, a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 75-88 ale Codului penal, și anume: gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul săvârșirii acesteia, de personalitatea inculpatului, precum și

de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de fond a luat în

considerație că, inculpata Tarlapan Ana a fost găsită vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru care legea penală

prevedea pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Potrivit alin. (5) art. 16 Cod penal, infracțiunea comisă de către inculpata

Tarlapan Ana este calificată ca infracțiune gravă.

Astfel, instanța de fond a considerat starea de fapt stabilită precum și dovedit

că, inculpata Tarlapan Ana a săvârșit intenționat fapta social periculoasă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 27.03.2019, Tarlapan Ana a fost

recunoscută iilpabilă de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b),

e), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal, fiindu-i

stabilită definitiv pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare fără amendă cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

3

În circumstanțele enunțate mai sus instanța de fond a reținut că inculpata

Tarlapan Ana anterior a fost atrasă la răspundere penală fiind în conflict cu legea

penală, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou în

perioadă scurtă de timp comite infracțiune de categoria celor grave.

Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor

de individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea

între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate

și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii

ordinii de drept încălcate, instanța de fond a considerat că pedeapsă lui Tarlapan

Ana urmează să fie stabilită în formă de închisoare pe un termen de 4 ani.

Inculpata Tarlapan Ana nu este la prima abatere penală, fiind anterior

condamnată inclusiv prin sentința Judecătoriei Bălți din 09.09.2015 în baza art. 42

alin. (3), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 85

alin. (1) Cod penal, la 3 ani și 10 luni închisoare, cu amânarea pedepsei potrivit art.

96 alin. (1) Cod penal, până la atingerea de către fiul Cristi, născut la 23.09.2014 a

vârstei de opt ani.

La fel, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 18.01.2019, Tarlapan

Ana a fost condamnată în baza art. art. 187 alin. (2) lit. b), e), f), 85 alin. (1), 96 alin.

(1) Cod penal la 4 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, fără

amendă, cu amânarea executării pedepsei până la atingerea de către copilul minor a

vârstei de 8 ani, sentința dată fiind casată prin decizia Curții de Apel Bălți din

27.03.2019, cu condamnarea lui Tarlapan Ana în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f),

85 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare în penitenciar 6 tip semiînchis pentru

femei, decizia CA Bălți fiind menținută fără modificări prin decizia CSJ din

14.08.2019.

Pedepsele respective numite anterior, inclusiv cu amânarea pedepsei

închisorii potrivit prevederilor art. 96 alin. (1) Cod penal, nu au fost suficiente

pentru inculpată, astfel Tarlapan Ana a continuat activitatea infracțională prin

comiterea fracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, care a fost comisă la

20.04.2019, fapt ce indică că pedeapsa aplicată nu și-a atins scopul prevenirii

comiterii infracțiunilor, astfel că aplicarea prevederilor art. 96 alin. (1) Cod penal,

față de inculpată nu este rațională în circumstanțele stabilite pe caz și nu poate fi

aplicată.

În sensul invocat, pedeapsa stabilită inculpatei anume sub formă de

închisoare nu este contrară legii, pedeapsa fiind în limitele legii și temeiuri de

atenuare a pedepsei, anume cum solicită avocatul nu s-au stabilit.

Nu pot fi luate în considerație afirmațiile invocate de avocat în apel, că

4

consideră că în privința lui Tarlapan Ana puteau fi aplicate prevederile art. 96 Cod

penal și pedeapsa penală putea fi amânată până ce copilul minor va împlini vârsta

de 8 ani, aplicând efectul circumstanțelor atenuante cu referire la inculpată,

considerând că corectarea lui Tarlapan Ana este posibilă și fără privarea sa de

libertate, deoarece anume că corectarea inculpatei este posibilă doar în condițiile

izolării de societate, pentru a preveni posibilitatea comiterii de noi infracțiuni, în

vederea restabilirii echilibrului social și conștientizării rolului pedepsei penale,

astfel că afirmațiile apărării sunt declarative în curcumstanțele stabilite pe caz în

prezența antecedentelor penale la inculpată.

Rotari Mihaela în numele inculpatei, invocând drept temei pentru recurs art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care în privința inculpatului

să-i fie aplicate prevederile art. 96 Cod penal.

În motivarea recursului ordinar declarat partea apărării menționează că

instanța de judecată, la individualizare pedepsei, nu a luat în considerație toate

circumstanțele atenuante ale cauzei penale, cât și datele caracteristice ce o

caracterizează și anume faptul că Tarlapan Ana, s-a căit sincer de cele întâmplate, a

recunoscut pe deplin vinovăția, are loc permanent de trai, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere un copil minor care nu a atins

vârsta de 8 ani.

Consideră că în privința cet. Tarlapan Ana puteau fi aplicate prevederile art.

96 Cod penal și pedeapsa penală putea fi amânată până ce copilul minor va împlini

vârsta de 8 ani.

Reieșind din cele menționate mai sus și ținând cont de analiza cumulativă a

criteriilor de individualizare și coraborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea

între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate

și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii

ordinii de drept încălcate, precum și aplicând efectul circumstanțelor atenuante

indicate de mai sus, consider că corectarea cet. Tarlapan Ana este posibilă și fără

privarea sa de libertate.

numele inculpatei a depus referință procurorul, prin care solicită respingerea

recursului ca inadmisibil, deoarece instanța de apel a menținut sentința în partea

individualizării pedepsei în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75-78

Cod penal.

5

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că partea

apărării a invocat incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele

recursului apărării se întemeiază pe dezacordul în privința corectitudinii stabilirii

modului de executare a pedepsei de către inulpată. Mai mult ca atât, instanțele de

fond neîntemeiat au respins solicitarea părții apărării privind aplicarea față de

inculpată a prevederilor art. 96 Cod penal.

În acest context, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 75 Cod penal,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate

cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

6

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea

de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând soluțiile instanțelor în speța examinată, Colegiul penal conchide că

instanțele le-au motivat în mod corespunzător practicii judiciare, astfel că aplicând

inculpatei pedeapsa închisorii pe termenul stabilit, instanțele și-au argumentat

soluția, ținând cont de toate circumstanțele cauzei.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanța de apel respingând apelul

declarat în numele inculpatei cu privire la aplicarea în privința ultimei a

prevederilor art. 96 Cod penal, corect a ținut cont de caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii comise de Tarlapan Ana și de predispunerea acesteia de a

comite infracțiuni reieșind inclusiv și din condamnarea prin sentințele Judecătoriei

Bălți din 09 septembrie 2015 și 18 ianuarie 2019, fapt care a generat aplicarea art. 85

alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că prima instanță corect i-a numit

inculpatei pedeapsa sub formă de închisoare cu executare reală, care la părerea

instanței de recurs este echitabilă faptei infracționale săvârșite, fiind în

corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatei, care nu este la prima abatere penală, iar careva

temeiuri de modificare a hotărârilor în latura pedepsei nu au fost stabilite.

Totodată, la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatei corect au fost aplicate

prevederile art. 85 Cod penal, iar instanța de apel corect a menținut concluziile

primei instanțe, astfel că argumentele recurentei privind aplicarea față de inculpată

a prevederilor art. 96 Cod penal sau unei pedepse neprivative de libertate sunt

vădit neîntemeiate.

Mai mult, motivele la care au făcut referire recurenta în vederea susținerii

oportunității aplicării prevederilor art. 96 Cod penal sau unei pedepse neprivative

de libertate față de inculpată, au fost examinate și apreciate de către instanța de

apel, asupra cărora ultima sa expus complet și întemeiat.

Așadar, în opinia Colegiului penal, instanța de apel corect a concluzionat că

inculpatei i-a fost aplicată o pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea legii de

7

comiterea căreia a fost recunoscută vinovată, motiv din care nu există temei pentru

atenuarea pedepsei.

Având în vedere cele menționate, Colegiul penal constată că pedeapsa

individualizată în privința inculpatei Tarlapan Ana, corespunde atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de

restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, mărimea

pedepsei fiind proporțională faptelor comise, nefiind identificate derogări de la

prevederile legislației penale.

Din considerentele indicate supra, Colegiul penal conchide că, temeiul de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu este

incident speței, hotărârea atacată fiind legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela

în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

04 martie 2020, în cauza penală privind-o pe Tarlapan Ana Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 decembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

8